Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Patrimoniul cultural produce milioane de euro?

Despre comorile arhitecturale ale României

Patrimoniul cultural produce milioane de euro?

Șase milioane de euro reprezintă prețurile de pornire a patru monumente istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural bucureștean. Care va fi oare valoarea lor finală?

Minimum 3 milioane de euro sălășluiesc în fosta mahala Armenească acolo unde în secolul XVII ateliere meșteșugărești, prăvălii și cârciumi erau grupate în  jurul bisericii Armenești. La confluența străzilor Luca Stroici și Speranței se află Casa Ecaterinei Procopie Dumitrescu ce a aparținut soției primarului Procopie Ioan Dumitrescu, fost jurist, politician român liberal și primar al Bucureștiului între 1901 - 1902 și 1910 - 1911.
În 1947, după naționalizare, 2.845 de lei, bani cu care fuseseră cumpărate Băcănia și Casele Nae Petrescu, păreau a fi pierduți pentru totdeauna. Pe Strada Plantelor, unde în 1889, la nr. 9 locuia încă poetul Mihai Eminescu, proprietățile familiei Petrescu au așteptat tăcute retrocedarea. Acest fapt s-a întâmplat de curând, iar acum Băcănia și Casele Nae Petrescu se află în licitația Artmark la un preț de pornire de 760.000 de euro.
Viitorul proprietar al celei mai vechi farmacii cu laborator din București nu va deține doar un „imobil", ci va fi posesorul celui mai reprezentativ monument al istoriei farmaceuticii românești. Finalizată în 1925 de către antreprenorul italian Ernesto Mazzolini, casa cu farmacie la parter rivalizează prin arhitectura interioară cu Muzeul Farmaciei din Sibiu. Legată ,,de bună voie și nesilită de nimeni" de regimul comunist în 1949, Farmacia Gheorghe Hotăranu (preț de pornire: 600.000 de euro) reprezintă și astăzi un simbol al reușitei în afaceri.
Și în inima zonei istorice Cișmigiu se găsește o bijuterie arhitecturală. Casa general Constantin D. Nicolescu (preț de pornire: 1.590.000 de euro) a fost construită la sfârșitul secolului al XIX-lea și a aparținut generalului cu același nume, personalitate marcantă în vremea domniei Regelui Mihai, comandant militar al Bucureștiului, secretar general în Ministerul Apărării și fost dizident în Mișcarea Națională de Rezistență împotriva comunismului.
Cu un soi de nostalgie, Artmark Historical Estate constată că este posibil ca aceste bijuterii ale patrimoniului românesc să fie purtate la ,,haina" investitorilor internaționali.
Mai multe informații despre comorile arhitecturale ale României, precum şi o selecție a portofoliului actual, le puteţi găsi în catalogul Artmark Historical Estate 2016-2017 sau pe site la (http://artmarkhistoricalestate.ro/catalog-2016-2017). Noile proprietăți pot fi găsite și pe link-ul: http://artmarkhistoricalestate.ro/proprietati-noi.html.
Veronica Leca
Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Patrimoniul cultural produce milioane de euro?

Trimite email
miercuri, 18 februarie 2026 la 11:45:43 Ora standard a Europei de Est