Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Nevoia de resolidarizare

În Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” pe octombrie

Nevoia de resolidarizare

În editorial, domnul redactor-șef Gheorghe Păun ne aduce pe tapet, așa după cum spune încă din titlu: Nevoia de resolidarizare.

Domnul academician este un optimist convins și stăruitor. ,,Cred în titlu, cred că resolidarizarea este nu numai posibilă, ci și urgentă - pentru simplul și preocupantul motiv că lucrurile au ajuns prea departe". Domnul Eminescu scris-a în ,,Timpul" din 11 septembrie 1881: ,,Din Teleorman aflăm lucruri foarte curioase despre modul cum știu liberalii să practice regimul liberal și de disprețul cu care tratează opiniunea publică și voturile prin care se exprimă". ,,Am devenit prea puțin atenți la ceea ce ne spun cu adevărat cuvintele, în vorbăria generalizată a contemporaneității, nu le mai auzim avertismentele, adevărurile severe menite să ne păstreze pe calea cea bună și-n adevărul umanității noastre. Ele, păstrătoarele înțelepciunii ființei, existenței și istoriei, ele depozitarele datinei, acea lege a dăinuirii mai mult decât o lege, pe care veacurile au rodit-o", scrie Horia Bădescu în Axiomele cuvântului. Johan Galtung are o teorie a păcii, plecând de la echitate. Mircea Băduț pornește de la  sintagma informația înseamnă putere, navighează prin vreme (și vremuri) și ajunge la sfârșit de paradigmă (acesta fiind titlul articolului). Dacă vi s-a făcut dor de o fabulă citiți articolul lui Traian Diaconescu, intitulat ,,Eminescu și tâlcul fabulei lui Menenius Agrippa. Cine sunt cei care emigrează? Ce pierde România prin emigrarea cetățenilor ei? Ce ar trebui făcut? Sunt întrebări pe care și le pune Mihail Orzeață și tot el și răspunde în articolul ,, Cât și cum afectează România emigrarea cetățenilor săi educați". ,,Noi nu avem nevoie de o națiune șmecheră, ci de una educată, adică de cetățeni care să aibă un nivel adecvat de cunoștințe, deprinderi corespunzătoare cerințelor de a le pune în valoare și voința de a le folosi. Nu ne ajută prea mult cei care promit, explică, dau soluții, își dau cu părerea, mai ales în emisiuni TV, dar când sunt puși să aplice soluțiile pe care le dau se dovedesc a fi ineficienți", opinează autorul. În Istoria de lângă noi, academicianul Alexandru Boc continuă să analizeze situația spirituală a timpului nostru (o continuare a articolului apărut în numărul din luna septembrie). Avem și în acest număr rubricile Brâncuși - 60 și Centenarul Marii Uniri. La Știința, parte a culturii, Dragoș Vaida revine la Gr. C. Moisil (un mod de a privi matematica și cultura). În cadrul aceleiași rubrici, Octavian Stănășilă abordează subiectul disciplinelor integrate la liceu. La rubrica (nelipsită) Cărți și autori, Elena Armenescu se oprește la volumul lui Florin Horvath ,,De la Zalmoxis la Sarmizegetusa", Ion C. Ștefan, la Geni Duță ,,Iubire interzisă" (romanul psihologic, de dragoste), iar Lucian Gruia scrie despre cartea Galinei Martea, ,,Universul umanității - evoluție și involuție".În rubrica (sa) Nevoia de românim, Nicolae Melinescu stă de vorbă cu Petre Roman...
Pentru mai mult și mai multe, răsfoiți și vă delectați la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro.
Ovidiu Dan  
Trimite email
joi, 18 decembrie 2025 la 01:24:47 Ora standard a Europei de Est