Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Săptămâna Științei, sub semnul excelenței și al tinerilor cercetători

La Universitatea din Oradea

Săptămâna Științei, sub semnul excelenței și al tinerilor cercetători

,,Astăzi (joi, 25 mai 2017 - n.n.) este ziua în care sărbătorim Știința la Oradea. A devenit o tradiție ca la sfârșitul lunii mai să existe o Săptămână științifică a Universității din Oradea", a spus în deschiderea evenimentului dl prorector Eugen-Victor Macocian (responsabil cu Managementul Cercetării și Rel. Internaționale), moderatorul manifestării.

Ediția din acest an, însă, stă sub semnul excelenței și al tinereții, având ceva special și măreț, invitați dragi de dincolo de Prut, pe distinsul academician Nicolae Dabija, Doctor Honoris Causa al Universității din Oradea și pe rectorul Universității ,,Constantin Stere" din Chișinău,președinte al Uniunii Juriștilor din Republica Moldova, vicepreședinte al Uniunii Mondiale a Juriștilor, reprezentantul Republicii Moldova la CEDO, ,,omul ordinii de fier", cum l-a prezentat un ziarist cândva. Astfel ni l-a prezentat președintele Senatului Sorin Curilă pe înaltul oaspete, rectorul Universității din Chișinău.
,,Trebuie să creștem prestigiul învățământului superior prin rezultate ale cercetării"
Iar rectorul Universității din Oradea, dl prof. univ. dr. Constantin Bungău, avea să ne spună de ce se sărbătorește Știința la Oradea, ce înseamnă Știința în viața noastră și a comunității, și care sunt cele cinci domenii în care trebuie să se facă performanță la Universitatea orădeană, așa cum spune și strategia europeană. Tot domnia sa avea să sublinieze, că la această ediție se vor premia în primul rând tinerii cercetători, până în 35 de ani, care trebuie încurajați și stimulați și și-a încheiat alocuțiunea concluzionând: ,,Trebuie să creștem prestigiul învățământului superior prin rezultate ale cercetării. La mulți ani, Universitatea din Oradea!"
,,Universitatea trebuie să vină (...) cu soluții și inovații pentru viitor"
,,Într-o societate a cunoașterii, Universitatea trebuie să vină mai mult ca oricând cu soluții și inovații pentru viitor. Cercetarea trebuie să îmbogățească cunoașterea, să asigure  o bază solidă pentru dezvoltarea tehnologică. Bogăția este creată acolo unde se aplică în forță noile tehnologii. Universitatea este chemată în mod legitim să producă și să prezinte cercetare științifică dacă dorește să rămână competitivă", a punctat președintele Senatului universitar, dl prof. univ. dr. Sorin Curilă, care i-a salutat apoi și ni i-a prezentat pe distinșii oaspeți, pe frații noștri dragi de peste Prut, academicianul și scriitorul Nicolae Dabija și rectorul Gheorghe Avornic, drept ,,două personalități academice care cred în capacitatea schimbării într-un viitor comun".
Președinte Senatului ne-a prezentat ziarul (săptămânalul) ,,Literatura și Arta", care apare la Chișinău, numărul în care a fost dedicată o pagină întreagă evenimentul din 18 noiembrie 2016, petrecut în Aula Magna a Universității din Oradea, decernarea înaltului titlu academic Doctor Honoris Causa al Universității din Oradea distinsului academician și prieten drag al orădenilor, fratelui nostru Nicolae Dabija.
,,Noi, dincolo de Prut, pentru limba română, am plătit cu viața!"
Orice întâlnire cu distinsul academician și scriitor Nicolae Dabija este o sărbătoare. Am mai spus-o (am mai scris, recent). Domnia sa ne-a oferit și de data aceasta informații inedite, domnia sa deținând date și informații de la sursă, din documente arhivate. Pentru frații noștri e foarte importantă cartea românească, cea care le hrănește, le mângâie și le îmbogățește sufletul (,,Noi nu suntem săraci de avere, da săraci de mângâiere"), în condițiile în care ,,din fondul total de carte din Republica Moldova, de 19 milioane de cărți, niciun milion nu este în limba română".
Pentru ca limba română să ajungă limbă de stat în Republica Moldova, în 89, frații noștri au îngenunchiat în fața tancurilor. ,,Dacă comunicam cu copiii noștri în limba română încălcam Constituția. Dacă vorbeam cu fratele meu în limba română încălcam Constituția, eram în afara legii și uite, noi am obținut ca limba română să fie recunoscută ca limbă de stat în Republica Moldova. Este o mare victorie! Aș mai spune un lucru care se cunoaște puțin în România. Noi, dincolo de Prut, pentru limba română, am plătit cu viața. Foarte mulți  au fost pedepsiți numai pentru că vorbeau corect limba română. În 1940, când au venit sovieticii în Basarabia, limba literară a fost făcută pe baza dialectului transnistrean al limbii române. Dacă scriai corect erai sancționat. În 1938, toți scriitorii din Moldova și toți lingviștii au fost împușcați pentru că au îngunuioșat limba moldovenească cu cuvinte românești! Pentru că au scris zăpadă în loc de omăt, pentru că au scris stradă în loc de uliță, pentru că au scris atențiune în loc de băgare de seamă, pentru că au scris timp în loc de vreme, pentru că au scris elev în loc de școlar, pentru că au folosit alte sinonime au fost împușcați. Noi am plătit cu viața dreptul de a vorbi dincolo de Prut limba română. Vreau să menționez că limba română în continuare este amenințată dincolo de Prut. De aceea, eu vă mulțumesc acelora care ne susțineți. Când vin aici, mă energizez într-un fel. Noi în Basarabia avem un cântec care spune așa: ,,Noi nu suntem săraci de avere, da săraci de mângâiere". Să ne mai spuneți din când în când că nu v-am uitat, că suntem ai voștri, că suntem împreună. De ce Sfatul țării (2) și-a pus scopul unirii noastre, dar în primul rând al schimbării de mentalități; noi avem o istorie comună: Nu există doi Eminescu, doi Ștefan cel Mare, doi Mihai Viteazul... Avem o literatură comună. Este foarte importantă pentru noi cartea românească! Nu mă simt la Oradea ca acasă, ci acasă. Câteodată mă simt mai acasă aici la Oradea și vă spun de ce. Vă dau un singur exemplu. La fiecare locuitor îi revin 17 cărți în limba rusă și doar două în limba română. În fondul total de carte de 19 milioane de cărți, niciun milion nu este în limba română. Dacă nu găsesc cărți în română deschid cărți în rusă, enciclopedii. V-am mai spus. Eu m-am născut într-o bibliotecă. Când am deschis ochii i-am deschis pe niște cărți. Când m-am dus la Universitate, m-am dus cu geamantanul cu cărți, cu cărți interzise. Cărțile interzise erau Eminescu, Alecsandri, Ion Creangă. Adică noi am plătit și pentru dreptul de a avea carte românească. Am ajuns ca în anul trei să mă dea afară de la Universitate pentru că citeam cărți interzise. România s-a oferit să fie avocatul Republicii Moldova de integrare europeană. Eu vă mulțumesc. Pentru că dacă noi intrăm în uniunea euroasiatică, unde vrea să ne ducă acel care are un dodon jumătate, noi dispărem ca popor român și ca popor european. Noi trebuie să revenim acasă! Cu ajutorul Dumneavoastră, cu ajutorul fraților. Noi suntem pe drumul nostru spre casă. Casa noastră se cheamă România. Dorința: să ne vedem mai des", a conchis distinsul academician Nicolae Dabija.
Tot în acest cadru festiv, dl academician i-a înmânat domnului profesor Teodor David (,,fratele nostru din Oradea") diploma de excelență, de senator al Senatului mișcării unioniste Sfatul țării 2. Iar dl profesor i-a replicat: ,,Noi vrem să aducem Basarabia acasă. Fratele Nicolae Dabija este cel mai bun frate al meu din lume. Trebuie să ne ajutați și voi", a mai spus noul senator, adresându-se asistenței din Aula Magna și tuturor românilor!
Moise-Ovidiu Dan
Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Săptămâna Științei, sub semnul excelenței și al tinerilor cercetători.
Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 18:57:59 Ora de vară a Europei de Est