Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

In memoriam Eva Heyman

,,Școala altfel” la Școala Gimnazială Nr. 16

In memoriam Eva Heyman

Luni, 30.10.2017, la Școala Gimnazială Nr. 16, s-au desfășurat activități specifice ,,Școlii altfel".

Unii și-au programat să meargă în excursii, alții, în vizite. Elevii claselor a VIII-a A și C, îndrumați de d-l prof. de istorie Alb Victor, în complicitate cu profesorul de sprijin, au participat la lansarea cărții dramaturgului Pașcu Balaci - ,,Călăilor, vreau să trăiesc!" In memoriam Eva Heyman (o fetiță evreică de 13 ani din Oradea).
Pentru început, d-l prof. Victor Albu le-a vorbit elevilor despre viața și emigrarea fetiței Anna Frank (născută la Viena), în Olanda, prezentând, în paralel, evenimentele petrecute în Oradea cu fetița Eva Hayman. Din aproape în aproape, întâmplările au ajuns până la Auschwitz-Birkenau, după care i s-a dat cuvântul invitatului, Pașcu Balaci. Acesta a explicat elevilor cum a ajuns Eva la Auschwitz-Birkenau și cum l-a ,,prelucrat" pe medicul-șef al lagărului - Josef Mengele - să nu o selecteze între copii, bătrâni și bolnavi. ci să fie declarată aptă pentru muncă. Dar nu s-a putut bucura de acest ,,favor" deoarece la scurt timp s-a umplut de râie și până la o a doua selecție, aceasta a fost îngrijită de d-na dr. Horvath din Oradea care era cadru medical acolo. N-a mai apucat să se facă bine că medicul lagărului a făcut o nouă selecție și pe cei care îi găsea bolnavi îi trimitea la camera de duș unde în loc de apă veneau gaze și astfel erau exterminați.
Acțiunea piesei se petrece în 13 februarie 1944 și în 17 octombrie 1944 în camera Evei din Oradea. Piesa are 11 tablouri în care fetița Eva povestește despre familie, prieteni, orașul ei și despre viața evreilor în general, dar și despre consecințele Ordinului 6163 dat de Ministerul de Interne prin care s-a decis strângerea evreilor în ghetouri. Dorința fierbinte a fetiței Eva era de a trăi chiar și într-o cocină de porci, chiar și în grajd cu vitele, muncind oriunde pe brânci, doar ca să trăiască.
Eva a lăsat jurnalul ei slujnicei Mariska, până la întoarcerea ei acasă. Ultimul tablou este cel mai concludent în ce privește titlul cărții - prin strigătul fetei pentru viață. Pe scena teatrului - Eva spunea tuturor ce dorea ea să devină: fotoreporter și mare ziaristă - de aceea voia să fotografieze toate clădirile orașului Oradea Mare sau mica ei Vienă binecuvântată de Bunul Dumnezeu sau de Iahve, orașul prin care a trecut nu de mult meridianul Zero. Așa l-a fotografiat și pe Josef Mengel - ofițerul nazist care, turbat de mânie, a vrut să-i smulgă aparatul în timp ce fata striga: ,,Călăilor, vreau să trăiesc!"
Activitatea de luni, de la școală, s-a încheiat cu o sesiune de autografe, prilej cu care dramaturgul Pașcu Balaci  le-a propus elevilor să fie ei pe scenă actorii din paginile cărții sale.
Prof. Serafim Maria

Trimite email

smbt, 20 aprilie 2019