Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
27 iulie 2026

Programele pentru opționalele de Astronomie la nivel de liceu au fost publicate și se aplică din anul școlar 2026-2027. Patru discipline care urmăresc aceleași competențe generale: „Cerul mai aproape”, „Universul în mișcare”, „Stelele sub lupă”, „Universul și omul – o călătorie existențială”

Programele școlare pentru opționalele de Astronomie care vor fi disponibile la nivel de liceu au fost adoptate printr-un ordin al ministrului Educației și Cercetării, publicat luni în Monitorul Oficial. Programele, introduse pentru clasa a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a, se aplică începând cu anul școlar 2026-2027.

Programele adoptate sunt pentru discipline incluse în Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), anume:
„Astronomie. Cerul mai aproape” – clasa a IX-a
„Astronomie. Universul în mișcare” – clasa a X-a
„Astronomie. Stele sub lupă” – clasa a Xi-a
„Astronomie. Universul și omul – o călătorie existențială” – clasa a XII-a

Potrivit documentului adoptat, „ca disciplină nouă, conform Planurilor-cadru pentru învățământul liceal, cu frecvență zi, aprobate prin OMEC nr. 4350/2025, aceasta se regăsește, ca disciplină de tip opțional ce poate fi inclusă în oferta națională, în Anexa nr. 2 din OMEC nr. 4350/2025 filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică, clasele a IX-a – a XII-a la Note specifice, partea 2) Precizări privind curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) și în Anexa nr. 3 din același ordin, filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii, clasele a IX-a – a XII-a.
Toate cele patru discipline urmăresc formarea acelorași competențe generale, anume:

Formularea de explicații argumentate pe baza rezultatelor investigării fenomenelor și proceselor cosmice
Analizarea de modele explicative referitoare la structura și evoluția sistemelor în ansamblul Universului
Corelarea de concepte și legi ȘTIAM pentru rezolvarea de probleme și situații-problemă din domeniul astronomiei.
Formularea de opinii argumentate referitoare la explorarea responsabilă a spațiului cosmic...
Citiți mai multe pe Edupedu...

Zile de istorie evocate, povestite şi trăite de prof. univ. dr. Elena-Ana Iancu (Nechita)

21-24 martie 2018, la Chișinău, din Oradea... la frații de peste Prut

Zile de istorie evocate, povestite şi trăite de prof. univ. dr. Elena-Ana Iancu (Nechita)

Prof. univ. dr. Elena-Ana Iancu, decanul Facultăţii de Ştiinţe Juridice şi Administrative din cadrul Universităţii Agora din Oradea, conducător de doctorat la Şcoala doctorală de Drept din Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza" Bucureşti a fost la Chişinău în perioada 21-24 martie 2018, unde a participat la Conferinţa ştiinţifică internaţională consacrată Centenarului Marii Uniri.

Conferinţa „Revenirea Basarabiei în spaţiul juridic românesc" a fost organizată de: Academia de Ştiinţe a Moldovei, Institutul de Cercetări Juridice şi Politice; Academia Română, Institutul de Cercetări Juridice ,,Acad. Andrei Rădulescu" al Academiei Române; Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Drept; Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Drept; Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu" din Chişinău; Asociaţia „Promo-Lex".
Lucrările şi dezbaterile conferinţei „Revenirea Basarabiei în spaţiul juridic românesc" au avut loc în perioada 22-23 martie 2018.
După deschiderea oficială din 22 martie 2018, ora 9,30, desfăşurată în Sala Azurie a Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi vizitarea expoziţiei „Mişcarea de renaştere naţională din Basarabia în anii 1917-1918", au urmat, în prima zi, sesiunile de comunicări şi dezbateri pe temele: Premisele şi necesitatea Unirii Basarabiei cu România; Romanitatea dreptului - componentă determinantă a identităţii naţionale; Unificarea legislativă a Basarabiei cu cea din vechiul regat - o consecinţă a unirii politice; Perspective în evoluţia instituţiilor juridice româneşti după unificarea teritorială şi legislativă.
În ziua a II-a, lucrările au continuat la sala de conferinţe a Universităţii de Stat din Moldova, Facultatea de Drept, cu sesiunile: Opera Unirii în context internațional; Proiecte şi realizări legislative româneşti după Marea Unire.
La conferinţă au participat delegaţii din: Bucureşti, Oradea, Cluj-Napoca, Timişoara, Alba-Iulia, Iaşi și Craiova.
Doamna prof. univ. dr. Elena-Ana Iancu a prezentat comunicarea cu tema „Dreptul poporului la autodeterminare în contextul internaţional al evenimentelor politico-militare din anii 1917-1918", elaborată în coautorat cu general de brigadă cu o stea (r), dr. Nicolaie Iancu, membru al Centrului Euroregional de Prevenire şi Combatere a Criminalităţii Transfrontaliere din Oradea şi general de brigadă cu o stea (r), dr. Vasile Creţ, Universitatea Agora din Oradea.
În cuvântul de deschidere, doamna decan a mulţumit domnului prof. univ. dr. habilitat Valeriu Cuşnir, directorul Institutului de Cercetări Juridice şi Politice al Academiei de Ştiinţe a Moldovei pentru invitaţia adresată,  afirmând că „am primit cu bucurie invitaţia de a participa la această conferinţă dedicată Centenarului Marii Uniri, ne onorează şi iată că astăzi suntem aici în zile binecuvântate de Dumnezeu, să evocăm împreună zile de istorie făurite de către personalităţi care au vizualizat Marea Unire şi au înţeles sensul devenirii istorice a poporului român.
Ca un arc peste timp, uniţi pe nevăzute fire, am păşit pe urmele înaintaşilor noştri, din frumosul oraş Oradea, situat la graniţa de vest a României, parcurgând o parte din drumul spre Marea Unire, aşa cum rezultă din Declaraţia de Independenţă adoptată la Oradea, semnată de către reprezentanţii Comitetului Naţional Român la 12 octombrie 1918 în casa avocatului dr. Aurel Lazăr.
Prin aceasta am vrea să-i inspirăm pe semenii noştri, să arătăm că preţuim istoria poporului român şi să transmitem îndemnul de a trăi autentic în sărbătoare fiecare zi din anul centenar", a mai spun doamna decan Elena-Ana Iancu.
La încheierea lucrărilor conferinţei, în loc de concluzie, delegaţiile participante din România şi Republica Moldova, ad-hoc au format un grup de lucru care a elaborat Rezoluţia de unire, supusă la vot şi adoptată de toţi cei prezenţi.
***
Un scurt dialog cu doamna decan Elena-Ana Iancu
Trebuie să recunoaștem că avem un decan-surpriză la Universitatea Agora, sânge de moroșan, român de român! De aceea ne-am permis și alte dezvăluiri într-un dialog neconvențional.
Cum a fost drumul spre Chişinău, doamnă decan?
Am pornit cu entuziasm spre Chişinău împreună cu soţul meu, ştiind că zilele ce vor urma o să aibă o semnificaţie aparte pentru noi, pe de o parte fiind prima dată când plecăm fără scumpa noastră fiică Sara Anamaria mai multe zile, iar pe de altă parte datorită agendei încărcate a zilelor respective.
Ne-am oprit în Parcul Copou în căutarea inspiraţiei, vorbind de Mihai Eminescu şi alţi oameni de cultură,  în minte cu prof. univ. dr. Dumitru Constantin-Dulcan care scria în cuvântul înainte  la cartea ,,Dialogul continuu", autor prof. univ. dr. Ovidiu Predescu, din care citez: „marea cultură nu se reduce la o simplă reproducere a ceea ce s-a înregistrat în memorie, ci la ceea ce se creează mai departe plecând de la ce s-a creat deja".
Am ajuns la Chişinău spre seară pregătiţi pentru a vorbi de universităţile în care ne desfăşurăm activitatea didactică, locurile în care ne-am născut,  oraşul în care trăim şi istoria pe care o preţuim...
Poate ne faceți un scurt rezumat al comunicării înscrise în programul Conferinţei centenar
După prezentarea  dreptului naţiunilor la autodeterminare, principiu de drept internaţional, potrivit căruia orice naţiune are dreptul fundamental de a-şi alege fără imixtiune din afară, statutul ei politic şi cale de dezvoltare economico-socială, culturală şi enunţarea actelor de autodeterminare din perioada 1917-1918 (Declaraţia drepturilor popoarelor din Rusia; cele „14 puncte" prezentate de preşedintele SUA Woodrow Wilson în congres la 26 decembrie 1917/8 ianuarie 1918 referitoare la problemele politice şi economice ale Europei; Hotărârea Unirii Republicii Democratice Moldoveneşti cu România dată de Sfatul Ţării la 27 martie 1918/9 aprilie 1918; Declaraţia de Independenţă adoptată la Oradea, semnată de către reprezentanţii Comitetului Naţional Român la 12 octombrie 1918 în casa avocatului dr. Aurel Lazăr), am evidenţiat rolul semnificativ al tinerilor în actele premergătoare Marii Unirii, evocând chemarea adresată de Comitetul Central al studenţilor români din Basarabia şi telegrama studenţilor bucovineni adresată lui Iancu Flondor prin intermediul căreia îl asigurau de sprijinul lor în acţiunea de unire a Bucovinei cu România. Totodată, am subliniat că la ordinea zilei  se afla autodeterminarea şi unirea, exemplificând şi încercând să transmit vibraţia istorică prin citate preluate din ziare/documente aflate în arhive sau scrieri vechi.
Care ar fi concluzia comunicării?
Dintotdeauna în conştiinţa românilor a existat ideea de unitate, cum rar se mai întâlneşte la alte popoare în zilele noastre. Pilonii pe care s-a fundamentat acest crez au fost credinţa în Dumnezeu, limba care face ca toţi românii din regiunile istorice să se audă şi să se înţeleagă între ei, precum şi o voinţă aparte de a fi uniţi.
Aşa cum am încheiat şi intervenţia mea la Chişinău, cu emoţie, preţuind pe toţi cei care au participat în acele momentelor unice, trăitori ai anului istoric 1918, celebrând fiecare zi din anul centenar vă spun: „Mulţumesc pentru această clipă, trecută deja, importantă pentru viitor".
Vă mulțumim, doamnă decan, și vă felicităm pentru participarea la Conferința de la Chișinău, pentru mesajul pe care l-ați dus fraților noștri de peste Prut, din partea orădenilor, bihorenilor, și de ce nu, și din partea moroșenilor!
Moise-Ovidiu Dan
Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Zile de istorie evocate, povestite şi trăite de prof. univ. dr. Elena-Ana Iancu (Nechita).
Trimite email
marți, 18 august 2026 la 17:16:14 Ora de vară a Europei de Est