Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Nevoia de resolidarizare

În Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” pe octombrie

Nevoia de resolidarizare

În editorial, domnul redactor-șef Gheorghe Păun ne aduce pe tapet, așa după cum spune încă din titlu: Nevoia de resolidarizare.

Domnul academician este un optimist convins și stăruitor. ,,Cred în titlu, cred că resolidarizarea este nu numai posibilă, ci și urgentă - pentru simplul și preocupantul motiv că lucrurile au ajuns prea departe". Domnul Eminescu scris-a în ,,Timpul" din 11 septembrie 1881: ,,Din Teleorman aflăm lucruri foarte curioase despre modul cum știu liberalii să practice regimul liberal și de disprețul cu care tratează opiniunea publică și voturile prin care se exprimă". ,,Am devenit prea puțin atenți la ceea ce ne spun cu adevărat cuvintele, în vorbăria generalizată a contemporaneității, nu le mai auzim avertismentele, adevărurile severe menite să ne păstreze pe calea cea bună și-n adevărul umanității noastre. Ele, păstrătoarele înțelepciunii ființei, existenței și istoriei, ele depozitarele datinei, acea lege a dăinuirii mai mult decât o lege, pe care veacurile au rodit-o", scrie Horia Bădescu în Axiomele cuvântului. Johan Galtung are o teorie a păcii, plecând de la echitate. Mircea Băduț pornește de la  sintagma informația înseamnă putere, navighează prin vreme (și vremuri) și ajunge la sfârșit de paradigmă (acesta fiind titlul articolului). Dacă vi s-a făcut dor de o fabulă citiți articolul lui Traian Diaconescu, intitulat ,,Eminescu și tâlcul fabulei lui Menenius Agrippa. Cine sunt cei care emigrează? Ce pierde România prin emigrarea cetățenilor ei? Ce ar trebui făcut? Sunt întrebări pe care și le pune Mihail Orzeață și tot el și răspunde în articolul ,, Cât și cum afectează România emigrarea cetățenilor săi educați". ,,Noi nu avem nevoie de o națiune șmecheră, ci de una educată, adică de cetățeni care să aibă un nivel adecvat de cunoștințe, deprinderi corespunzătoare cerințelor de a le pune în valoare și voința de a le folosi. Nu ne ajută prea mult cei care promit, explică, dau soluții, își dau cu părerea, mai ales în emisiuni TV, dar când sunt puși să aplice soluțiile pe care le dau se dovedesc a fi ineficienți", opinează autorul. În Istoria de lângă noi, academicianul Alexandru Boc continuă să analizeze situația spirituală a timpului nostru (o continuare a articolului apărut în numărul din luna septembrie). Avem și în acest număr rubricile Brâncuși - 60 și Centenarul Marii Uniri. La Știința, parte a culturii, Dragoș Vaida revine la Gr. C. Moisil (un mod de a privi matematica și cultura). În cadrul aceleiași rubrici, Octavian Stănășilă abordează subiectul disciplinelor integrate la liceu. La rubrica (nelipsită) Cărți și autori, Elena Armenescu se oprește la volumul lui Florin Horvath ,,De la Zalmoxis la Sarmizegetusa", Ion C. Ștefan, la Geni Duță ,,Iubire interzisă" (romanul psihologic, de dragoste), iar Lucian Gruia scrie despre cartea Galinei Martea, ,,Universul umanității - evoluție și involuție".În rubrica (sa) Nevoia de românim, Nicolae Melinescu stă de vorbă cu Petre Roman...
Pentru mai mult și mai multe, răsfoiți și vă delectați la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro.
Ovidiu Dan  

Trimite email
joi, 21 mai 2026 la 04:27:25 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Concert Compact

Concert Compact Paul Ciuci 
joi, 21 mai, ora 21.00
la Hard Rock Cafe, București