Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Săptămâna Științei, sub semnul excelenței și al tinerilor cercetători

La Universitatea din Oradea

Săptămâna Științei, sub semnul excelenței și al tinerilor cercetători

,,Astăzi (joi, 25 mai 2017 - n.n.) este ziua în care sărbătorim Știința la Oradea. A devenit o tradiție ca la sfârșitul lunii mai să existe o Săptămână științifică a Universității din Oradea", a spus în deschiderea evenimentului dl prorector Eugen-Victor Macocian (responsabil cu Managementul Cercetării și Rel. Internaționale), moderatorul manifestării.

Ediția din acest an, însă, stă sub semnul excelenței și al tinereții, având ceva special și măreț, invitați dragi de dincolo de Prut, pe distinsul academician Nicolae Dabija, Doctor Honoris Causa al Universității din Oradea și pe rectorul Universității ,,Constantin Stere" din Chișinău,președinte al Uniunii Juriștilor din Republica Moldova, vicepreședinte al Uniunii Mondiale a Juriștilor, reprezentantul Republicii Moldova la CEDO, ,,omul ordinii de fier", cum l-a prezentat un ziarist cândva. Astfel ni l-a prezentat președintele Senatului Sorin Curilă pe înaltul oaspete, rectorul Universității din Chișinău.
,,Trebuie să creștem prestigiul învățământului superior prin rezultate ale cercetării"
Iar rectorul Universității din Oradea, dl prof. univ. dr. Constantin Bungău, avea să ne spună de ce se sărbătorește Știința la Oradea, ce înseamnă Știința în viața noastră și a comunității, și care sunt cele cinci domenii în care trebuie să se facă performanță la Universitatea orădeană, așa cum spune și strategia europeană. Tot domnia sa avea să sublinieze, că la această ediție se vor premia în primul rând tinerii cercetători, până în 35 de ani, care trebuie încurajați și stimulați și și-a încheiat alocuțiunea concluzionând: ,,Trebuie să creștem prestigiul învățământului superior prin rezultate ale cercetării. La mulți ani, Universitatea din Oradea!"
,,Universitatea trebuie să vină (...) cu soluții și inovații pentru viitor"
,,Într-o societate a cunoașterii, Universitatea trebuie să vină mai mult ca oricând cu soluții și inovații pentru viitor. Cercetarea trebuie să îmbogățească cunoașterea, să asigure  o bază solidă pentru dezvoltarea tehnologică. Bogăția este creată acolo unde se aplică în forță noile tehnologii. Universitatea este chemată în mod legitim să producă și să prezinte cercetare științifică dacă dorește să rămână competitivă", a punctat președintele Senatului universitar, dl prof. univ. dr. Sorin Curilă, care i-a salutat apoi și ni i-a prezentat pe distinșii oaspeți, pe frații noștri dragi de peste Prut, academicianul și scriitorul Nicolae Dabija și rectorul Gheorghe Avornic, drept ,,două personalități academice care cred în capacitatea schimbării într-un viitor comun".
Președinte Senatului ne-a prezentat ziarul (săptămânalul) ,,Literatura și Arta", care apare la Chișinău, numărul în care a fost dedicată o pagină întreagă evenimentul din 18 noiembrie 2016, petrecut în Aula Magna a Universității din Oradea, decernarea înaltului titlu academic Doctor Honoris Causa al Universității din Oradea distinsului academician și prieten drag al orădenilor, fratelui nostru Nicolae Dabija.
,,Noi, dincolo de Prut, pentru limba română, am plătit cu viața!"
Orice întâlnire cu distinsul academician și scriitor Nicolae Dabija este o sărbătoare. Am mai spus-o (am mai scris, recent). Domnia sa ne-a oferit și de data aceasta informații inedite, domnia sa deținând date și informații de la sursă, din documente arhivate. Pentru frații noștri e foarte importantă cartea românească, cea care le hrănește, le mângâie și le îmbogățește sufletul (,,Noi nu suntem săraci de avere, da săraci de mângâiere"), în condițiile în care ,,din fondul total de carte din Republica Moldova, de 19 milioane de cărți, niciun milion nu este în limba română".
Pentru ca limba română să ajungă limbă de stat în Republica Moldova, în 89, frații noștri au îngenunchiat în fața tancurilor. ,,Dacă comunicam cu copiii noștri în limba română încălcam Constituția. Dacă vorbeam cu fratele meu în limba română încălcam Constituția, eram în afara legii și uite, noi am obținut ca limba română să fie recunoscută ca limbă de stat în Republica Moldova. Este o mare victorie! Aș mai spune un lucru care se cunoaște puțin în România. Noi, dincolo de Prut, pentru limba română, am plătit cu viața. Foarte mulți  au fost pedepsiți numai pentru că vorbeau corect limba română. În 1940, când au venit sovieticii în Basarabia, limba literară a fost făcută pe baza dialectului transnistrean al limbii române. Dacă scriai corect erai sancționat. În 1938, toți scriitorii din Moldova și toți lingviștii au fost împușcați pentru că au îngunuioșat limba moldovenească cu cuvinte românești! Pentru că au scris zăpadă în loc de omăt, pentru că au scris stradă în loc de uliță, pentru că au scris atențiune în loc de băgare de seamă, pentru că au scris timp în loc de vreme, pentru că au scris elev în loc de școlar, pentru că au folosit alte sinonime au fost împușcați. Noi am plătit cu viața dreptul de a vorbi dincolo de Prut limba română. Vreau să menționez că limba română în continuare este amenințată dincolo de Prut. De aceea, eu vă mulțumesc acelora care ne susțineți. Când vin aici, mă energizez într-un fel. Noi în Basarabia avem un cântec care spune așa: ,,Noi nu suntem săraci de avere, da săraci de mângâiere". Să ne mai spuneți din când în când că nu v-am uitat, că suntem ai voștri, că suntem împreună. De ce Sfatul țării (2) și-a pus scopul unirii noastre, dar în primul rând al schimbării de mentalități; noi avem o istorie comună: Nu există doi Eminescu, doi Ștefan cel Mare, doi Mihai Viteazul... Avem o literatură comună. Este foarte importantă pentru noi cartea românească! Nu mă simt la Oradea ca acasă, ci acasă. Câteodată mă simt mai acasă aici la Oradea și vă spun de ce. Vă dau un singur exemplu. La fiecare locuitor îi revin 17 cărți în limba rusă și doar două în limba română. În fondul total de carte de 19 milioane de cărți, niciun milion nu este în limba română. Dacă nu găsesc cărți în română deschid cărți în rusă, enciclopedii. V-am mai spus. Eu m-am născut într-o bibliotecă. Când am deschis ochii i-am deschis pe niște cărți. Când m-am dus la Universitate, m-am dus cu geamantanul cu cărți, cu cărți interzise. Cărțile interzise erau Eminescu, Alecsandri, Ion Creangă. Adică noi am plătit și pentru dreptul de a avea carte românească. Am ajuns ca în anul trei să mă dea afară de la Universitate pentru că citeam cărți interzise. România s-a oferit să fie avocatul Republicii Moldova de integrare europeană. Eu vă mulțumesc. Pentru că dacă noi intrăm în uniunea euroasiatică, unde vrea să ne ducă acel care are un dodon jumătate, noi dispărem ca popor român și ca popor european. Noi trebuie să revenim acasă! Cu ajutorul Dumneavoastră, cu ajutorul fraților. Noi suntem pe drumul nostru spre casă. Casa noastră se cheamă România. Dorința: să ne vedem mai des", a conchis distinsul academician Nicolae Dabija.
Tot în acest cadru festiv, dl academician i-a înmânat domnului profesor Teodor David (,,fratele nostru din Oradea") diploma de excelență, de senator al Senatului mișcării unioniste Sfatul țării 2. Iar dl profesor i-a replicat: ,,Noi vrem să aducem Basarabia acasă. Fratele Nicolae Dabija este cel mai bun frate al meu din lume. Trebuie să ne ajutați și voi", a mai spus noul senator, adresându-se asistenței din Aula Magna și tuturor românilor!
Moise-Ovidiu Dan
Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Săptămâna Științei, sub semnul excelenței și al tinerilor cercetători.

Trimite email
sâmbătă, 21 noiembrie 2026 la 21:28:53 Ora standard a Europei de Est