Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Noul ministru al Educației și Cercetării, Mihai Dimian, a depus jurământul la Palatul Cotroceni / Ministrul nu a adresat niciun discurs după învestire

Noul ministru al Educației, Mihai Dimian, rectorul Universității Ștefan cel Mare din Suceava, a depus jurământul la Palatul Cotroceni. Dimian a fost propus și validat, în unanimitate, pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în urmă cu o zi, în cadrul Biroul Politic Național al Partidului Național Liberal. Amintim, funcția de ministru al Educației a fost vacantă mai mult de 2 luni după demisia lui Daniel David din 22 decembrie 2025.

Mihai Dimian, noul ministru al Educației și Cercetării, are ca cercetător scoruri medii la impactul activității științifice, obținute mai ales prin articole de grup apărute în publicații controversate, potrivit unei analize Edupedu.ro

Noul ministru al Educației, Mihai Dimian a depus jurământul la Palatul Cotroceni, la ora 16, după ce astăzi, președintele României, Nicușor Dan, a semnat decretul de numire.

Mihai Dimian este al 32-lea ministru în ultimii 36 de ani.

Ceremonia a fost una scurtă: după intonarea imnului, Mihai Dimian a depus jurământul, fără să țină vreun discurs.


Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Uimitorii oameni de cultură interbelici

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” pe august

Uimitorii oameni de cultură interbelici

,,La școală nu am auzit decât despre foarte puțini dintre ei, cei care nu au avut nicio implicare politică „greșită" (incorectă politic la modul „arhaic", literal, al termenului) înainte de război sau au „colaborat" după război cu regimul", scrie domnul redactor-șef Gheorghe Păun în deschiderea editorialului.

,,După 1989 am căzut în uimire și mânie aflând ce personalități de anvergură a cunoscut cultura noastră, în sens larg, incluzând știința, între cele două războaie mondiale, marea majoritate fie uciși în închisorile comuniste, fie plecați în exil, în ambele cazuri, cu cărțile ascunse prin „fondurile speciale" ale bibliotecilor, cu numele scoase din manuale și dicționare". În continuare, domnul academician enumeră câteva nume sonore, argumentând greutatea unora: Emil Cioran, Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Vintilă Horia, Alexandru Ciorănescu, Nae Ionescu, Mircea Vulcănescu, Ion Barbu, Tudor Arghezi, George Enescu, Nicolae Iorga, Octav Onicescu, Miron Nicolescu, Grigore C. Moisil, George Călinescu, Lucian Blaga, Liviu Rebreanu, Constantin Noica...Avem, din nou, o revistă de 36 de pagini. Domnul Eminescu scris-a (în ,,Timpul", din 26 iulie 1881) despre emigrațiunea germană, iar Horia Bădescu ne explică de ce nu face politică (pe bune!). Cu multă seninătate și cu un zâmbet afișat, Dan Anghelescu ne spune că ,,Vintilă Horia - Credință și Cunoaștere se dedică lui Cristian Bădiliță". Aflăm apoi că pe 30 iunie 2017, Academia Română l-a ales în rândurile membrilor săi, post-mortem, pe Anton Golopenția, unul dintre fondatorii școlii românești de geopolitică. ,,Și limba dacilor, și sufletul românesc spun aceeași poveste", ne asigură Paula Romanescu. În rubrica Centenarul Marii Unirii (CMU) sunt evidențiate figuri de eroi din Primul Război Mondial (precum Ștefan Corodeanu); la aceeași rubrică (CMU), Marin Aiftincă ne prezintă Academia Română în anii Primului Război Mondial. Cătălina vrea dragoste-dragoste, Iulia Hașdeu, Jurnal de călătorie, iar Dilema somaleză: să mori sub bombe sau să mori de foame? Lecturând la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro vă veți încărca cu energie pozitivă!
Ovidiu Dan

Trimite email
marți, 17 martie 2026 la 13:01:56 Ora standard a Europei de Est