Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

ICR Stockholm acordă Premiul Marin Sorescu pe anul 2017 scriitoarei suedeze Madeleine Gustafsson

Astăzi, joi, 28 septembrie

ICR Stockholm acordă Premiul Marin Sorescu pe anul 2017 scriitoarei suedeze Madeleine Gustafsson

Institutul Cultural Român de la Stockholm decernează astăzi (joi, 28 septembrie 2017), Premiul Marin Sorescu pe anul 2017. Ceremonia de decernare are loc la Târgul de Carte Bok & Bibliotek de la Göteborg.

Laureatul din acest an este scriitoarea, criticul de literatură, poeta, eseista și traducătoarea suedeză Madeleine Gustafsson, care primeşte Premiul Marin Sorescu „pentru viziunea precisă și empatia de care dă dovadă în interacțiunea cu textul literar. Stilul lui Madeleine Gustafssons este briliant, fără a fi însă deloc pretențios. O combinație rară de curiozitate și solemnitate, rațiune și simțire, care sporesc lectura și conferă dinamism scrierilor sale. În calitate de critic, poet, traducător și eseist, Gustafsson dă dovadă de anvergură impresionantă și înțelegere estetică. O operă netulburată nici de întunericul nopții, nici de lumina zilei și unede cititorul se simte mereu bine-venit." (motivaţia juriului).
,,Ce bucuroasă sunt! - și mândră să primesc un premiu denumit după Marin Sorescu, acest om prietenos pe care mi-l amintesc din Berlinul anilor '70, și care a scris câteva dintre poeziile pe care le păstrez de mult timp în fișierul Antologie Privată de pe calculatorul meu. Și mă mândresc să mă număr printre străluciții laureați pe care Institutul Cultural Român de la Stockholm i-a răsplătit de-a lungul anilor", spune fericită Madeleine Gustafsson, contactată telefonic de ICR Stockholm.
Madeleine Gustafsson (n. 1937) este scriitoare, critic literar, poetă, eseistă și traducătoare suedeză. Ea a absolvit studii umanistice în cadrul Universității din Uppsala în 1961 și în 2012 a obținut titlul onorific de Doctor în Științe Umaniste la Facultatea de Arte Plastice de la Universitatea din Göteborg. Pe lângă lucrul la propriile cărți de poezie și critică literară, Gustafsson a lucrat și ca traducător din limbile germană, franceză și (într-o măsură mai mică) italiană. Scriitorul a cărui operă a urmărit-o cel mai fidel în calitatea ei de traducător a fost Hans Magnus Enzensberger. În calitate de critic literar, Gustafsson a colaborat la cotidianele Upsala Nya Tidning (1960-1962), Stockholmstidningen (1963-1964), Göteborgs Handels- och Sjöfartstidning (1963-1973) și Dagens Nyheter (1973-).
Premiul Marin Sorescu a fost înfiinţat de ICR Stockholm în 2007. Anul acesta el se decernează pentru a unsprezecea oară. „Scopul Institutului Cultural Român de la Stockholm a fost de la bun început, adică din anul 2006, acela de a lărgi perspectiva suedezilor asupra culturii române şi de a da naştere unui loc de întâlnire pentru creatorii de cultură români, suedezi şi din alte ţări", declară Dan Shafran, şeful ICR Stockholm. „Premiul Marin Sorescu, care se acordă anual unui scriitor suedez care desfiinţează graniţe şi creează locuri de întâlnire, care prin opera sa face posibilă comunicarea între diferite forme de expresie culturală are tocmai rolul de a construi un pod între cele două ţări".
Juriul din acest an a fost format din Jonas Ellerström, editor şi traducător, Anna Hallberg, scriitor, traducător şi critic literar, Annina Rabe, critic literar, Elise Karlsson, scriitoare și critic literar, şi Dan Shafran, traducător și șef al Institutului Cultural Român de la Stockholm.
(C.M.)

Trimite email
vineri, 19 decembrie 2025 la 11:21:13 Ora standard a Europei de Est