Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

ICR Stockholm acordă Premiul Marin Sorescu pe anul 2017 scriitoarei suedeze Madeleine Gustafsson

Astăzi, joi, 28 septembrie

ICR Stockholm acordă Premiul Marin Sorescu pe anul 2017 scriitoarei suedeze Madeleine Gustafsson

Institutul Cultural Român de la Stockholm decernează astăzi (joi, 28 septembrie 2017), Premiul Marin Sorescu pe anul 2017. Ceremonia de decernare are loc la Târgul de Carte Bok & Bibliotek de la Göteborg.

Laureatul din acest an este scriitoarea, criticul de literatură, poeta, eseista și traducătoarea suedeză Madeleine Gustafsson, care primeşte Premiul Marin Sorescu „pentru viziunea precisă și empatia de care dă dovadă în interacțiunea cu textul literar. Stilul lui Madeleine Gustafssons este briliant, fără a fi însă deloc pretențios. O combinație rară de curiozitate și solemnitate, rațiune și simțire, care sporesc lectura și conferă dinamism scrierilor sale. În calitate de critic, poet, traducător și eseist, Gustafsson dă dovadă de anvergură impresionantă și înțelegere estetică. O operă netulburată nici de întunericul nopții, nici de lumina zilei și unede cititorul se simte mereu bine-venit." (motivaţia juriului).
,,Ce bucuroasă sunt! - și mândră să primesc un premiu denumit după Marin Sorescu, acest om prietenos pe care mi-l amintesc din Berlinul anilor '70, și care a scris câteva dintre poeziile pe care le păstrez de mult timp în fișierul Antologie Privată de pe calculatorul meu. Și mă mândresc să mă număr printre străluciții laureați pe care Institutul Cultural Român de la Stockholm i-a răsplătit de-a lungul anilor", spune fericită Madeleine Gustafsson, contactată telefonic de ICR Stockholm.
Madeleine Gustafsson (n. 1937) este scriitoare, critic literar, poetă, eseistă și traducătoare suedeză. Ea a absolvit studii umanistice în cadrul Universității din Uppsala în 1961 și în 2012 a obținut titlul onorific de Doctor în Științe Umaniste la Facultatea de Arte Plastice de la Universitatea din Göteborg. Pe lângă lucrul la propriile cărți de poezie și critică literară, Gustafsson a lucrat și ca traducător din limbile germană, franceză și (într-o măsură mai mică) italiană. Scriitorul a cărui operă a urmărit-o cel mai fidel în calitatea ei de traducător a fost Hans Magnus Enzensberger. În calitate de critic literar, Gustafsson a colaborat la cotidianele Upsala Nya Tidning (1960-1962), Stockholmstidningen (1963-1964), Göteborgs Handels- och Sjöfartstidning (1963-1973) și Dagens Nyheter (1973-).
Premiul Marin Sorescu a fost înfiinţat de ICR Stockholm în 2007. Anul acesta el se decernează pentru a unsprezecea oară. „Scopul Institutului Cultural Român de la Stockholm a fost de la bun început, adică din anul 2006, acela de a lărgi perspectiva suedezilor asupra culturii române şi de a da naştere unui loc de întâlnire pentru creatorii de cultură români, suedezi şi din alte ţări", declară Dan Shafran, şeful ICR Stockholm. „Premiul Marin Sorescu, care se acordă anual unui scriitor suedez care desfiinţează graniţe şi creează locuri de întâlnire, care prin opera sa face posibilă comunicarea între diferite forme de expresie culturală are tocmai rolul de a construi un pod între cele două ţări".
Juriul din acest an a fost format din Jonas Ellerström, editor şi traducător, Anna Hallberg, scriitor, traducător şi critic literar, Annina Rabe, critic literar, Elise Karlsson, scriitoare și critic literar, şi Dan Shafran, traducător și șef al Institutului Cultural Român de la Stockholm.
(C.M.)

Trimite email
sâmbătă, 24 octombrie 2026 la 04:08:39 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Concert

Pe 30 octombrie 2026
La Hard Rock Cafe
București