Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
27 iulie 2026

Programele pentru opționalele de Astronomie la nivel de liceu au fost publicate și se aplică din anul școlar 2026-2027. Patru discipline care urmăresc aceleași competențe generale: „Cerul mai aproape”, „Universul în mișcare”, „Stelele sub lupă”, „Universul și omul – o călătorie existențială”

Programele școlare pentru opționalele de Astronomie care vor fi disponibile la nivel de liceu au fost adoptate printr-un ordin al ministrului Educației și Cercetării, publicat luni în Monitorul Oficial. Programele, introduse pentru clasa a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a, se aplică începând cu anul școlar 2026-2027.

Programele adoptate sunt pentru discipline incluse în Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), anume:
„Astronomie. Cerul mai aproape” – clasa a IX-a
„Astronomie. Universul în mișcare” – clasa a X-a
„Astronomie. Stele sub lupă” – clasa a Xi-a
„Astronomie. Universul și omul – o călătorie existențială” – clasa a XII-a

Potrivit documentului adoptat, „ca disciplină nouă, conform Planurilor-cadru pentru învățământul liceal, cu frecvență zi, aprobate prin OMEC nr. 4350/2025, aceasta se regăsește, ca disciplină de tip opțional ce poate fi inclusă în oferta națională, în Anexa nr. 2 din OMEC nr. 4350/2025 filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică, clasele a IX-a – a XII-a la Note specifice, partea 2) Precizări privind curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) și în Anexa nr. 3 din același ordin, filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii, clasele a IX-a – a XII-a.
Toate cele patru discipline urmăresc formarea acelorași competențe generale, anume:

Formularea de explicații argumentate pe baza rezultatelor investigării fenomenelor și proceselor cosmice
Analizarea de modele explicative referitoare la structura și evoluția sistemelor în ansamblul Universului
Corelarea de concepte și legi ȘTIAM pentru rezolvarea de probleme și situații-problemă din domeniul astronomiei.
Formularea de opinii argumentate referitoare la explorarea responsabilă a spațiului cosmic...
Citiți mai multe pe Edupedu...

Uimitorii oameni de cultură interbelici

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” pe august

Uimitorii oameni de cultură interbelici

,,La școală nu am auzit decât despre foarte puțini dintre ei, cei care nu au avut nicio implicare politică „greșită" (incorectă politic la modul „arhaic", literal, al termenului) înainte de război sau au „colaborat" după război cu regimul", scrie domnul redactor-șef Gheorghe Păun în deschiderea editorialului.

,,După 1989 am căzut în uimire și mânie aflând ce personalități de anvergură a cunoscut cultura noastră, în sens larg, incluzând știința, între cele două războaie mondiale, marea majoritate fie uciși în închisorile comuniste, fie plecați în exil, în ambele cazuri, cu cărțile ascunse prin „fondurile speciale" ale bibliotecilor, cu numele scoase din manuale și dicționare". În continuare, domnul academician enumeră câteva nume sonore, argumentând greutatea unora: Emil Cioran, Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Vintilă Horia, Alexandru Ciorănescu, Nae Ionescu, Mircea Vulcănescu, Ion Barbu, Tudor Arghezi, George Enescu, Nicolae Iorga, Octav Onicescu, Miron Nicolescu, Grigore C. Moisil, George Călinescu, Lucian Blaga, Liviu Rebreanu, Constantin Noica...Avem, din nou, o revistă de 36 de pagini. Domnul Eminescu scris-a (în ,,Timpul", din 26 iulie 1881) despre emigrațiunea germană, iar Horia Bădescu ne explică de ce nu face politică (pe bune!). Cu multă seninătate și cu un zâmbet afișat, Dan Anghelescu ne spune că ,,Vintilă Horia - Credință și Cunoaștere se dedică lui Cristian Bădiliță". Aflăm apoi că pe 30 iunie 2017, Academia Română l-a ales în rândurile membrilor săi, post-mortem, pe Anton Golopenția, unul dintre fondatorii școlii românești de geopolitică. ,,Și limba dacilor, și sufletul românesc spun aceeași poveste", ne asigură Paula Romanescu. În rubrica Centenarul Marii Unirii (CMU) sunt evidențiate figuri de eroi din Primul Război Mondial (precum Ștefan Corodeanu); la aceeași rubrică (CMU), Marin Aiftincă ne prezintă Academia Română în anii Primului Război Mondial. Cătălina vrea dragoste-dragoste, Iulia Hașdeu, Jurnal de călătorie, iar Dilema somaleză: să mori sub bombe sau să mori de foame? Lecturând la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro vă veți încărca cu energie pozitivă!
Ovidiu Dan

Trimite email
duminică, 9 august 2026 la 01:49:42 Ora de vară a Europei de Est