Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 aprilie 2024

Concurs național pentru profesori, în programul LifeLab.

Premii pentru cadrele didactice care documentează și argumentează folosirea la clasă a fișelor educaționale cu aplicații practice de educație financiară la mai multe discipline
Banca Comercială Română (BCR) anunță extinderea programului LifeLab la nivel național, potrivit comunicatului de presă transmis cu ocazia Zilei Educației Financiare. Proiectul își propune să recompenseze profesorii care integrează noțiuni de educație financiară și discuțiile despre bani și comportamente financiare responsabile în predarea disciplinelor lor, la clasă.
Petiția pentru introducerea educației financiare în materiile predate la școală este deschisă și sunt invitați să o semneze cei care vor să susțină această schimbare.
Se pot înscrie toți profesorii care vor să le ofere elevilor lor abordări interesante, captivante și ancorate în realitate, chiar la disciplinele pe care le predau, indiferent de ciclul de învățământ, din orice școală și grădiniță.
Pentru a se înscrie, trebuie doar să își creeze un cont pe platforma Școala de Bani, să descarce materialele educaționale deja publicate în proiectul LifeLab, potrivite pentru materia pe care o predau și să le aplice la clasă.
Evident, profesorii care se înscriu trebuie să documenteze acest demers didactic prin fotografii sau clipuri video, realizate în timpul implementării fișelor la ore, să urce fișierele pe un link de transfer. Apoi, datele profesorului și o mică descriere despre cum a decurs ora și link-ul de transfer vor trebui completate pe pagina proiectului.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 martie 2024

Regulile pentru gradația de merit a profesorilor se vor modifica „într-un timp relativ scurt”, anunță Ligia Deca: Nu putem să venim cu revoluții acolo
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat luni, 25 martie, în cadrul unei conferințe de presă, că metodologia gradației de merit pentru profesori va fi revizuită și „e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt”. Pe 11 martie 2024, Ligia Deca spunea că în Ministerul Educației au loc discuții în prezent cu privire la „regândirea gradației de merit” și „regândirea treptelor de salarizare” a profesorilor.
Amintim că ordinul de ministru cu noile reguli pentru gradația de merit a profesorilor, programat să apară de Ziua Păcălelii, în acest an, a fost mutat pe 2 aprilie de Ministerul Educație, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial.
Ministrul Educației a spus luni că lucrează cu specialiștii OCDE pentru un cadru de evaluare de performanță potrivit pentru România: „Un alt sfat al lor este ca acest cadru să nu fie implementat brusc. Este nevoie de pilotare, este nevoie de timp de acomodare și este nevoie de predictibilitate pentru cadrele didactice”, a spus Deca.
„Prima discuție pe care o avem în acest sens este cea legată de revizuirea metodologiei gradației de merit, e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt. Și acolo avem prima discuție. Sigur, nu putem să venim cu revoluții acolo, pentru că, practic, e nevoie de un pic de timp să mergem pe recomandările OCDE.
Recomandările OCDE vorbesc și despre corelarea etapelor de promovare în carieră cu standarde profesionale, deci este vorba de o construcție a carierei didactice mai amplă, este vorba de timp pentru a putea avea rezultate obiective, de tipul evaluării standardizate pentru elevi, ca să poți să ai oglinda valorii adăugate la clasă. Și ne propunem, sigur, să venim cu o serie întreagă de propuneri, dar, din nou, aceste schimbări nu se pot întâmpla peste noapte”, a precizat Ligia Deca...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Târgul meşterilor populari, ediția a XXIV-a

Timp de trei zile, în Parcul ,,Nicolae Bălcescu

Târgul meşterilor populari, ediția a XXIV-a

Vineri, sâmbătă și duminică (21-23 iulie 2017), Muzeul Ţării Crişurilor a organizat în Parcul ,,Nicolae Bălcescu" din Oradea, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Bihor, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Bihor, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bihor, Asociaţia „Prietenii Muzeului Ţării Crişurilor", Murray Press, Liceul cu Program Sportiv „Bihorul" și Liceul Teoretic „Aurel Lazăr", cea de-a XXIV-a ediţie a Târgului meşterilor populari din România.

Ediția  a reunit la Oradea, potrivit organizatorilor, cca 130 de meşteri populari din zone geografice şi etnografice cunoscute ale ţării (Maramureş, Bucovina, Moldova, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Banat, Transilvania, Bihor etc.), precum și meşteri populari din Ungaria, Serbia şi Camerun, cu obiecte create de aceştia: ceramică, obiecte de fier, lemn, papură şi împletituri din nuiele, piese textile, port popular tradiţional şi vestimentaţie inspirată din acesta, podoabe, pictură naivă, icoane pe sticlă, ouă încondeiate, sticlă, turtă dulce, plăcinte, colac secuiesc etc. Au fost invitate să-şi expună creaţiile asociaţii în care activează copii cu dizabilităţi: Asociaţia „Down" Oradea, Centrul cu Profil Ocupaţional pentru Persoane cu Dizabilităţi „Wilhelmina", Asociaţia Deficienţilor Locomotori Bihor și Asociaţia Alsterdorf Oradea. Pe scena Târgului au evoluat interpreți și ansambluri artistice îndrăgite; programul complet l-ați putut afla la vremea potrivită din anunțul organizatorilor.
Dispozitivul de țesut - atracția celor mici
Participând pentru prima oară, doamna Katalin Kovacs și fiica Iulia (care sâmbătă a împlinit 25 de ani) ne-au surprins plăcut cu țesături din bumbac sută la sută, din bumbac combinat cu in, cu prosoape și traverse (fețe de masă mai înguste), cu covoare din lână, preșuri și textile... Totul făcut de mâna domniei sale, după cum a ținut să sublinieze doamna Katalin. Dispozitivul special pentru țesut brâuri, la care lucra doamna Katalin, a atras atenția celor mici. La revenire, aveam să o surprindem la ,,războiul de țesut" (la dispozitivul de țesut) pe Maria Aurelia Farcaș, o fetiță de 8 anișori pe care doamna Katalin avea să o laude pentru istețimea și hărnicia sa. ,,Maria este deosebit de isteață și de hărnicuță. M-a văzut cum țes și de câteva minute a țesut fără greșeală 30-35 de centimetri de brâu"... Eleva doamnei prof. Rodica Panti, de la Colegiul Național ,,Iosif Vulcan" mânuia cu pricepere și atenție suveica și cartelele de țesut de parcă se născuse cu ele în brațe.
În cântecele sale, Ileana Grațiana Pop, din Ciumărna, își astâmpără dorul
La standul sălăjencei din Ciumărna (comuna Românași), am descoperit câteva CD-uri (șase) și o carte, iar pe sus avea expuse, costume populare din zona Sălajului. Zăbovind câteva minute și întrebând-o cum și când s-au născut acele cântece, aveam să aflăm povestea vieții sale, care nu este zugrăvită deloc în culori pastelate. A cântat în corul satului de la 12 ani, la 16 ani s-a căsătorit, iar după 10 ani, soțul a murit într-un accident de motocicletă. A rămas cu doi copii mici. De aici, toată durerea și tristețea din cântecele în care s-a refugiat de la 26 de ani, în floarea vârstei. ,,Picături de lacrimi stă să cadă/ Și-am rămas doar cu tristețea mea/ Nimeni din această lume n-are să-nțeleagă/ Inima mea ce vrea./ Nicio rază caldă de lumină/ N-a căzut din sufletu-mi stingher/ Azi, vieții îi cer o zi senină/ Și un colț la margine de cer/ O zi senină, atât doresc/ O zi  cu soare vreau să mai trăiesc./ Viața-mi se pare precum o floare/ Iar eu am să rămân credincioasă amintirilor tale". Mai târziu, la patru ani și o lună, Grațiana cânta astfel: ,,Dorule, pasăre mândră/ Du-te în pădure și cântă/ Cântă-mi mie de jele/ Să-mi alin a mea durere/ Că de patru ani și-o lună/ Mare dor am la inimă/ Și nu mă pot împăca/ Că mă voi mai vindeca/ Văzându-mi copiii mari/ Numai ei tată nu au./ Tatăl lor departe-i dus/ Nu ne dă niciun răspuns/ Nu mai vine niciodată/ Să le țină loc de tată/ Foaie verde de salcâm/ Loc de tată, am să le țân/ Devotată mamă-așa/ S-o dus tinerețea mea". Doamna Grațiana coase costume populare, a scris o carte despre satul natal, iar acum are în lucru un nou CD și o monografie. În casa părintească (construită în 1920) a organizat o expoziție de artă populară care a cunoscut un succes internațional...
Tu ești Mircea? ,,Da, dar marfa este a maestrului Ovi Pop"!
Cunoscutul și prolificul artist fotograf și editor Ovi Pop a adus, pentru prima oară la Târg, după cum aveam să aflăm de la Mircea, albumele foto cu Bihorul și Oradea (Mea), Monografia Bihorului și cea mai recentă publicație a Editurii Durans, Revista de istorie locală, care cuprinde istoria locală a Oradiei, ultimii 150-200 de ani, autori, Doru Sicoe și Ovi Pop (fotografii). Alături de aceste lucrări cu greutate, pe stand, am mai reperat ghid turistic, hărți de buzunar și vederi, cărticele cu vederi aeriene, monumente și biserici de lemn. De pe stand, marfa a luat drumul inclusiv în Belgia, după cum ne-a povestit Mircea, un meseriaș într-ale prezentărilor și un magnet pentru tinerii orădeni care îl înconjurau cu simpatie. Felicitări, maestre Ovi Pop!
Radu Tîrnovean - artist, ca un fagure de miere!
Ne obișnuisem să primim aproape săptămânal (uneori), cronici și anunțuri despre expozițiile artiștilor plastici orădeni, dar nu numai. Acum aflăm cu tristețe că a demisionat, înainte sau împreună cu șeful, domnul director Aurel Chiriac (???!!!). Nu suntem publicație de scandal, să punem de un... senzațional (de dragul rimei)! Prietenul nostru a adus la târg medalioane din lemn de măr cu cupru metaloplastiat, cu tot felul de forme, simboluri populare, vechi, ancestrale și minimaliste într-un spirit modern, dar tot în tehnici arhaice, bătute cu ciocanul; pandantive, cupru pe lemn, cu simboluri solare, inspirate din sigla Târgului. ,,Am ținut ca modul nostru de prezentare a lucrărilor să fie în ton cu natura, pe fagure de miere". La urma urmei, zicem noi, creația albinelor este perfecțiunea întruchipată, căreia artiștii i se închină. ,,Nu încercăm să o imităm (perfecțiunea), chiar dacă ne-am dori-o, noi ne subsumăm oarecum, ne închinăm albinelor și încercăm să le punem astfel în valoare munca, prezentându-ne și noi lucrările în chip original". Dacă pe alocuri veți sesiza unele imperfecțiuni (anomalii) în faguri, să știți că aceea este lucrătura (răzbunarea) trântorilor supărați la culme pentru că au fost înlăturați (dați afară), ne explică Radu! Mihaela a adus o altă recoltă arhaică de valoare: o rochie și multe lucrări de pictură, compoziții pe geamuri originale vechi aduse de-acasă, din Vâlcea, de lângă Horezu, ferestre vechi de peste 100 de ani, de la locuințe țărănești; alte lucrări și forme arhaice în metaloplastie, tot în cupru, o tehnică cu acul de gravură, înconjurate, ambientate de hârtie manuală, făcută de mâna artistului; ramele sunt tot așa, adică foarte vechi, care în mod normal au fost salvate de la a fi puse pe foc.
Meșterul argintar din Ialomița via București
Pe cartea de vizită a meșterului argintar Cornel Crăciun scrie președinte, iar mai sus: Asociația meșteșugarilor și comercianților tradiționali romi. Cornel face parte din familia meșterilor argintari, meserie moștenită din tată-n fiu. ,,Cu asta ne-am născut. Asta facem. Ne tragem din Ialomița, dar ne-am așezat în București pentru că acolo avem piața de desfacere. Chipurile vin bani de la Uniunea Europeană ca să ne integreze, dar noi suntem integrați. Anumiți mafioți caută să zică că integrează romii, dar de fapt ei își fac salarii. De ce să mă integreze și să fiu frizer sau altceva, când eu am meseria mea și familia mea, fierar, bijutier... La ce mai trebuie să ne integrăm dacă și așa suntem integrați de sute de ani! Ieri am avut o comandă, am făcut un ghiul personalizat în care i-am trecut inițialele. Mi-a dat modelul de pe o revistă. I l-am făcut identic din argint 925. L-am topit înaintea dânsului, l-am bătut cu ciocanul și nicovala, l-am întins, i-am dat formă, l-am lipit, l-am șlefuit și l-am lustruit și i-am luat banii. A ieșit de 12 grame jumate".
În raidul nostru prin Târg, am cunoscut și alți meșteri, pe unii i-am revăzut pentru a câta oară, veterani și abonați ai Târgului orădean, de loc din Timiș(oara), Buzău, Argeș, Suceava, Oradea, Sînmartin... Ne-am bucurat de Carmen și de dl director Dan Matei, de tineri și artiști îndrăgiți, copii și părinți, o lume colorată în miez de vară fierbinte, la ora la care arta și meșteșugul, frumosul artistic te îmbie să le savurezi și să le iei acasă.
Ovidiu Dan
Pentru mai multe poze (105 poze), accesați Galeria foto: Târgul meşterilor populari, ediția a XXIV-a.

Trimite email
vineri, 19 aprilie 2024, 13:49:21 Ora de vară a Europei de Est