Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

ICR Stockholm acordă Premiul Marin Sorescu pe anul 2017 scriitoarei suedeze Madeleine Gustafsson

Astăzi, joi, 28 septembrie

ICR Stockholm acordă Premiul Marin Sorescu pe anul 2017 scriitoarei suedeze Madeleine Gustafsson

Institutul Cultural Român de la Stockholm decernează astăzi (joi, 28 septembrie 2017), Premiul Marin Sorescu pe anul 2017. Ceremonia de decernare are loc la Târgul de Carte Bok & Bibliotek de la Göteborg.

Laureatul din acest an este scriitoarea, criticul de literatură, poeta, eseista și traducătoarea suedeză Madeleine Gustafsson, care primeşte Premiul Marin Sorescu „pentru viziunea precisă și empatia de care dă dovadă în interacțiunea cu textul literar. Stilul lui Madeleine Gustafssons este briliant, fără a fi însă deloc pretențios. O combinație rară de curiozitate și solemnitate, rațiune și simțire, care sporesc lectura și conferă dinamism scrierilor sale. În calitate de critic, poet, traducător și eseist, Gustafsson dă dovadă de anvergură impresionantă și înțelegere estetică. O operă netulburată nici de întunericul nopții, nici de lumina zilei și unede cititorul se simte mereu bine-venit." (motivaţia juriului).
,,Ce bucuroasă sunt! - și mândră să primesc un premiu denumit după Marin Sorescu, acest om prietenos pe care mi-l amintesc din Berlinul anilor '70, și care a scris câteva dintre poeziile pe care le păstrez de mult timp în fișierul Antologie Privată de pe calculatorul meu. Și mă mândresc să mă număr printre străluciții laureați pe care Institutul Cultural Român de la Stockholm i-a răsplătit de-a lungul anilor", spune fericită Madeleine Gustafsson, contactată telefonic de ICR Stockholm.
Madeleine Gustafsson (n. 1937) este scriitoare, critic literar, poetă, eseistă și traducătoare suedeză. Ea a absolvit studii umanistice în cadrul Universității din Uppsala în 1961 și în 2012 a obținut titlul onorific de Doctor în Științe Umaniste la Facultatea de Arte Plastice de la Universitatea din Göteborg. Pe lângă lucrul la propriile cărți de poezie și critică literară, Gustafsson a lucrat și ca traducător din limbile germană, franceză și (într-o măsură mai mică) italiană. Scriitorul a cărui operă a urmărit-o cel mai fidel în calitatea ei de traducător a fost Hans Magnus Enzensberger. În calitate de critic literar, Gustafsson a colaborat la cotidianele Upsala Nya Tidning (1960-1962), Stockholmstidningen (1963-1964), Göteborgs Handels- och Sjöfartstidning (1963-1973) și Dagens Nyheter (1973-).
Premiul Marin Sorescu a fost înfiinţat de ICR Stockholm în 2007. Anul acesta el se decernează pentru a unsprezecea oară. „Scopul Institutului Cultural Român de la Stockholm a fost de la bun început, adică din anul 2006, acela de a lărgi perspectiva suedezilor asupra culturii române şi de a da naştere unui loc de întâlnire pentru creatorii de cultură români, suedezi şi din alte ţări", declară Dan Shafran, şeful ICR Stockholm. „Premiul Marin Sorescu, care se acordă anual unui scriitor suedez care desfiinţează graniţe şi creează locuri de întâlnire, care prin opera sa face posibilă comunicarea între diferite forme de expresie culturală are tocmai rolul de a construi un pod între cele două ţări".
Juriul din acest an a fost format din Jonas Ellerström, editor şi traducător, Anna Hallberg, scriitor, traducător şi critic literar, Annina Rabe, critic literar, Elise Karlsson, scriitoare și critic literar, şi Dan Shafran, traducător și șef al Institutului Cultural Român de la Stockholm.
(C.M.)

Trimite email
sâmbătă, 21 noiembrie 2026 la 06:10:51 Ora standard a Europei de Est