Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Uimitorii oameni de cultură interbelici (II)

În Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” pe septembrie

Uimitorii oameni de cultură interbelici (II)

În editorial, domnul redactor-șef Gheorghe Păun continuă să ne supună atenției situația intelectualilor în perioada comunistă în care ,,comunismul a făcut tabula rasa din cultura românească, punând la lucru o (încă nenumită astfel) „corectitudine politică" brutală, programatică, de o violență asumată (...).

Iar cum mai toți oamenii de cultură interbelici au avut „atingeri" cu ideologia de dreapta sau/și cu politica activă a timpului (de teama lui Stalin și în admirație pentru eficiența economică a Germaniei, la vremea Marii Crize, toată Europa avea „atingeri de dreapta", de la Churchill la Thomas Mann, care îi lăudau pe Hitler și pe Mussolini...), cum doar o mică parte au trecut de partea „sovietelor", efectele au fost dramatice. Procese, închisori, Canalul, Bărăganul - peste tot, cimitire - și, în cazurile „fericite", exilul. „Melci culturali", vorba lui Vintilă Horia, cu identitatea în spate, „răspândiți pe suprafața pământului". În ziarul ,,Timpul" de la 1 aug. 1881, Domnul Eminescu scris-a despre ,,Goana în contra ovreilor este iarăși la ordinea zilei în Rusia. Ba mișcarea antisemitică devine epidemică, întinzându-se și înspre Prusia...", iar Horea Bădescu titrează: ,,Dumnezeu n-are parti-pris-uri. Dumnezeu nu discriminează. În nemăsurata-I bunătate, toate cele întrupate primesc din parte-I ceea ce li se cuvine". La rândul său, Anton Golopenția își continua ,,Îndreptar(ul) pentru tineret (II)". Johan Galtung în O teorie a păcii punctează despre Discursul ecologic (la nivelurile: natură, uman, social, mondial). Dragoș Vaida îl aduce în actualitate pe Tudor Vianu, la 120 de ani de la naștere. La rubrica ,,Istoria de lângă noi", citim despre Fenomenologia războiului anticreștin, articol semnat de Emanuel Bădescu și despre Situația spirituală a timpului nostru (în viziunea acad. Alexandru Boboc). În Centenarul Marii Uniri (trei momente): Constanța Vaida Haliță (ca nepoată) ,,se mândrește" cu profesorul Solomon Haliță, ,,luptător pentru realizarea unității poporului român și fruntaș în opera de înfăptuire a Marii Uniri, inspector general al învățământului, prefect al județelor Iași și Năsăud, decorat cu Steaua și Coroana României, în grad de Ofițer și Comandor". Marin Aiftincă publică partea a III-a a serialului Academia Română în anii Primului Război Mondial. Și tot în Centenarul Marii Uniri avem un Semn(al) de carte:  Cornel Popescu, Cornel Țucă, Grupul operativ de acoperire Rucăr-Bran, Editura Militară, București, 2016.  ÎPS Calinic, arhiepiscop al Argeșului și Muscelului ne asigură că ,,Dumnezeu a ținut totdeauna cu noi".
Dacă așa stau lucrurile, citiți mai multe la adresa cunoscută (www.curteadelaarges.ro).
Ovidiu Dan   

Trimite email

vineri, 6 decembrie 2019