Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Nevoia de resolidarizare

În Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” pe octombrie

Nevoia de resolidarizare

În editorial, domnul redactor-șef Gheorghe Păun ne aduce pe tapet, așa după cum spune încă din titlu: Nevoia de resolidarizare.

Domnul academician este un optimist convins și stăruitor. ,,Cred în titlu, cred că resolidarizarea este nu numai posibilă, ci și urgentă - pentru simplul și preocupantul motiv că lucrurile au ajuns prea departe". Domnul Eminescu scris-a în ,,Timpul" din 11 septembrie 1881: ,,Din Teleorman aflăm lucruri foarte curioase despre modul cum știu liberalii să practice regimul liberal și de disprețul cu care tratează opiniunea publică și voturile prin care se exprimă". ,,Am devenit prea puțin atenți la ceea ce ne spun cu adevărat cuvintele, în vorbăria generalizată a contemporaneității, nu le mai auzim avertismentele, adevărurile severe menite să ne păstreze pe calea cea bună și-n adevărul umanității noastre. Ele, păstrătoarele înțelepciunii ființei, existenței și istoriei, ele depozitarele datinei, acea lege a dăinuirii mai mult decât o lege, pe care veacurile au rodit-o", scrie Horia Bădescu în Axiomele cuvântului. Johan Galtung are o teorie a păcii, plecând de la echitate. Mircea Băduț pornește de la  sintagma informația înseamnă putere, navighează prin vreme (și vremuri) și ajunge la sfârșit de paradigmă (acesta fiind titlul articolului). Dacă vi s-a făcut dor de o fabulă citiți articolul lui Traian Diaconescu, intitulat ,,Eminescu și tâlcul fabulei lui Menenius Agrippa. Cine sunt cei care emigrează? Ce pierde România prin emigrarea cetățenilor ei? Ce ar trebui făcut? Sunt întrebări pe care și le pune Mihail Orzeață și tot el și răspunde în articolul ,, Cât și cum afectează România emigrarea cetățenilor săi educați". ,,Noi nu avem nevoie de o națiune șmecheră, ci de una educată, adică de cetățeni care să aibă un nivel adecvat de cunoștințe, deprinderi corespunzătoare cerințelor de a le pune în valoare și voința de a le folosi. Nu ne ajută prea mult cei care promit, explică, dau soluții, își dau cu părerea, mai ales în emisiuni TV, dar când sunt puși să aplice soluțiile pe care le dau se dovedesc a fi ineficienți", opinează autorul. În Istoria de lângă noi, academicianul Alexandru Boc continuă să analizeze situația spirituală a timpului nostru (o continuare a articolului apărut în numărul din luna septembrie). Avem și în acest număr rubricile Brâncuși - 60 și Centenarul Marii Uniri. La Știința, parte a culturii, Dragoș Vaida revine la Gr. C. Moisil (un mod de a privi matematica și cultura). În cadrul aceleiași rubrici, Octavian Stănășilă abordează subiectul disciplinelor integrate la liceu. La rubrica (nelipsită) Cărți și autori, Elena Armenescu se oprește la volumul lui Florin Horvath ,,De la Zalmoxis la Sarmizegetusa", Ion C. Ștefan, la Geni Duță ,,Iubire interzisă" (romanul psihologic, de dragoste), iar Lucian Gruia scrie despre cartea Galinei Martea, ,,Universul umanității - evoluție și involuție".În rubrica (sa) Nevoia de românim, Nicolae Melinescu stă de vorbă cu Petre Roman...
Pentru mai mult și mai multe, răsfoiți și vă delectați la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro.
Ovidiu Dan  

Trimite email
joi, 5 martie 2026 la 23:06:54 Ora standard a Europei de Est