Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

31 octombrie 2025

Pe 1 noiembrie are loc cel mai amplu eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație:
Finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025 (P)
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025, are loc la Palatul ASE din București, Piata Romana 6, finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025. Noutatea acestei ediții este că elevii vor expune proiectele lor pentru public pe durata întregii zile, oferind vizitatorilor ocazia să descopere inovațiile lor în mod direct.
Concursul este organizat de Asociația ,,Clubul Informaticii Economice – CyberKnowledgeClub” (CKC), fondată de cadre didactice ale Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, ASE București, în parteneriat cu Colegiul Național ,,Sf. Sava” din București. Banca Comercială Română este sponsor principal la nivel național al acestui program, alături de care contribuie și compania SAP România si EdAstra Tech.
Sprijinul logistic este oferit de start-up-ul Nextlab.tech.
Nextlab.tech este cel mai mare concurs de robotică din România și este înregistrat în calendarul Ministerului Educației și Cercetării.
La acest eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație sunt așteptați sute de tineri din întreaga țară care își vor prezenta creațiile în cadrul probelor de Robotică Creativă, Robotică Sustenabilă și Verde, Line Follower și Labirint.
Participanții vor avea în continuare ocazia să își testeze roboții și să participe la sesiuni de jurizare organizate de specialiști din domeniul IT și educațional. Punctajele vor fi anunțate la finalul zilei, iar festivitatea de premiere se va desfășura a doua zi în format hibrid.
Vizitatorii sunt bineveniți să participe și să exploreze lumea fascinantă a roboticii educaționale.
Agenda finalei Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025
Data: 1 – 2 noiembrie 2025
Locația: Academia de Studii Economice din București (ASE) – Piața Romană 6, et. 3-4, București 010552
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025
8:00 –9:00 – Acces invitați și participanți / Deschiderea înscrierilor
9:00 – 9:30 – Festivitatea de deschidere (în AMFITEATRU I din clădirea Ion N Angelescu ASE)
9:30 – 10:00 – Pregătirea proiectelor pentru prezentare în zonele alocate de organizatori
10:00 – 13:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
13:00 – 13:30 – Pauză de masă
13:30 – 17:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
17:15 – Termen limită pentru depunerea contestațiilor

18:00 – Afișarea rezultatelor parțiale (la probele concursului)
18:00 – 18:45 – Organizarea și desfășurarea probelor de baraj
Duminică, 2 noiembrie 2025
10:00 – Afișarea rezultatelor finale pe site-ul oficial al concursului:
12:00 – Premierea participanților în format hibrid.
Vă așteptăm să fiți alături de tinerii inovatori care modelează viitorul roboticii în România!

Târgul meşterilor populari, ediția a XXIV-a

Timp de trei zile, în Parcul ,,Nicolae Bălcescu


Târgul meşterilor populari, ediția a XXIV-a
Vineri, sâmbătă și duminică (21-23 iulie 2017), Muzeul Ţării Crişurilor a organizat în Parcul ,,Nicolae Bălcescu" din Oradea, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Bihor, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Bihor, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bihor, Asociaţia „Prietenii Muzeului Ţării Crişurilor", Murray Press, Liceul cu Program Sportiv „Bihorul" și Liceul Teoretic „Aurel Lazăr", cea de-a XXIV-a ediţie a Târgului meşterilor populari din România.

Ediția a reunit la Oradea, potrivit organizatorilor, cca 130 de meşteri populari din zone geografice şi etnografice cunoscute ale ţării (Maramureş, Bucovina, Moldova, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Banat, Transilvania, Bihor etc.), precum și meşteri populari din Ungaria, Serbia şi Camerun, cu obiecte create de aceştia: ceramică, obiecte de fier, lemn, papură şi împletituri din nuiele, piese textile, port popular tradiţional şi vestimentaţie inspirată din acesta, podoabe, pictură naivă, icoane pe sticlă, ouă încondeiate, sticlă, turtă dulce, plăcinte, colac secuiesc etc. Au fost invitate să-şi expună creaţiile asociaţii în care activează copii cu dizabilităţi: Asociaţia „Down" Oradea, Centrul cu Profil Ocupaţional pentru Persoane cu Dizabilităţi „Wilhelmina", Asociaţia Deficienţilor Locomotori Bihor și Asociaţia Alsterdorf Oradea. Pe scena Târgului au evoluat interpreți și ansambluri artistice îndrăgite; programul complet l-ați putut afla la vremea potrivită din anunțul organizatorilor.

Dispozitivul de țesut - atracția celor mici

Participând pentru prima oară, doamna Katalin Kovacs și fiica Iulia (care sâmbătă a împlinit 25 de ani) ne-au surprins plăcut cu țesături din bumbac sută la sută, din bumbac combinat cu in, cu prosoape și traverse (fețe de masă mai înguste), cu covoare din lână, preșuri și textile... Totul făcut de mâna domniei sale, după cum a ținut să sublinieze doamna Katalin. Dispozitivul special pentru țesut brâuri, la care lucra doamna Katalin, a atras atenția celor mici. La revenire, aveam să o surprindem la ,,războiul de țesut" (la dispozitivul de țesut) pe Maria Aurelia Farcaș, o fetiță de 8 anișori pe care doamna Katalin avea să o laude pentru istețimea și hărnicia sa. ,,Maria este deosebit de isteață și de hărnicuță. M-a văzut cum țes și de câteva minute a țesut fără greșeală 30-35 de centimetri de brâu"... Eleva doamnei prof. Rodica Panti, de la Colegiul Național ,,Iosif Vulcan" mânuia cu pricepere și atenție suveica și cartelele de țesut de parcă se născuse cu ele în brațe.

În cântecele sale, Ileana Grațiana Pop, din Ciumărna, își astâmpără dorul

La standul sălăjencei din Ciumărna (comuna Românași), am descoperit câteva CD-uri (șase) și o carte, iar pe sus avea expuse, costume populare din zona Sălajului. Zăbovind câteva minute și întrebând-o cum și când s-au născut acele cântece, aveam să aflăm povestea vieții sale, care nu este zugrăvită deloc în culori pastelate. A cântat în corul satului de la 12 ani, la 16 ani s-a căsătorit, iar după 10 ani, soțul a murit într-un accident de motocicletă. A rămas cu doi copii mici. De aici, toată durerea și tristețea din cântecele în care s-a refugiat de la 26 de ani, în floarea vârstei. ,,Picături de lacrimi stă să cadă/ Și-am rămas doar cu tristețea mea/ Nimeni din această lume n-are să-nțeleagă/ Inima mea ce vrea./ Nicio rază caldă de lumină/ N-a căzut din sufletu-mi stingher/ Azi, vieții îi cer o zi senină/ Și un colț la margine de cer/ O zi senină, atât doresc/ O zi cu soare vreau să mai trăiesc./ Viața-mi se pare precum o floare/ Iar eu am să rămân credincioasă amintirilor tale". Mai târziu, la patru ani și o lună, Grațiana cânta astfel: ,,Dorule, pasăre mândră/ Du-te în pădure și cântă/ Cântă-mi mie de jele/ Să-mi alin a mea durere/ Că de patru ani și-o lună/ Mare dor am la inimă/ Și nu mă pot împăca/ Că mă voi mai vindeca/ Văzându-mi copiii mari/ Numai ei tată nu au./ Tatăl lor departe-i dus/ Nu ne dă niciun răspuns/ Nu mai vine niciodată/ Să le țină loc de tată/ Foaie verde de salcâm/ Loc de tată, am să le țân/ Devotată mamă-așa/ S-o dus tinerețea mea". Doamna Grațiana coase costume populare, a scris o carte despre satul natal, iar acum are în lucru un nou CD și o monografie. În casa părintească (construită în 1920) a organizat o expoziție de artă populară care a cunoscut un succes internațional...

Tu ești Mircea? ,,Da, dar marfa este a maestrului Ovi Pop"!

Cunoscutul și prolificul artist fotograf și editor Ovi Pop a adus, pentru prima oară la Târg, după cum aveam să aflăm de la Mircea, albumele foto cu Bihorul și Oradea (Mea), Monografia Bihorului și cea mai recentă publicație a Editurii Durans, Revista de istorie locală, care cuprinde istoria locală a Oradiei, ultimii 150-200 de ani, autori, Doru Sicoe și Ovi Pop (fotografii). Alături de aceste lucrări cu greutate, pe stand, am mai reperat ghid turistic, hărți de buzunar și vederi, cărticele cu vederi aeriene, monumente și biserici de lemn. De pe stand, marfa a luat drumul inclusiv în Belgia, după cum ne-a povestit Mircea, un meseriaș într-ale prezentărilor și un magnet pentru tinerii orădeni care îl înconjurau cu simpatie. Felicitări, maestre Ovi Pop!

Radu Tîrnovean - artist, ca un fagure de miere!

Ne obișnuisem să primim aproape săptămânal (uneori), cronici și anunțuri despre expozițiile artiștilor plastici orădeni, dar nu numai. Acum aflăm cu tristețe că a demisionat, înainte sau împreună cu șeful, domnul director Aurel Chiriac (???!!!). Nu suntem publicație de scandal, să punem de un... senzațional (de dragul rimei)! Prietenul nostru a adus la târg medalioane din lemn de măr cu cupru metaloplastiat, cu tot felul de forme, simboluri populare, vechi, ancestrale și minimaliste într-un spirit modern, dar tot în tehnici arhaice, bătute cu ciocanul; pandantive, cupru pe lemn, cu simboluri solare, inspirate din sigla Târgului. ,,Am ținut ca modul nostru de prezentare a lucrărilor să fie în ton cu natura, pe fagure de miere". La urma urmei, zicem noi, creația albinelor este perfecțiunea întruchipată, căreia artiștii i se închină. ,,Nu încercăm să o imităm (perfecțiunea), chiar dacă ne-am dori-o, noi ne subsumăm oarecum, ne închinăm albinelor și încercăm să le punem astfel în valoare munca, prezentându-ne și noi lucrările în chip original". Dacă pe alocuri veți sesiza unele imperfecțiuni (anomalii) în faguri, să știți că aceea este lucrătura (răzbunarea) trântorilor supărați la culme pentru că au fost înlăturați (dați afară), ne explică Radu! Mihaela a adus o altă recoltă arhaică de valoare: o rochie și multe lucrări de pictură, compoziții pe geamuri originale vechi aduse de-acasă, din Vâlcea, de lângă Horezu, ferestre vechi de peste 100 de ani, de la locuințe țărănești; alte lucrări și forme arhaice în metaloplastie, tot în cupru, o tehnică cu acul de gravură, înconjurate, ambientate de hârtie manuală, făcută de mâna artistului; ramele sunt tot așa, adică foarte vechi, care în mod normal au fost salvate de la a fi puse pe foc.

Meșterul argintar din Ialomița via București

Pe cartea de vizită a meșterului argintar Cornel Crăciun scrie președinte, iar mai sus: Asociația meșteșugarilor și comercianților tradiționali romi. Cornel face parte din familia meșterilor argintari, meserie moștenită din tată-n fiu. ,,Cu asta ne-am născut. Asta facem. Ne tragem din Ialomița, dar ne-am așezat în București pentru că acolo avem piața de desfacere. Chipurile vin bani de la Uniunea Europeană ca să ne integreze, dar noi suntem integrați. Anumiți mafioți caută să zică că integrează romii, dar de fapt ei își fac salarii. De ce să mă integreze și să fiu frizer sau altceva, când eu am meseria mea și familia mea, fierar, bijutier... La ce mai trebuie să ne integrăm dacă și așa suntem integrați de sute de ani! Ieri am avut o comandă, am făcut un ghiul personalizat în care i-am trecut inițialele. Mi-a dat modelul de pe o revistă. I l-am făcut identic din argint 925. L-am topit înaintea dânsului, l-am bătut cu ciocanul și nicovala, l-am întins, i-am dat formă, l-am lipit, l-am șlefuit și l-am lustruit și i-am luat banii. A ieșit de 12 grame jumate".

În raidul nostru prin Târg, am cunoscut și alți meșteri, pe unii i-am revăzut pentru a câta oară, veterani și abonați ai Târgului orădean, de loc din Timiș(oara), Buzău, Argeș, Suceava, Oradea, Sînmartin... Ne-am bucurat de Carmen și de dl director Dan Matei, de tineri și artiști îndrăgiți, copii și părinți, o lume colorată în miez de vară fierbinte, la ora la care arta și meșteșugul, frumosul artistic te îmbie să le savurezi și să le iei acasă.

Ovidiu Dan

Pentru mai multe poze (105 poze), accesați Galeria foto: Târgul meşterilor populari, ediția a XXIV-a.