Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

Oradea se află în topul orașelor magnet din România

Potrivit experților Băncii Mondiale,

Oradea se află în topul orașelor magnet din România

Joi, 21 septembrie 2017, a avut loc în sala mare a Primăriei Oradea, conferința ,,Orașe Magnet - cazul Oradea", susținută de Marcel Heroiu și Marius Cristea, ambii experți seniori ai Băncii Mondiale.

La eveniment au participat primarul Ilie Bolojan,  viceprimarul Florin Birta, directorul Zonei Metropolitane Oradea (ZMO) Adrian Foghiș și numeroși reprezentanți ai instituțiilor locale și ai mediului privat din Oradea.
,,Le mulțumesc oaspeților noștri pentru prezență! Știu că dânșii prezintă aceste rapoarte în mai multe orașe, fiind printre cei mai buni specialiști în dezvoltare regională și experți în raportări. Ei dețin date comparative și de la alte state ale lumii, fapt ce ne ajută să ne raportăm și la alte motoare de dezvoltare. Noi ca oraș avem niște lucruri date pe care nu le putem schimba. De exemplu, nu ne vom putea compara niciodată cu Capitala, deoarece e evident că aceasta este avantajată de suprafața mai mare a orașului, numărul mult mai mare de locuitori, dar și de o altă poziționare geografică. Dar, sunt lucruri pe care le putem face pentru a menține și în anii următori ritmul de creștere pe care l-am obținut, cu mențiunea că trebuie să tindem să atingem un nivel de prosperitate identic cu al orașelor dezvoltate din Europa", a spus primarul Ilie Bolojan.
Oradea - oraș care oferă forță de muncă și o calitate ridicată a vieții
Cei doi seniori experți ai Băncii Mondiale au reușit prin prezentările lor să creeze o imagine de ansamblu a dezvoltării socio-economice a României din ultimii 17 ani, a orașelor României care au devenit motoare de dezvoltare, orașe printre care se numără și Oradea, dar și a factorilor care au generat sau dimpotrivă au împiedicat dezvoltarea unui oraș.
Oradea atrage anual, în medie, împreună cu Zona Metropolitană Oradea, peste 3.000 de locuitori noi, mai ales din orașele și comunele Bihorului, precum și din alte orașe importante din partea de vest a țării (remigrație). Acest flux, ca și puternica suburbanizare, pune presiune tot mai mare pe piața imobiliară și pe traficul auto.
Printre factorii care declanșează dezvoltare în general, se numără: suprafața orașului, numărul de locuitori, infrastructura pusă la punct, centre universitare puternice, oferte educaționale unice (cazul orașului Ploiești, care a dezvoltat în cadrul Universității o Facultate de Petro-Gaze, unică în Europa), existența unei industrii etc.
Despre orașul Oradea, un oraș cu aprox. 200.000 de locuitori, experții Băncii Mondiale au spus că acesta este un oraș atractiv prin oferta de locuri de muncă pe care o are și prin calitatea ridicată a vieții pe care o oferă. De altfel, în topul caracteristicilor care fac un oraș atractiv, Oradea se află pe locul 7 din totalul orașelor din România. Oradea este așadar percepută în mentalul colectiv ca un oraș cu o mare calitate a vieții.
Potrivit raportului făcut de Banca Mondială, 1,6 % din populație trăiește în zona urbană funcțională (zona rezidențială, industrială, de transport și de agrement), iar 2,6 % și-ar dori să trăiască în această zonă metropolitană, aceste cifre arătând dorința locuitorilor din zonele rurale învecinate orașului de a migra către Oradea pentru a lucra, pentru a avea joburi mai bine plătite și pentru o mai bună calitate a vieții. Potrivit raportului Băncii Mondiale, Oradea are aceeași zonă funcțională cu a orașului Galați, care este al doilea oraș industrial al României.
80% din atractivitatea orașului Oradea este așadar reprezentată de locurile de muncă și de calitatea vieții.
Cu un profil industrial pronunțat, Oradea face parte din topul orașelor României care se extind către periferie
Totodată, Oradea are un profil industrial pronunțat și face parte din topul orașelor care se extind către periferie (Oradea are o populație mobilă, dispusă să se mute spre aceste zone).
În același timp, o mare parte a forței de muncă din Oradea provine din zonele limitrofe: Sînmartin, Sîntandrei, Oșorhei, Săcueni, Nojorid, Salonta, Tileagd, Girișu de Criș, Biharia.
Un alt factor care arată că Oradea este un adevărat motor de dezvoltare este numărul foarte mare de navetiști pe care îl atrage, respectiv cca 35.000 de oameni care vin aici să lucreze. Oradea are, așadar, un profil de migrație și navetism.
Oradea trebuie să continue politicile de dezvoltare începute
În final, experții Băncii Mondiale au recomandat administrației publice să continue politicile de dezvoltare începute: având în vedere profilul industrial al orașului axarea în continuare pe educația vocațională (școli profesionale); politica de retenție a populației tinere în oraș prin oferirea de spații de locuire, joburi bine plătite; continuarea dezvoltării infrastructurii și dezvoltarea transportului public metropolitan; dezvoltarea parteneriatului cu firmele private; îmbunătățirea comunicării cu orașele din această regiune (Cluj-Napoca, Timișoara, Bistrița etc) printr-un schimb de promovare reciprocă.
,,Studiul scoate în evidență necesitatea unei legi dedicate dezvoltării metropolitane în România, subliniind importanța orașelor polarizatoare și a zonelor de influență ale acestora, declarându-le adevăratele motoare de dezvoltare economică a României", a spus în finalul conferinței Adrian Foghiș, directorul Zonei Metropolitane Oradea. (B.P.)
Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Oradea se află în topul orașelor magnet din România.

Trimite email
duminică, 1 noiembrie 2026 la 13:54:54 Ora standard a Europei de Est