Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

31 octombrie 2025

Pe 1 noiembrie are loc cel mai amplu eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație:
Finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025 (P)
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025, are loc la Palatul ASE din București, Piata Romana 6, finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025. Noutatea acestei ediții este că elevii vor expune proiectele lor pentru public pe durata întregii zile, oferind vizitatorilor ocazia să descopere inovațiile lor în mod direct.
Concursul este organizat de Asociația ,,Clubul Informaticii Economice – CyberKnowledgeClub” (CKC), fondată de cadre didactice ale Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, ASE București, în parteneriat cu Colegiul Național ,,Sf. Sava” din București. Banca Comercială Română este sponsor principal la nivel național al acestui program, alături de care contribuie și compania SAP România si EdAstra Tech.
Sprijinul logistic este oferit de start-up-ul Nextlab.tech.
Nextlab.tech este cel mai mare concurs de robotică din România și este înregistrat în calendarul Ministerului Educației și Cercetării.
La acest eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație sunt așteptați sute de tineri din întreaga țară care își vor prezenta creațiile în cadrul probelor de Robotică Creativă, Robotică Sustenabilă și Verde, Line Follower și Labirint.
Participanții vor avea în continuare ocazia să își testeze roboții și să participe la sesiuni de jurizare organizate de specialiști din domeniul IT și educațional. Punctajele vor fi anunțate la finalul zilei, iar festivitatea de premiere se va desfășura a doua zi în format hibrid.
Vizitatorii sunt bineveniți să participe și să exploreze lumea fascinantă a roboticii educaționale.
Agenda finalei Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025
Data: 1 – 2 noiembrie 2025
Locația: Academia de Studii Economice din București (ASE) – Piața Romană 6, et. 3-4, București 010552
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025
8:00 –9:00 – Acces invitați și participanți / Deschiderea înscrierilor
9:00 – 9:30 – Festivitatea de deschidere (în AMFITEATRU I din clădirea Ion N Angelescu ASE)
9:30 – 10:00 – Pregătirea proiectelor pentru prezentare în zonele alocate de organizatori
10:00 – 13:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
13:00 – 13:30 – Pauză de masă
13:30 – 17:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
17:15 – Termen limită pentru depunerea contestațiilor

18:00 – Afișarea rezultatelor parțiale (la probele concursului)
18:00 – 18:45 – Organizarea și desfășurarea probelor de baraj
Duminică, 2 noiembrie 2025
10:00 – Afișarea rezultatelor finale pe site-ul oficial al concursului:
12:00 – Premierea participanților în format hibrid.
Vă așteptăm să fiți alături de tinerii inovatori care modelează viitorul roboticii în România!

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

6 mai 2025

Studenții, masteranzii și doctoranzii ar putea primi burse de studiu în străinătate, printr-un concurs național organizat de Ministerul Educației – proiect de Hotărâre de Guvern

Tinerii români interesați să studieze în afara țării ar putea să primească burse finanțate din bugetul de stat și din fonduri speciale ale Ministerului Educației și Cercetării, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern pus în consultare publică. Bursele sunt destinate pentru licență, masterat, doctorat, dar și pentru cercetare sau cursuri de vară și vor fi acordate prin concurs național, prevede proiectul.
Fondul de burse „se poate constitui atât din sume de la bugetul de stat cât și din veniturile proprii ale Ministerului Educației și Cercetării provenite din procentul de 5% din încasările în valută aferente taxelor percepute de instituțiile de învățământ superior de stat de la studenții și cursanții străini”, este menționat în proiectul de hotărâre.
Bursele în străinătate pot acoperi, total sau parțial, cheltuielile cu taxele de școlarizare, cazare, hrană, întreținere în străinătate etc.
Potrivit notei de fundamentare, bursele vor fi disponibile pentru:
studii universitare complete și parțiale de licență, de masterat și de doctorat;
studii postuniversitare și postdoctorale;
stagii de cercetare/specializare;
stagii de formare postuniversitară și postdoctorală;
cursuri de vară.
Bursele se vor obține prin concurs național organizat de Ministerul Educației și Cercetării, iar regulamentul de concurs urmează să fie elaborat.
Numărul de luni de bursă, tipurile de bursă, domeniile pentru care se acordă bursele, precum și cuantumul bursei lunare, în euro, pe țări/pe tip de bursă se vor stabili anual prin ordin al ministrului Educației și Cercetării, care se publică în Monitorul Oficial al României.
Mai mult, „Ministerul Educației și Cercetării asigură o sumă necesară acoperirii
asigurării medicale, doar în cazul în care aceasta nu este acoperită de regulamentele
europene în vigoare, precum și transportul internațional din România până la locul de
stagiu și retur, o singură dată pe an universitar, dacă acesta nu este asigurat de partea
primitoare”, mai este menționat în documentul oficial.
Domeniile de interes pentru România, pentru care vor fi acordate bursele, sunt următoarele:
energie; bioeconomie; tehnologia informațiilor și a comunicațiilor; spațiu și securitate; mediu și schimbări climatice; eco-nano-tehnologii și materiale avansate; sănătate…

Săptămâna Științei, sub semnul excelenței și al tinerilor cercetători

La Universitatea din Oradea


Săptămâna Științei, sub semnul excelenței și al tinerilor cercetători
,,Astăzi (joi, 25 mai 2017 - n.n.) este ziua în care sărbătorim Știința la Oradea. A devenit o tradiție ca la sfârșitul lunii mai să existe o Săptămână științifică a Universității din Oradea", a spus în deschiderea evenimentului dl prorector Eugen-Victor Macocian (responsabil cu Managementul Cercetării și Rel. Internaționale), moderatorul manifestării.

Ediția din acest an, însă, stă sub semnul excelenței și al tinereții, având ceva special și măreț, invitați dragi de dincolo de Prut, pe distinsul academician Nicolae Dabija, Doctor Honoris Causa al Universității din Oradea și pe rectorul Universității ,,Constantin Stere" din Chișinău,președinte al Uniunii Juriștilor din Republica Moldova, vicepreședinte al Uniunii Mondiale a Juriștilor, reprezentantul Republicii Moldova la CEDO, ,,omul ordinii de fier", cum l-a prezentat un ziarist cândva. Astfel ni l-a prezentat președintele Senatului Sorin Curilă pe înaltul oaspete, rectorul Universității din Chișinău.

,,Trebuie să creștem prestigiul învățământului superior prin rezultate ale cercetării"

Iar rectorul Universității din Oradea, dl prof. univ. dr. Constantin Bungău, avea să ne spună de ce se sărbătorește Știința la Oradea, ce înseamnă Știința în viața noastră și a comunității, și care sunt cele cinci domenii în care trebuie să se facă performanță la Universitatea orădeană, așa cum spune și strategia europeană. Tot domnia sa avea să sublinieze, că la această ediție se vor premia în primul rând tinerii cercetători, până în 35 de ani, care trebuie încurajați și stimulați și și-a încheiat alocuțiunea concluzionând: ,,Trebuie să creștem prestigiul învățământului superior prin rezultate ale cercetării. La mulți ani, Universitatea din Oradea!"

,,Universitatea trebuie să vină (...) cu soluții și inovații pentru viitor"

,,Într-o societate a cunoașterii, Universitatea trebuie să vină mai mult ca oricând cu soluții și inovații pentru viitor. Cercetarea trebuie să îmbogățească cunoașterea, să asigure o bază solidă pentru dezvoltarea tehnologică. Bogăția este creată acolo unde se aplică în forță noile tehnologii. Universitatea este chemată în mod legitim să producă și să prezinte cercetare științifică dacă dorește să rămână competitivă", a punctat președintele Senatului universitar, dl prof. univ. dr. Sorin Curilă, care i-a salutat apoi și ni i-a prezentat pe distinșii oaspeți, pe frații noștri dragi de peste Prut, academicianul și scriitorul Nicolae Dabija și rectorul Gheorghe Avornic, drept ,,două personalități academice care cred în capacitatea schimbării într-un viitor comun".

Președinte Senatului ne-a prezentat ziarul (săptămânalul) ,,Literatura și Arta", care apare la Chișinău, numărul în care a fost dedicată o pagină întreagă evenimentul din 18 noiembrie 2016, petrecut în Aula Magna a Universității din Oradea, decernarea înaltului titlu academic Doctor Honoris Causa al Universității din Oradea distinsului academician și prieten drag al orădenilor, fratelui nostru Nicolae Dabija.

,,Noi, dincolo de Prut, pentru limba română, am plătit cu viața!"

Orice întâlnire cu distinsul academician și scriitor Nicolae Dabija este o sărbătoare. Am mai spus-o (am mai scris, recent). Domnia sa ne-a oferit și de data aceasta informații inedite, domnia sa deținând date și informații de la sursă, din documente arhivate. Pentru frații noștri e foarte importantă cartea românească, cea care le hrănește, le mângâie și le îmbogățește sufletul (,,Noi nu suntem săraci de avere, da săraci de mângâiere"), în condițiile în care ,,din fondul total de carte din Republica Moldova, de 19 milioane de cărți, niciun milion nu este în limba română".

Pentru ca limba română să ajungă limbă de stat în Republica Moldova, în 89, frații noștri au îngenunchiat în fața tancurilor. ,,Dacă comunicam cu copiii noștri în limba română încălcam Constituția. Dacă vorbeam cu fratele meu în limba română încălcam Constituția, eram în afara legii și uite, noi am obținut ca limba română să fie recunoscută ca limbă de stat în Republica Moldova. Este o mare victorie! Aș mai spune un lucru care se cunoaște puțin în România. Noi, dincolo de Prut, pentru limba română, am plătit cu viața. Foarte mulți au fost pedepsiți numai pentru că vorbeau corect limba română. În 1940, când au venit sovieticii în Basarabia, limba literară a fost făcută pe baza dialectului transnistrean al limbii române. Dacă scriai corect erai sancționat. În 1938, toți scriitorii din Moldova și toți lingviștii au fost împușcați pentru că au îngunuioșat limba moldovenească cu cuvinte românești! Pentru că au scris zăpadă în loc de omăt, pentru că au scris stradă în loc de uliță, pentru că au scris atențiune în loc de băgare de seamă, pentru că au scris timp în loc de vreme, pentru că au scris elev în loc de școlar, pentru că au folosit alte sinonime au fost împușcați. Noi am plătit cu viața dreptul de a vorbi dincolo de Prut limba română. Vreau să menționez că limba română în continuare este amenințată dincolo de Prut. De aceea, eu vă mulțumesc acelora care ne susțineți. Când vin aici, mă energizez într-un fel. Noi în Basarabia avem un cântec care spune așa: ,,Noi nu suntem săraci de avere, da săraci de mângâiere". Să ne mai spuneți din când în când că nu v-am uitat, că suntem ai voștri, că suntem împreună. De ce Sfatul țării (2) și-a pus scopul unirii noastre, dar în primul rând al schimbării de mentalități; noi avem o istorie comună: Nu există doi Eminescu, doi Ștefan cel Mare, doi Mihai Viteazul... Avem o literatură comună. Este foarte importantă pentru noi cartea românească! Nu mă simt la Oradea ca acasă, ci acasă. Câteodată mă simt mai acasă aici la Oradea și vă spun de ce. Vă dau un singur exemplu. La fiecare locuitor îi revin 17 cărți în limba rusă și doar două în limba română. În fondul total de carte de 19 milioane de cărți, niciun milion nu este în limba română. Dacă nu găsesc cărți în română deschid cărți în rusă, enciclopedii. V-am mai spus. Eu m-am născut într-o bibliotecă. Când am deschis ochii i-am deschis pe niște cărți. Când m-am dus la Universitate, m-am dus cu geamantanul cu cărți, cu cărți interzise. Cărțile interzise erau Eminescu, Alecsandri, Ion Creangă. Adică noi am plătit și pentru dreptul de a avea carte românească. Am ajuns ca în anul trei să mă dea afară de la Universitate pentru că citeam cărți interzise. România s-a oferit să fie avocatul Republicii Moldova de integrare europeană. Eu vă mulțumesc. Pentru că dacă noi intrăm în uniunea euroasiatică, unde vrea să ne ducă acel care are un dodon jumătate, noi dispărem ca popor român și ca popor european. Noi trebuie să revenim acasă! Cu ajutorul Dumneavoastră, cu ajutorul fraților. Noi suntem pe drumul nostru spre casă. Casa noastră se cheamă România. Dorința: să ne vedem mai des", a conchis distinsul academician Nicolae Dabija.

Tot în acest cadru festiv, dl academician i-a înmânat domnului profesor Teodor David (,,fratele nostru din Oradea") diploma de excelență, de senator al Senatului mișcării unioniste Sfatul țării 2. Iar dl profesor i-a replicat: ,,Noi vrem să aducem Basarabia acasă. Fratele Nicolae Dabija este cel mai bun frate al meu din lume. Trebuie să ne ajutați și voi", a mai spus noul senator, adresându-se asistenței din Aula Magna și tuturor românilor!

Moise-Ovidiu Dan

Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Săptămâna Științei, sub semnul excelenței și al tinerilor cercetători.