Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
27 iulie 2026

Programele pentru opționalele de Astronomie la nivel de liceu au fost publicate și se aplică din anul școlar 2026-2027. Patru discipline care urmăresc aceleași competențe generale: „Cerul mai aproape”, „Universul în mișcare”, „Stelele sub lupă”, „Universul și omul – o călătorie existențială”

Programele școlare pentru opționalele de Astronomie care vor fi disponibile la nivel de liceu au fost adoptate printr-un ordin al ministrului Educației și Cercetării, publicat luni în Monitorul Oficial. Programele, introduse pentru clasa a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a, se aplică începând cu anul școlar 2026-2027.

Programele adoptate sunt pentru discipline incluse în Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), anume:
„Astronomie. Cerul mai aproape” – clasa a IX-a
„Astronomie. Universul în mișcare” – clasa a X-a
„Astronomie. Stele sub lupă” – clasa a Xi-a
„Astronomie. Universul și omul – o călătorie existențială” – clasa a XII-a

Potrivit documentului adoptat, „ca disciplină nouă, conform Planurilor-cadru pentru învățământul liceal, cu frecvență zi, aprobate prin OMEC nr. 4350/2025, aceasta se regăsește, ca disciplină de tip opțional ce poate fi inclusă în oferta națională, în Anexa nr. 2 din OMEC nr. 4350/2025 filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică, clasele a IX-a – a XII-a la Note specifice, partea 2) Precizări privind curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) și în Anexa nr. 3 din același ordin, filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii, clasele a IX-a – a XII-a.
Toate cele patru discipline urmăresc formarea acelorași competențe generale, anume:

Formularea de explicații argumentate pe baza rezultatelor investigării fenomenelor și proceselor cosmice
Analizarea de modele explicative referitoare la structura și evoluția sistemelor în ansamblul Universului
Corelarea de concepte și legi ȘTIAM pentru rezolvarea de probleme și situații-problemă din domeniul astronomiei.
Formularea de opinii argumentate referitoare la explorarea responsabilă a spațiului cosmic...
Citiți mai multe pe Edupedu...

Nevoia de resolidarizare

În Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” pe octombrie

Nevoia de resolidarizare

În editorial, domnul redactor-șef Gheorghe Păun ne aduce pe tapet, așa după cum spune încă din titlu: Nevoia de resolidarizare.

Domnul academician este un optimist convins și stăruitor. ,,Cred în titlu, cred că resolidarizarea este nu numai posibilă, ci și urgentă - pentru simplul și preocupantul motiv că lucrurile au ajuns prea departe". Domnul Eminescu scris-a în ,,Timpul" din 11 septembrie 1881: ,,Din Teleorman aflăm lucruri foarte curioase despre modul cum știu liberalii să practice regimul liberal și de disprețul cu care tratează opiniunea publică și voturile prin care se exprimă". ,,Am devenit prea puțin atenți la ceea ce ne spun cu adevărat cuvintele, în vorbăria generalizată a contemporaneității, nu le mai auzim avertismentele, adevărurile severe menite să ne păstreze pe calea cea bună și-n adevărul umanității noastre. Ele, păstrătoarele înțelepciunii ființei, existenței și istoriei, ele depozitarele datinei, acea lege a dăinuirii mai mult decât o lege, pe care veacurile au rodit-o", scrie Horia Bădescu în Axiomele cuvântului. Johan Galtung are o teorie a păcii, plecând de la echitate. Mircea Băduț pornește de la  sintagma informația înseamnă putere, navighează prin vreme (și vremuri) și ajunge la sfârșit de paradigmă (acesta fiind titlul articolului). Dacă vi s-a făcut dor de o fabulă citiți articolul lui Traian Diaconescu, intitulat ,,Eminescu și tâlcul fabulei lui Menenius Agrippa. Cine sunt cei care emigrează? Ce pierde România prin emigrarea cetățenilor ei? Ce ar trebui făcut? Sunt întrebări pe care și le pune Mihail Orzeață și tot el și răspunde în articolul ,, Cât și cum afectează România emigrarea cetățenilor săi educați". ,,Noi nu avem nevoie de o națiune șmecheră, ci de una educată, adică de cetățeni care să aibă un nivel adecvat de cunoștințe, deprinderi corespunzătoare cerințelor de a le pune în valoare și voința de a le folosi. Nu ne ajută prea mult cei care promit, explică, dau soluții, își dau cu părerea, mai ales în emisiuni TV, dar când sunt puși să aplice soluțiile pe care le dau se dovedesc a fi ineficienți", opinează autorul. În Istoria de lângă noi, academicianul Alexandru Boc continuă să analizeze situația spirituală a timpului nostru (o continuare a articolului apărut în numărul din luna septembrie). Avem și în acest număr rubricile Brâncuși - 60 și Centenarul Marii Uniri. La Știința, parte a culturii, Dragoș Vaida revine la Gr. C. Moisil (un mod de a privi matematica și cultura). În cadrul aceleiași rubrici, Octavian Stănășilă abordează subiectul disciplinelor integrate la liceu. La rubrica (nelipsită) Cărți și autori, Elena Armenescu se oprește la volumul lui Florin Horvath ,,De la Zalmoxis la Sarmizegetusa", Ion C. Ștefan, la Geni Duță ,,Iubire interzisă" (romanul psihologic, de dragoste), iar Lucian Gruia scrie despre cartea Galinei Martea, ,,Universul umanității - evoluție și involuție".În rubrica (sa) Nevoia de românim, Nicolae Melinescu stă de vorbă cu Petre Roman...
Pentru mai mult și mai multe, răsfoiți și vă delectați la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro.
Ovidiu Dan  

Trimite email
sâmbătă, 15 august 2026 la 07:50:43 Ora de vară a Europei de Est