Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Oradea se află în topul orașelor magnet din România

Potrivit experților Băncii Mondiale,

Oradea se află în topul orașelor magnet din România

Joi, 21 septembrie 2017, a avut loc în sala mare a Primăriei Oradea, conferința ,,Orașe Magnet - cazul Oradea", susținută de Marcel Heroiu și Marius Cristea, ambii experți seniori ai Băncii Mondiale.

La eveniment au participat primarul Ilie Bolojan,  viceprimarul Florin Birta, directorul Zonei Metropolitane Oradea (ZMO) Adrian Foghiș și numeroși reprezentanți ai instituțiilor locale și ai mediului privat din Oradea.
,,Le mulțumesc oaspeților noștri pentru prezență! Știu că dânșii prezintă aceste rapoarte în mai multe orașe, fiind printre cei mai buni specialiști în dezvoltare regională și experți în raportări. Ei dețin date comparative și de la alte state ale lumii, fapt ce ne ajută să ne raportăm și la alte motoare de dezvoltare. Noi ca oraș avem niște lucruri date pe care nu le putem schimba. De exemplu, nu ne vom putea compara niciodată cu Capitala, deoarece e evident că aceasta este avantajată de suprafața mai mare a orașului, numărul mult mai mare de locuitori, dar și de o altă poziționare geografică. Dar, sunt lucruri pe care le putem face pentru a menține și în anii următori ritmul de creștere pe care l-am obținut, cu mențiunea că trebuie să tindem să atingem un nivel de prosperitate identic cu al orașelor dezvoltate din Europa", a spus primarul Ilie Bolojan.
Oradea - oraș care oferă forță de muncă și o calitate ridicată a vieții
Cei doi seniori experți ai Băncii Mondiale au reușit prin prezentările lor să creeze o imagine de ansamblu a dezvoltării socio-economice a României din ultimii 17 ani, a orașelor României care au devenit motoare de dezvoltare, orașe printre care se numără și Oradea, dar și a factorilor care au generat sau dimpotrivă au împiedicat dezvoltarea unui oraș.
Oradea atrage anual, în medie, împreună cu Zona Metropolitană Oradea, peste 3.000 de locuitori noi, mai ales din orașele și comunele Bihorului, precum și din alte orașe importante din partea de vest a țării (remigrație). Acest flux, ca și puternica suburbanizare, pune presiune tot mai mare pe piața imobiliară și pe traficul auto.
Printre factorii care declanșează dezvoltare în general, se numără: suprafața orașului, numărul de locuitori, infrastructura pusă la punct, centre universitare puternice, oferte educaționale unice (cazul orașului Ploiești, care a dezvoltat în cadrul Universității o Facultate de Petro-Gaze, unică în Europa), existența unei industrii etc.
Despre orașul Oradea, un oraș cu aprox. 200.000 de locuitori, experții Băncii Mondiale au spus că acesta este un oraș atractiv prin oferta de locuri de muncă pe care o are și prin calitatea ridicată a vieții pe care o oferă. De altfel, în topul caracteristicilor care fac un oraș atractiv, Oradea se află pe locul 7 din totalul orașelor din România. Oradea este așadar percepută în mentalul colectiv ca un oraș cu o mare calitate a vieții.
Potrivit raportului făcut de Banca Mondială, 1,6 % din populație trăiește în zona urbană funcțională (zona rezidențială, industrială, de transport și de agrement), iar 2,6 % și-ar dori să trăiască în această zonă metropolitană, aceste cifre arătând dorința locuitorilor din zonele rurale învecinate orașului de a migra către Oradea pentru a lucra, pentru a avea joburi mai bine plătite și pentru o mai bună calitate a vieții. Potrivit raportului Băncii Mondiale, Oradea are aceeași zonă funcțională cu a orașului Galați, care este al doilea oraș industrial al României.
80% din atractivitatea orașului Oradea este așadar reprezentată de locurile de muncă și de calitatea vieții.
Cu un profil industrial pronunțat, Oradea face parte din topul orașelor României care se extind către periferie
Totodată, Oradea are un profil industrial pronunțat și face parte din topul orașelor care se extind către periferie (Oradea are o populație mobilă, dispusă să se mute spre aceste zone).
În același timp, o mare parte a forței de muncă din Oradea provine din zonele limitrofe: Sînmartin, Sîntandrei, Oșorhei, Săcueni, Nojorid, Salonta, Tileagd, Girișu de Criș, Biharia.
Un alt factor care arată că Oradea este un adevărat motor de dezvoltare este numărul foarte mare de navetiști pe care îl atrage, respectiv cca 35.000 de oameni care vin aici să lucreze. Oradea are, așadar, un profil de migrație și navetism.
Oradea trebuie să continue politicile de dezvoltare începute
În final, experții Băncii Mondiale au recomandat administrației publice să continue politicile de dezvoltare începute: având în vedere profilul industrial al orașului axarea în continuare pe educația vocațională (școli profesionale); politica de retenție a populației tinere în oraș prin oferirea de spații de locuire, joburi bine plătite; continuarea dezvoltării infrastructurii și dezvoltarea transportului public metropolitan; dezvoltarea parteneriatului cu firmele private; îmbunătățirea comunicării cu orașele din această regiune (Cluj-Napoca, Timișoara, Bistrița etc) printr-un schimb de promovare reciprocă.
,,Studiul scoate în evidență necesitatea unei legi dedicate dezvoltării metropolitane în România, subliniind importanța orașelor polarizatoare și a zonelor de influență ale acestora, declarându-le adevăratele motoare de dezvoltare economică a României", a spus în finalul conferinței Adrian Foghiș, directorul Zonei Metropolitane Oradea. (B.P.)
Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Oradea se află în topul orașelor magnet din România.

Trimite email
miercuri, 13 mai 2026 la 05:56:54 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Invitație

Fabienne Erni (Eluveitie, Illumishade)
duminică, 17 mai, ora 21.00
la Hard Rock Cafe, București