Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
22 decembrie 2025

SURSE: Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării / Marilen Pirtea – în pole position pentru a prelua portofoliul


Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării, potrivit surselor Edupedu.ro.
Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, este cotat cu cele mai mari șanse de a prelua portofoliul cel mai dur lovit de măsurile de austeritate aplicate deja prin Legea Bolojan și cu un dosar fierbinte pe masă, și anume controversata programă de limbă română ce readuce cronicarii spre a fi studiați de elevii de 14-15 ani, la clasa a IX-a.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Acum o sută de ani...

Din nou despre ,,Curtea de la Argeș” (revista), nu evenimentele de astăzi (sâmbătă),

Acum o sută de ani...

Cam departe a mers domnul redactor-șef, academicianul Gheorghe Păun, dar a vrut, zicem noi, să întărească ideea că istoria se repetă ...

...,,dacă nu ciclic, măcar pe o spirală cu buclele descurajator de asemănătoare: „Oameni care au batjocorit biserica au pretenția să se îngrijească de soarta ei. Profesori al căror cuvânt e sărac de sinceritate și bogat în contraziceri se cred chemați să facă școală tineretului. Propovăduitorii internaționalismului ajung purtători de cuvânt în partide ce se numesc naționale (...), politica se amestecă cu afacerile"..., vorba geografului academician Simion Mehedinți.
Iar Domnul Eminescu zice (scrie în Timpul, din 7-8 sept. 1881): ,,Și azi cele mai multe numiri în justiție sunt dictate de interese de partid, abstracție făcând de meritele ori de știința candidaților. Numindu-se o persoană nu se pune cestiunea dacă ar fi un bun și drept judecător, ci dacă e roșu". Vorbind despre Horea (în Roata și ei), Horia Bădescu conchide: ,, în limba arabă, Horèa înseamnă libertate! Fiindcă nimic nu este întâmplător pe lumea aceasta!" În aceeași pagină (3), am avut surpriza (bucuria) să dăm cu ochii de Alex. Ștefănescu, cu ,,Vina de a-ți iubi țara". ,,Cineva mi-a spus, malițios:
- Alex, tu ai o costiță de naționalist.
- O costiță?! am replicat eu. Nu o costiță, coșul pieptului cu totul". În prezentarea numărul din noiembrie, scriam: E de zăbovit și de stăruit spre a afla ce a afirmat filosoful, sociologul și esteticianul Dimitrie Gusti în discursul de recepție (la Academia Română), la 10 iunie 1923. A se citi articolul ,,Ființa și menirea academiilor". Articolul cu pricina continuă (cu episodul al doilea). În ,,Oul național" (de Gabriela Căluțiu Sonnenberg) citim: ,,Deunăzi mi-au picat ochii pe un citat grozav de sugestiv. Nu-i cunosc autorul, din păcate. Iată-l: „Spart din afară, oul marchează sfârșitul vieții; spart din interior, tot el anunță începutul. În concluzie, impulsul dinăuntru spre în afară este cel care ne aduce progresul". Brusc mi-a venit în gând România și, legat de emigrația minților tinere și a forței calificate de muncă, mi-am amintit de polemica pe tema atragerii
lor înapoi la vatră". Dar câte nu veți putea afla...Revista are 32 de pagini, așa că aveți ce lectura în acest weekend, la adresa cunoscută:  www.curteadelaarges.ro
Ovidiu Dan

Trimite email
miercuri, 7 ianuarie 2026 la 03:29:59 Ora standard a Europei de Est