Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Uimitorii oameni de cultură interbelici (II)

În Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” pe septembrie

Uimitorii oameni de cultură interbelici (II)

În editorial, domnul redactor-șef Gheorghe Păun continuă să ne supună atenției situația intelectualilor în perioada comunistă în care ,,comunismul a făcut tabula rasa din cultura românească, punând la lucru o (încă nenumită astfel) „corectitudine politică" brutală, programatică, de o violență asumată (...).

Iar cum mai toți oamenii de cultură interbelici au avut „atingeri" cu ideologia de dreapta sau/și cu politica activă a timpului (de teama lui Stalin și în admirație pentru eficiența economică a Germaniei, la vremea Marii Crize, toată Europa avea „atingeri de dreapta", de la Churchill la Thomas Mann, care îi lăudau pe Hitler și pe Mussolini...), cum doar o mică parte au trecut de partea „sovietelor", efectele au fost dramatice. Procese, închisori, Canalul, Bărăganul - peste tot, cimitire - și, în cazurile „fericite", exilul. „Melci culturali", vorba lui Vintilă Horia, cu identitatea în spate, „răspândiți pe suprafața pământului". În ziarul ,,Timpul" de la 1 aug. 1881, Domnul Eminescu scris-a despre ,,Goana în contra ovreilor este iarăși la ordinea zilei în Rusia. Ba mișcarea antisemitică devine epidemică, întinzându-se și înspre Prusia...", iar Horea Bădescu titrează: ,,Dumnezeu n-are parti-pris-uri. Dumnezeu nu discriminează. În nemăsurata-I bunătate, toate cele întrupate primesc din parte-I ceea ce li se cuvine". La rândul său, Anton Golopenția își continua ,,Îndreptar(ul) pentru tineret (II)". Johan Galtung în O teorie a păcii punctează despre Discursul ecologic (la nivelurile: natură, uman, social, mondial). Dragoș Vaida îl aduce în actualitate pe Tudor Vianu, la 120 de ani de la naștere. La rubrica ,,Istoria de lângă noi", citim despre Fenomenologia războiului anticreștin, articol semnat de Emanuel Bădescu și despre Situația spirituală a timpului nostru (în viziunea acad. Alexandru Boboc). În Centenarul Marii Uniri (trei momente): Constanța Vaida Haliță (ca nepoată) ,,se mândrește" cu profesorul Solomon Haliță, ,,luptător pentru realizarea unității poporului român și fruntaș în opera de înfăptuire a Marii Uniri, inspector general al învățământului, prefect al județelor Iași și Năsăud, decorat cu Steaua și Coroana României, în grad de Ofițer și Comandor". Marin Aiftincă publică partea a III-a a serialului Academia Română în anii Primului Război Mondial. Și tot în Centenarul Marii Uniri avem un Semn(al) de carte:  Cornel Popescu, Cornel Țucă, Grupul operativ de acoperire Rucăr-Bran, Editura Militară, București, 2016.  ÎPS Calinic, arhiepiscop al Argeșului și Muscelului ne asigură că ,,Dumnezeu a ținut totdeauna cu noi".
Dacă așa stau lucrurile, citiți mai multe la adresa cunoscută (www.curteadelaarges.ro).
Ovidiu Dan   

Trimite email
vineri, 6 martie 2026 la 23:49:52 Ora standard a Europei de Est