Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

Redescoperă Bihorul pe bicicletă - Printre dealuri și doline (II)

19 august - reportaj


Redescoperă Bihorul pe bicicletă - Printre dealuri și doline (II)
Peste 120 de iubitori ai mersului pe bicicletă au participat la a II-a ediție a evenimentului ,,Redescoperă Bihorul pe bicicletă - Printre dealuri și doline", organizat sâmbătă, 19 august 2017, în satul bihorean Colești.

Pe parcursul unei zile, turiștii au putut să se bucure de peisajele naturale din Platoul Vașcău, de bunătățile localnicilor din satele Colești și Izbuc, toate completate de ospitalitatea călugărilor de la Mănăstirea Izbuc.

Tradiție și peisaje de pe bicicletă în Platoul Vașcău

Înainte de a profita de frumoasa zi de vară, turiștii au avut parte de prima surpriză oferită de organizatori. 20 dintre participanții ajunși la eveniment, fie cu autocarele sau pe cont propriu, au câștigat în urma unei tombole organizate de Norbert Banto, directorul Agenției de Management al Destinației Bihor, câte un tricou inscripționat în limba engleză cu sloganul ,,DiscoverBihor".
Startul s-a dat în satul Colești din curtea Asociației pentru Dezvoltare Comunitară Codru Moma. Cei peste 120 de participanți după ce au vizitat Centrul de colectare şi procesare legume-fructe recent inaugurat, au avut ocazia să deguste siropuri și pateuri naturale și-au încălecat bicicletele și au pornit în razele soarelui spre Mănăstirea Izbuc.

Doline și peșteri în aria protejată - Platoul Vașcău

Primul loc de popas a fost Platoul Vașcău. Agenția de Management al Destinației Bihor i-a ghidat pe vizitatori la portalul Peșterii Câmpeneasa, situată în Platoul Vașcău. Prezentarea ariei protejate aflate în custodia Consiliului Județean Bihor a fost susținută de Răzvan Dumbravă - manager de proiect al AMD Bihor. Acesta le-a spus turiștilor despre dimensiunile peșterii, despre sistemul carstic din zonă și le-a oferit informații legate de preocupările localnicilor din arealul vizitat.

Turism responsabil printre doline

Adulții și copiii prezenți au aflat că dolina este o formă de relief carstic cu aspect de pâlnie și că aceasta se formează prin dizolvarea la suprafață a unor roci solubile. În plus aceștia au fost sfătuiți să aibă grijă de mediul înconjurător, să nu distrugă flora, să nu arunce flacoane și pungi de plastic la voia întâmplării, deoarece acestea sunt aduse de vânt și apa în peșteri, iar evacuarea lor de acolo este foarte dificilă. Turiștii au fost îndemnați să bage ambalajele în rucsac și să le arunce doar în locuri de colectare a deșeurilor. După o scurtă lecție despre ceea ce înseamnă turism responsabil, susținută sub portalul peșterii de Cosmin Dumiter, ranger în cadrul agenției cei mai curajoși însoțiți de organizatori s-au aventurat și au coborât până la primul balcon situat deasupra intrării în peșteră unde și-au făcut poze.

Plăcinte servite-n poartă

Al doilea popas s-a lăsat cu o altă surpriză. O familie de gospodari din Izbuc i-a întâmpinat pe turiști cu plăcinte tradiționale, slănină de casă, brânză proaspătă, legume din grădină, siropuri din plante și fructe, pălincă și apă rece de fântână. Omenia localnicilor a fost completată cu o demonstrație în meșteșugul cioplitului în piatră, susținută de pietrarul Florian Cep din Izbuc, moment apreciat de copiii și adulții prezenți.

Pantele șerpuitoare care traversează satele Izbuc și Călugări au fost o provocare pentru mulți dintre participanți. Cei mai antrenați au urcat în șa, alții pasionați de peisaje au preferat să mai facă câte o poză, sau să mai stea de vorbă cu localnicii.

Odihnă și ospitalitate

Sosirea și repausul de la Mănăstirea Izbuc a prins bine tuturor. După o primire călduroasă din partea tânărului părinte Antonie, turiștii au pornit într-un tur al lăcașului monahal. Documentele mărturisesc că încă din secolul 11-12 au existat călugări care au vieţuit în acest loc. Actuala mănăstire a fost construită între 1928 şi 1930, iar în prezent adăposteşte peste 30 de monahi. Biserica de lemn, paraclisul de iarnă - construit din piatră înainte de 1989 de părintele Iorest starețul mănăstirii din acea vreme, biserica nouă au făcut o primă dezvăluire a continuității și dârzeniei celor care au avut și au grijă de Mănăstirea de la Izbuc. Cel mai vechi lăcaş de rugăciune din Bihor este cunoscut, în primul rând, pentru izvorul unic în Europa. Se spune că apa, care ţâşneşte uneori dintre pietre, are puteri miraculoase. Potrivit legendei, izvorul tămăduitor a devenit cunoscut după ce un copil orb care se plimba în zonă, i-a auzit susurul şi s-a oprit să se spele. După ce şi-a atins ochii cu apă, băiatul a început să vadă.

Încărcați cu istoria locului monahal călătorii au fost invitați la sandvișuri și cozonac pregătite în bucătăria mănăstirii. La plecare, turiștii au primit pliante cu istoricul locului și invitația de a mai trece pe la mănăstire.

Aventură, spectacol și degustări de mâncare tradițională

Ziua de sâmbătă s-a încheiat cu o porție de mâncare gătită la ceaun după o rețetă mai rar întâlnit: carne de berbec și porc mangalița și legume înmiresmate cu mirodenii, atât locale cât și importate, însă alese cu grijă de Kim Rueda, bucătar catalan și servite cu eleganță de către George Hoțopan.

Nu a lipsit nici muzica ambientală susținută în acorduri de muzică folk de către artistul Jetu-i Jet, care a reușit să-i țină treji până seara târziu pe cei care au înnoptat la Colești.

Evenimentul a fost organizat de Agenția de Management al Destinației Bihor, Asociația pentru Dezvoltare Comunitară Codru Moma în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Bihor și firma Bellotto.

Gabriel Bonaciu,

consultant în management, turism - AMD Bihor

Imagini: Agenția de Management al Destinației Bihor și Vasile Gheorghe

Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Redescoperă Bihorul pe bicicletă - Printre dealuri și doline (II).