Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Uimitorii oameni de cultură interbelici

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” pe august

Uimitorii oameni de cultură interbelici

,,La școală nu am auzit decât despre foarte puțini dintre ei, cei care nu au avut nicio implicare politică „greșită" (incorectă politic la modul „arhaic", literal, al termenului) înainte de război sau au „colaborat" după război cu regimul", scrie domnul redactor-șef Gheorghe Păun în deschiderea editorialului.

,,După 1989 am căzut în uimire și mânie aflând ce personalități de anvergură a cunoscut cultura noastră, în sens larg, incluzând știința, între cele două războaie mondiale, marea majoritate fie uciși în închisorile comuniste, fie plecați în exil, în ambele cazuri, cu cărțile ascunse prin „fondurile speciale" ale bibliotecilor, cu numele scoase din manuale și dicționare". În continuare, domnul academician enumeră câteva nume sonore, argumentând greutatea unora: Emil Cioran, Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Vintilă Horia, Alexandru Ciorănescu, Nae Ionescu, Mircea Vulcănescu, Ion Barbu, Tudor Arghezi, George Enescu, Nicolae Iorga, Octav Onicescu, Miron Nicolescu, Grigore C. Moisil, George Călinescu, Lucian Blaga, Liviu Rebreanu, Constantin Noica...Avem, din nou, o revistă de 36 de pagini. Domnul Eminescu scris-a (în ,,Timpul", din 26 iulie 1881) despre emigrațiunea germană, iar Horia Bădescu ne explică de ce nu face politică (pe bune!). Cu multă seninătate și cu un zâmbet afișat, Dan Anghelescu ne spune că ,,Vintilă Horia - Credință și Cunoaștere se dedică lui Cristian Bădiliță". Aflăm apoi că pe 30 iunie 2017, Academia Română l-a ales în rândurile membrilor săi, post-mortem, pe Anton Golopenția, unul dintre fondatorii școlii românești de geopolitică. ,,Și limba dacilor, și sufletul românesc spun aceeași poveste", ne asigură Paula Romanescu. În rubrica Centenarul Marii Unirii (CMU) sunt evidențiate figuri de eroi din Primul Război Mondial (precum Ștefan Corodeanu); la aceeași rubrică (CMU), Marin Aiftincă ne prezintă Academia Română în anii Primului Război Mondial. Cătălina vrea dragoste-dragoste, Iulia Hașdeu, Jurnal de călătorie, iar Dilema somaleză: să mori sub bombe sau să mori de foame? Lecturând la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro vă veți încărca cu energie pozitivă!
Ovidiu Dan

Trimite email
joi, 28 martie 2024, 17:18:50 Ora standard a Europei de Est