Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

ICR Stockholm acordă Premiul Marin Sorescu pe anul 2017 scriitoarei suedeze Madeleine Gustafsson

Astăzi, joi, 28 septembrie

ICR Stockholm acordă Premiul Marin Sorescu pe anul 2017 scriitoarei suedeze Madeleine Gustafsson

Institutul Cultural Român de la Stockholm decernează astăzi (joi, 28 septembrie 2017), Premiul Marin Sorescu pe anul 2017. Ceremonia de decernare are loc la Târgul de Carte Bok & Bibliotek de la Göteborg.

Laureatul din acest an este scriitoarea, criticul de literatură, poeta, eseista și traducătoarea suedeză Madeleine Gustafsson, care primeşte Premiul Marin Sorescu „pentru viziunea precisă și empatia de care dă dovadă în interacțiunea cu textul literar. Stilul lui Madeleine Gustafssons este briliant, fără a fi însă deloc pretențios. O combinație rară de curiozitate și solemnitate, rațiune și simțire, care sporesc lectura și conferă dinamism scrierilor sale. În calitate de critic, poet, traducător și eseist, Gustafsson dă dovadă de anvergură impresionantă și înțelegere estetică. O operă netulburată nici de întunericul nopții, nici de lumina zilei și unede cititorul se simte mereu bine-venit." (motivaţia juriului).
,,Ce bucuroasă sunt! - și mândră să primesc un premiu denumit după Marin Sorescu, acest om prietenos pe care mi-l amintesc din Berlinul anilor '70, și care a scris câteva dintre poeziile pe care le păstrez de mult timp în fișierul Antologie Privată de pe calculatorul meu. Și mă mândresc să mă număr printre străluciții laureați pe care Institutul Cultural Român de la Stockholm i-a răsplătit de-a lungul anilor", spune fericită Madeleine Gustafsson, contactată telefonic de ICR Stockholm.
Madeleine Gustafsson (n. 1937) este scriitoare, critic literar, poetă, eseistă și traducătoare suedeză. Ea a absolvit studii umanistice în cadrul Universității din Uppsala în 1961 și în 2012 a obținut titlul onorific de Doctor în Științe Umaniste la Facultatea de Arte Plastice de la Universitatea din Göteborg. Pe lângă lucrul la propriile cărți de poezie și critică literară, Gustafsson a lucrat și ca traducător din limbile germană, franceză și (într-o măsură mai mică) italiană. Scriitorul a cărui operă a urmărit-o cel mai fidel în calitatea ei de traducător a fost Hans Magnus Enzensberger. În calitate de critic literar, Gustafsson a colaborat la cotidianele Upsala Nya Tidning (1960-1962), Stockholmstidningen (1963-1964), Göteborgs Handels- och Sjöfartstidning (1963-1973) și Dagens Nyheter (1973-).
Premiul Marin Sorescu a fost înfiinţat de ICR Stockholm în 2007. Anul acesta el se decernează pentru a unsprezecea oară. „Scopul Institutului Cultural Român de la Stockholm a fost de la bun început, adică din anul 2006, acela de a lărgi perspectiva suedezilor asupra culturii române şi de a da naştere unui loc de întâlnire pentru creatorii de cultură români, suedezi şi din alte ţări", declară Dan Shafran, şeful ICR Stockholm. „Premiul Marin Sorescu, care se acordă anual unui scriitor suedez care desfiinţează graniţe şi creează locuri de întâlnire, care prin opera sa face posibilă comunicarea între diferite forme de expresie culturală are tocmai rolul de a construi un pod între cele două ţări".
Juriul din acest an a fost format din Jonas Ellerström, editor şi traducător, Anna Hallberg, scriitor, traducător şi critic literar, Annina Rabe, critic literar, Elise Karlsson, scriitoare și critic literar, şi Dan Shafran, traducător și șef al Institutului Cultural Român de la Stockholm.
(C.M.)

Trimite email
miercuri, 15 aprilie 2026 la 15:19:59 Ora de vară a Europei de Est