“Tradiții și obiceiuri pascale în Bihor”

În prezentarea obiceiurilor și tradițiilor locului, copiii din Aleșd au servit mai întâi gazdele și invitații cu pâine și sare, după care au bătut toaca, reamintindu-ne că ne aflăm în post și că se apropie Sfintele Sărbători de Paști. La masă se pictau ouă și vase din sticlă (de…” Pădurea Neagră”). Beiușenii au ciocnit ouă în cadrul obiceiului „Lioara”, iar învățătorul Gheorghe David a bătut toaca, în timp ce, la masă, Dorina Hamza, din Drăgoteni, educatoare în Lazuri de Roșia, și Mirela David, învățătoare în Gurbești, încondeiau ouă. Despre obiceiurile pascale din zona Bratca  a vorbit învățătoarea Livia Șerban, iar înv. Viorel Bila a susținut-o cu versuri alese. La masă, Andrei Venter și Diana Boroș din Borod, și Sebastian Gavrilaș, de la Liceul din Bratca, pictau icoane pe sticlă. Cinci fetițe au prezentat obiceiuri pascale românești din Valea lui Mihai. Din Diosig, copiii învățătoarei Emilia Negrean au adus colăcei, pască, ouă încondeiate, prescuri și vin. Pe masa alăturată, învățătoarea Varga Rozalia, de la Clubul Copiilor Salonta, expusese felicitări de Paști făcute de copii, precum și o gamă variată de ouă neobișnuite, confecționate din fire, agățate de crengile unui copac, precum podoabele în bradul de Crăciun.”Noi venim cu obiceiuri pascale de pe valea Barcăului”… Astfel și-au început prezentarea copiii din Marghita, însoțiți de prof. Luminița Prahanca, înv. Curteanu Florica și Laura Pușcaș. Slovacii din Șinteu și Budoi au venit cu stropitul. Despre străvechiul și îndrăgitul obicei a vorbit prof. Dorel Dănuț, după care elevii învățătoarelor Ivancisti Ana și  Ianostiac Ana au făcut o demonstrație sugestivă. Zona Popești a fost reprezentată de elevi de la Grupul Școlar Industrial, însoțiți de învățătorii Veronica și Pavel Bigas. La masa vecină, șapte fetițe din Avram Iancu (sectorul Salonta) împistreau ouă folosind  apa tare, după cum ne-a spus Mihaela Sabău, mămica uneia dintre fetițe. Dincolo de hărnicia fetițelor din Avram Iancu, sectorul Salonta s-a remarcat prin numărul mare al celor cu … mapa (nu mai puțin de cinci dascăli însoțitori: Ana Goina, Nicoleta Șule, Doina Blaj, Florica Iova și Lucia Samuilă). Sectorul Ștei a fost reprezentat de cei din Vașcău. Îmbrăcate în frumoase și autentice costume populare, fetele din Vașcău (însoțite de înv. Elena Gudiu și Lenuța Laza-Matiuța) au prezentat priceasna”Păstorul blând”(în regia învățătoarei Aurina Bursașiu). Reprezentația de final a aparținut celor din Tinca. Dintru început, institutoarea Alina Știube a reușit să capteze atenția publicului (care începuse să dea semne de oboseală după un asemenea maraton), cu „povestea unei preafrumoase femei, pe nume Tinca”. Trei fetițe și doi băieți ne-au reținut apoi atenția cu două pricesne.

În  cadrul expoziției cu vânzare organizate în hol, aveam să-i cunoaștem și pe delegații Școlii din Bulz. Eleva Alexandra  Bendre a ținut să ne prezinte unul din produsele unicat ale expoziției, o pereche de opinci. Dintre meșterii populari prezenți la manifestare, Mircea Popa (cunoscut în Fânațe ca Lae de la moară) deținea și cele mai multe produse expuse. Colecția sa de rădăcini pe tema sărbătorilor pascale era un unicat, demnă de evidențiat. Lae de la moară se îndeletnicește cu adunatul și prelucratul rădăcinilor din’47-48, dar numai din’68 a început să le păstreze, având în prezent circa 300 de exponate. Curios este faptul că nu le face pentru a le comercializa. „Nu am vândut niciuna, doar am dăruit”, ține să ne atenționeze ’nea Popa.