Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Domnului profesor, cu drag!

Coruptia academică, în vizorul studenților...

Domnului profesor, cu drag!

Ţi-ai trimis vreodată copilul la şcoală, cu o ,,atenţie" pentru profesor? Ai fost vreodată necăjit că un coleg a luat, fără să se prezinte, examenul pentru care tu învăţaseși luni de zile? Atunci sigur ştii că învăţământul nu este sau n-ar trebui să fie de vânzare! Este ceea ce şi-au propus şi membrii Asociaţiei Pro Polis să le spună elevilor, studenţilor şi profesorilor, în cadrul proiectului ,,Domnului profesor, cu drag".

Potrivit unui raport internaţional, România se află în topul primelor trei state în care corupția în mediul academic este considerată ca fiind endemică în aproape toate domeniile majore. În universităţile din România, studenţii s-au confruntat cu minimum un caz de corupție academică în timpul studiilor în domenii majore cum ar fi admiterea, notarea, obținerea de diplome (inclusiv la nivel doctoral) și recrutarea staff-ului academic. ,,Universitatea din Oradea este percepută drept fieful unor ,,familii", iar nivelul academic al acesteia este perceput ca fiind destul de scăzut. Ce putem face noi, studenţii, să contribuim la eradicarea acestor practici, câtă vreme orice încercare de a dezvălui aceste lucruri dă naştere unor represalii ce ne pot afecta chiar absolvirea?", se întreabă un student orădean întâlnit în campus, care a preferat să rămână anonim.
,,Putem lucra la conştientizarea studenţilor şi profesorilor că orice decizie ce nu se bazează pe criterii academice, ci pe mită, cadouri, legături de familie, calitatea de membru de partid sau pe omisiuni intenționate la supravegherea examenelor poate fi definită drept corupţie academică. Putem să-i ajutăm pe colegii noştri să conştientizeze importanţa reducerii riscurilor de corupţie într-un mediu extrem de important pentru formarea tinerei generaţii, cel academic", spune Valeria Lungu, coordonatoare de proiect şi studentă la Relaţii Internaţionale.
Voluntarii Asociaţiei Pro Polis au mers astăzi la Salonta, Beiuş, Aleşd şi Oradea, pentru a distribui flyere, pliante şi afişe legate de proiectul ,,Creşterea integrităţii, reducerea vulnerabilităţilor şi a riscurilor de corupţie în mediul academic bihorean", derulat în parteneriat cu Consiliul Judeţean Bihor. Primăriile localităţilor vizate, precum şi principalele instituţii de învăţământ, au fost informate despre cauzele şi soluţiile acestui fenomen.
 ,,Din punctul meu de vedere, învăţământul nu este de vânzare! Împreună, studenţi şi profesori, vom reuşi să nu lăsăm spiritul academic să moară. Oamenii sunt mai importanţi decât titlurile!", crede şi Anastasia Arhirii, coordonatoare de proiect şi studentă la Ştiinţe Economice.
 În următoarea perioadă, voluntarii asociaţiei vor organiza seminarii cu studenţii din Universitatea Oradea, precum şi întâlniri de informare şi alte activităţi cu elevi şi cetăţeni din Salonta, Beiuş, Marghita, Săcueni sau Aleşd. 
Mircea Stroe
Pentru mai multe poze,accesați Galeria foto: Domnului profesor, cu drag!

Trimite email
joi, 28 martie 2024, 23:22:04 Ora standard a Europei de Est