Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Învingătoarea

Marți, 3 octombrie, licitație

Învingătoarea

Marți, 3 octombrie, ora 19.30, Artmark, organizează la Palatul Cesianu-Racoviță, Licitația Doamnelor Artelor Frumoase Românești.

 ,,Cred că femeia când va ajunge să se cunoască pe ea însăși, va grăbi evoluția societății" spunea în 1916 Cecilia Cuţescu-Storck, prima femeie profesoară la Școala de Arte Frumoase din Bucureşti şi prima femeie profesoară la o universitate de artă din Europa. Și tot în 1916 apare la Bucureşti Asociaţia ,,Femeile pictore şi sculptore", întemeiată de artistele Cecilia Cuţescu-Storck, Olga Greceanu şi Nina Arbore, ce va fi susţinută, pe rând, de Regina Elisabeta şi de Regina Maria.
Licitația Artmark, intitulată Licitația Doamnelor Artelor Frumoase Românești are ca deziderat recuperarea personalităţilor artistice feminine, care au marcat pictura românească modernă, unele dintre ele uitate, altele reconsiderate în ultimii ani. Selecția de opere este cu totul specială întrucât susţine această ,,cauză" și aduce un elogiu spiritului cu totul original al plasticienelor românce.
Rodica Maniu Mützner, Nutzi Acontz, Micaela Eleutheriade, Elena Popea, Magdalena Rădulescu, Margareta Sterian, Lucia Dem(etriade) Bălăcescu sunt doar o mică parte din numele care au marcat prin opera lor cultura națională, și care, prin participarea lor activă, au grăbit procesul de emancipare a femeilor în societate și în viața artistică.
Deși multe dintre ele au avut destine frânte (cum este spre exemplu cazul Adinei Paula Moscu care se sinucide, ori al Minei Byck Wepper), artistele noastre au creat o operă particulară, îndrăzneață, care a avut succes atât în țară, cât și la nivel european. Apreciate de critica străină a vremii, multe dintre ele se întorceau de la expozițiile internaționale cu medalii de aur, argint sau bronz,  participau cu regularitate la saloanele oficiale și aveau, mai ales datorită lobby-ului Reginei Maria, expoziții personale.
Școlite la Viena, München, Roma, Paris, Doamnele Artelor Frumoase Românești au avut ca maeștri artiști renumiți în epocă, cum ar fi Matisse, Lhote, Kandinsky, Brâncuși.
Influențe ale altor artiști importanți precum Cézanne, Derain, Bonnard, Duffy, Marquez se pot ,,citi" în lucrările prezente în licitația Artmark din seara de 3 octombrie. Dintre acestea amintim: Surorile, de Ghislaine Lambert (8.000 - 12.000 de euro), Nuntă la Nice de Magdalena Rădulescu (5.000 - 6.000 de euro), Lectură, de Nadia Grossman-Bulighin (2.500 - 3.500 de euro), Flori de câmp, de Margareta Sterian (1.500 - 2.500 de euro), Crizanteme, de Mina Byck Wepper (1.200 - 1.800 de euro), Promenadă în parc, de Luca Dem Bălăcescu (1.000 - 1.600 de euro), Interior la Balcic, de Nutzi Acontz (1.000 - 1.600 de euro), Dobrogea, de Rodica Maniu Mützner (1.000 - 1.500 de euro), Costum de sărbătoare, de Elena Popea (900 - 1.500 de euro), Pe gânduri, de Ileana, Principesă a României (900 - 1.500 de euro). (V.S.)
Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Învingătoarea.
 

Trimite email
miercuri, 18 februarie 2026 la 11:42:16 Ora standard a Europei de Est