Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Prima licitație de filatelie

În 12 octombrie

Prima licitație de filatelie

După ani de zile în care nu au mai avut loc licitații publice de filatelie, Artmark reînvie această tradiție în România.

,,Regina pasiunilor" în secolul al XIX-lea, Filatelia a început la noi în jurul anului 1860. În prezent, timbrele istorice sunt considerate drept adevărate simboluri naționale, alături de steag, imn și stemă.
Fie că este vorba despre un Timbru Cap de Bour de 108 parale, Moldova, 1858 (preț de pornire între 3.000 și 5.000 de euro, în funcție de calitățile acestuia) sau despre un Timbru Black Penny (primul timbru din lume care a apărut în Marea Britanie în 1840) (preț de pornire 25 de euro), bucuria de a avea în mână o istorie ,,dantelată" este pentru colecționari un izvor de admirație și valoare.
De fapt, pasiunea pentru Filatelie este pasiunea pentru istorie. Și nu de puține ori filateliștii au ocazia să descopere povești absolut inedite.
„Pe cât era de urât, cu un corp diform, avea un farmec nediscutat şi o autoritate necontestată, de câte ori lua o cauză bună în mână. Acelaşi farmec îl exercita asupra femeilor, care în mare parte au fost cauza neliniştitei sale vieţi şi deselor nevoi de bani", scria Sabina Cantacuzino (fiica lui Ion C. Brătianu) despre viaţa amoroasă a lui Kogălniceanu. Înainte de a fi căsătorit și chiar și în timpul căsătoriei, marele om politic se lăuda cu un palmares de sute de amoruri. Nu știm exact unde se afla Kogălniceanu la 22 iunie 1891, când soția sa, Ecaterina Jora, primea la Iași Ziarul Curierul Român", francat cu un timbru ,,Carol - cifra în patru colţuri", de 1,5 bani (preț de pornire 70 de euro).
Ne întrebăm de asemenea câtă tristețe era în sufletul reginei Elisabeta atunci când își trimitea condoleanțele la 29 mai 1908, de la Palatul Regal din Bucureşti la Strasburg, printr-o Scrisoare de doliu, francată cu un timbru "Spic de grâu" de 50 de bani (preț de pornire 50 de euro).
Nu de puțin interes pentru filateliști este și Blocul de timbru suvenir (preț de pornire 150 de euro), emis cu ocazia Zilei Naționale a Timbrului (10 oct. 1943) semnat olograf de mareșalul Pétain, cel care își câștigase o bună reputația după bătălia de la Verdun din 1916, dar aproape că își pierduse viața datorită nefericitelor alianțe din timpul regimului de la Vichy.
Licitația Artmark din data de 12 octombrie 2017 oferă multe alte surprize pasionaților de Filatelie. Câteva dintre acestea ar fi: Perechea verticală tête-bêche ,,Cap de bour", de 40 de parale, pe hârtie albă, Moldova, 1858 (preț de pornire 2.500 de euro), Timbrul Napoleon al III-lea, de 5 franci, Franţa, 1868 (preț de pornire 1.000 de euro), Timbrul  Newspapers Periodicals, de 10 dolari, Statele Unite ale Americii, 1895 (preț de pornire 1.000 de euro), Timbrul Ochi de Bou, de 90 de reali, Brazilia, 1843 (preț de pornire 450 de euro) etc.
Licitația de Filatelie va avea loc online pe platforma Artmark LIVE. Îi invităm pe cei interesați să își creeze din timp un cont și să își anunțe ofertele înregistrându-se aici: https://www.artmark.ro/live/. (S.V.)
Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Prima licitație de filatelie.

Trimite email
miercuri, 20 mai 2026 la 19:40:55 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Concert Compact

Concert Compact Paul Ciuci 
joi, 21 mai, ora 21.00
la Hard Rock Cafe, București