Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Care sunt joburile bine plătite pe care le pot accesa românii din Diaspora la întoarcerea în țară

Smartree

Care sunt joburile bine plătite pe care le pot accesa românii din Diaspora la întoarcerea în țară

București, 13 iulie 2017 Piața muncii din România a pierdut, în ultimii 15 ani, tot mai mulți specialiști care au ales să emigreze și să își găsească un job în alte țări, potrivit Smartree, unul dintre liderii din România pe piața de externalizare a proceselor de HR.

De asemenea, la aceștia se adaugă și personalul fără pregătire specifică, care a optat pentru locuri de muncă în agricultură sau construcții, tot peste hotare. Cu toate acestea, în ultimii ani, piața muncii din România a cunoscut o creștere constantă, iar anumite domenii sunt tot mai potrivite pentru românii din Diasporă care își doresc să revină acasă. 
,,În Diaspora, românii ocupă joburi, de cele mai multe ori, în domenii precum: construcții, agricultură, vânzări, domeniul medical sau IT. Inițial, cei mai mulți dintre aceștia au plecat deoarece nu aveau prea multe perspective de angajare în România, însă, în ultimii ani, motivul nu a fost imposibilitatea angajării, ci dorința de a avea un salariu mai mare", a declarat Raluca Peneș, HR Coordinator Smartree.
Potrivit afirmațiilor sale, însă, piața muncii din România s-a redresat în ultimii 2 ani și, astfel, s-au creat noi oportunități de joburi. Acest lucru este determinat, cu precădere, de faptul că asistăm la un număr tot mai mare de investitori, români și străini, care au deschis pe piața locală puncte de lucru și au generat un necesar de personal atât calificat, cât și necalificat.
Joburile în IT, prima opțiune pentru românii din Diaspora
Conform analizei realizate de Smartree, unul dintre domeniile care pot fi atractive pentru românii din Diaspora este cel IT, în special dezvoltare software. Numărul mare de companii internaționale ce și-au deschis subsidiare aici, creșterea ponderii acestui sector în PIB, lipsa permanentă de specialiști și nevoia pieței de angajați care cunosc diverse limbaje de programare fac ca zona tehnologică să înregistreze creșteri permanente ale salariilor.
,,România se profilează tot mai mult ca și un hub IT în regiune și acest lucru duce, prin urmare, la venituri peste medie pentru salariații din acest domeniu. Acum, comparativ cu 5-10 ani în urmă, IT-știi din România au un nivel de trai ridicat raportat la nivelul pieței și economiei locale, așadar, pentru specialiștii care și-ar dori să se reîntoarcă în țară, acest lucru poate constitui un argument în plus", a mai spus Raluca Peneș.
Reprezentanta Smartree a subliniat că, în plus, segmentul tehnologic oferă o serie de beneficii atractive angajaților, precum flexibilitatea programului de muncă, inclusiv posibilitatea de a lucra remote un număr de zile pe săptămână. De asemenea, angajaților care preferă munca la birou, li se pun la dispoziție facilități multiple de dezvoltare personală și condiții moderne, precum spații de relaxare corespunzător dotate, spații de studiu, bibliotecă sau bistro-restaurant.
Tot la capitolul locurilor de muncă atractive pentru românii din Diasporă se numără și joburile care necesită cunoașterea unei limbi străine, precum sunt cele din Share Service Centers (HR, contabilitate, logistică, IT) sau cele din domeniul automotive (ingineri, proiectanți, project manageri, chiar și personal necalificat). Astfel, pentru cei care au locuit peste hotare și au învățat o limbă străină, mai ales dacă vorbim de una exotică, precum cele nordice, găsirea unui loc de muncă pe plan local nu mai este o provocare.
Pe de altă parte, dacă ne raportăm la românii care lucrează în Diasporă în construcții, vânzări sau sistemul medical, deși există joburi disponibile și în România, salariile nu sunt la fel de atractive și, probabil, nu vor atrage întoarcerea acestora în țară.
,,În condițiile în care salariile din România ar fi mai competitive cu cele din străinătate, și nu doar în domenii precum IT, o parte dintre românii din Diaspora s-ar întoarce în țară, dar nu într-un procent mai mare de 25 - 30%. Sunt români care au plecat de foarte mulți ani și și-au întemeiat familii, au reușit să se integreze foarte bine în cultura altor țări sau și-au deschis propriile afaceri care le oferă un anumit standard de viață", a încheiat Raluca Peneș.
 Despre Smartree
Smartree, unul dintre liderii din România pe piața de externalizare a proceselor de HR, a fost înființată în anul 2000 şi oferă o gamă completă de servicii: de la salarizare, administrare de personal, analiză și raportare pentru management, recrutare, muncă temporară, până la consultanță în domeniu.
La baza serviciilor Smartree stau platforme proprietare de soluții software integrate, dedicate managementului resurselor umane.
Smartree procesează 550.000 de angajați anual și are peste 150 de clienți, în majoritate companii multinaționale, dar și companii cu capital integral românesc. Smartree beneficiază de experiența și competențele a peste 80 de specialiști în payroll, administrare de personal și recrutare.
Simona Roşu
Trimite email
miercuri, 18 februarie 2026 la 11:43:08 Ora standard a Europei de Est