Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Nevoia de resolidarizare

În Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” pe octombrie

Nevoia de resolidarizare

În editorial, domnul redactor-șef Gheorghe Păun ne aduce pe tapet, așa după cum spune încă din titlu: Nevoia de resolidarizare.

Domnul academician este un optimist convins și stăruitor. ,,Cred în titlu, cred că resolidarizarea este nu numai posibilă, ci și urgentă - pentru simplul și preocupantul motiv că lucrurile au ajuns prea departe". Domnul Eminescu scris-a în ,,Timpul" din 11 septembrie 1881: ,,Din Teleorman aflăm lucruri foarte curioase despre modul cum știu liberalii să practice regimul liberal și de disprețul cu care tratează opiniunea publică și voturile prin care se exprimă". ,,Am devenit prea puțin atenți la ceea ce ne spun cu adevărat cuvintele, în vorbăria generalizată a contemporaneității, nu le mai auzim avertismentele, adevărurile severe menite să ne păstreze pe calea cea bună și-n adevărul umanității noastre. Ele, păstrătoarele înțelepciunii ființei, existenței și istoriei, ele depozitarele datinei, acea lege a dăinuirii mai mult decât o lege, pe care veacurile au rodit-o", scrie Horia Bădescu în Axiomele cuvântului. Johan Galtung are o teorie a păcii, plecând de la echitate. Mircea Băduț pornește de la  sintagma informația înseamnă putere, navighează prin vreme (și vremuri) și ajunge la sfârșit de paradigmă (acesta fiind titlul articolului). Dacă vi s-a făcut dor de o fabulă citiți articolul lui Traian Diaconescu, intitulat ,,Eminescu și tâlcul fabulei lui Menenius Agrippa. Cine sunt cei care emigrează? Ce pierde România prin emigrarea cetățenilor ei? Ce ar trebui făcut? Sunt întrebări pe care și le pune Mihail Orzeață și tot el și răspunde în articolul ,, Cât și cum afectează România emigrarea cetățenilor săi educați". ,,Noi nu avem nevoie de o națiune șmecheră, ci de una educată, adică de cetățeni care să aibă un nivel adecvat de cunoștințe, deprinderi corespunzătoare cerințelor de a le pune în valoare și voința de a le folosi. Nu ne ajută prea mult cei care promit, explică, dau soluții, își dau cu părerea, mai ales în emisiuni TV, dar când sunt puși să aplice soluțiile pe care le dau se dovedesc a fi ineficienți", opinează autorul. În Istoria de lângă noi, academicianul Alexandru Boc continuă să analizeze situația spirituală a timpului nostru (o continuare a articolului apărut în numărul din luna septembrie). Avem și în acest număr rubricile Brâncuși - 60 și Centenarul Marii Uniri. La Știința, parte a culturii, Dragoș Vaida revine la Gr. C. Moisil (un mod de a privi matematica și cultura). În cadrul aceleiași rubrici, Octavian Stănășilă abordează subiectul disciplinelor integrate la liceu. La rubrica (nelipsită) Cărți și autori, Elena Armenescu se oprește la volumul lui Florin Horvath ,,De la Zalmoxis la Sarmizegetusa", Ion C. Ștefan, la Geni Duță ,,Iubire interzisă" (romanul psihologic, de dragoste), iar Lucian Gruia scrie despre cartea Galinei Martea, ,,Universul umanității - evoluție și involuție".În rubrica (sa) Nevoia de românim, Nicolae Melinescu stă de vorbă cu Petre Roman...
Pentru mai mult și mai multe, răsfoiți și vă delectați la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro.
Ovidiu Dan  

Trimite email
sâmbătă, 21 noiembrie 2026 la 10:47:27 Ora standard a Europei de Est