Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Acum o sută de ani...

Din nou despre ,,Curtea de la Argeș” (revista), nu evenimentele de astăzi (sâmbătă),

Acum o sută de ani...

Cam departe a mers domnul redactor-șef, academicianul Gheorghe Păun, dar a vrut, zicem noi, să întărească ideea că istoria se repetă ...

...,,dacă nu ciclic, măcar pe o spirală cu buclele descurajator de asemănătoare: „Oameni care au batjocorit biserica au pretenția să se îngrijească de soarta ei. Profesori al căror cuvânt e sărac de sinceritate și bogat în contraziceri se cred chemați să facă școală tineretului. Propovăduitorii internaționalismului ajung purtători de cuvânt în partide ce se numesc naționale (...), politica se amestecă cu afacerile"..., vorba geografului academician Simion Mehedinți.
Iar Domnul Eminescu zice (scrie în Timpul, din 7-8 sept. 1881): ,,Și azi cele mai multe numiri în justiție sunt dictate de interese de partid, abstracție făcând de meritele ori de știința candidaților. Numindu-se o persoană nu se pune cestiunea dacă ar fi un bun și drept judecător, ci dacă e roșu". Vorbind despre Horea (în Roata și ei), Horia Bădescu conchide: ,, în limba arabă, Horèa înseamnă libertate! Fiindcă nimic nu este întâmplător pe lumea aceasta!" În aceeași pagină (3), am avut surpriza (bucuria) să dăm cu ochii de Alex. Ștefănescu, cu ,,Vina de a-ți iubi țara". ,,Cineva mi-a spus, malițios:
- Alex, tu ai o costiță de naționalist.
- O costiță?! am replicat eu. Nu o costiță, coșul pieptului cu totul". În prezentarea numărul din noiembrie, scriam: E de zăbovit și de stăruit spre a afla ce a afirmat filosoful, sociologul și esteticianul Dimitrie Gusti în discursul de recepție (la Academia Română), la 10 iunie 1923. A se citi articolul ,,Ființa și menirea academiilor". Articolul cu pricina continuă (cu episodul al doilea). În ,,Oul național" (de Gabriela Căluțiu Sonnenberg) citim: ,,Deunăzi mi-au picat ochii pe un citat grozav de sugestiv. Nu-i cunosc autorul, din păcate. Iată-l: „Spart din afară, oul marchează sfârșitul vieții; spart din interior, tot el anunță începutul. În concluzie, impulsul dinăuntru spre în afară este cel care ne aduce progresul". Brusc mi-a venit în gând România și, legat de emigrația minților tinere și a forței calificate de muncă, mi-am amintit de polemica pe tema atragerii
lor înapoi la vatră". Dar câte nu veți putea afla...Revista are 32 de pagini, așa că aveți ce lectura în acest weekend, la adresa cunoscută:  www.curteadelaarges.ro
Ovidiu Dan

Trimite email
joi, 5 martie 2026 la 22:56:11 Ora standard a Europei de Est