Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
16 septembrie 2021

1.Jumătate dintre elevii din România au primit note peste 8.50 în școala online, spune ministrul Educației: Ne creează o imagine falsă, atrag atenția asupra acestui pericol
Notele din învățământul online sunt „peste jumătate între 8.50 și 10”, potrivit declarațiilor ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, făcute astăzi pentru DCNews. Acesta a spus că s-a uitat pe statistica de la nivel național, în privința predării online, și a ajuns la concluzia că notele de 8 sau 9 sunt „un accident”.
Sorin Cîmpeanu este de părere că notele din școala online „ne creează o imagine falsă” și „dacă cineva poate să mă convingă, să ne convingă, aș fi foarte fericit să poată să ne convingă că învățământul românesc are 50% din elevi merituoși”.
Ministrul Educației a mai spus că notele mari din mediul online sunt legate de dificultatea profesorilor de a evalua: „Știm foarte bine că profesorii au avut dificultăți în a evalua. Elevii, studenții sigur că avut șansa de a răspunde mult mai bine întrebărilor profesorilor în spatele unui ecran, cu camera și microfonul oprite”.

2. Cîțu despre decizia impunerii certificatelor verzi și pentru copii, fără să fie precizată vârsta: A fost o scăpare acolo. Prin HG mâine va fi corectată și vor fi cei peste 6 ani
Premierul Florin Cîțu a participat, joi seara, în emisiune la TVR1, unde a oferit câteva explicații despre propunerea Comitetului Național pentru Situații de Urgență (C.N.S.U.) care prevede obligativitatea prezentării Certificatului verde, în localitățile în care incidența la 14 zile este cuprinsă între 3 și 6 cazuri la mia de locuitori. În documentul respectiv se face referire la faptul că certificatul va fi necesar și pentru copii, fără însă să se precizeze până la ce vârstă, informează G4Media.ro.
„Ce se întâmplă cu copiii, în privința acestei decizii?”, a întrebat moderatorul emisiunii.
„A fost o scăpare acolo. Prin Hotărâre de Guvern, mâine va fi corectată și vor fi cei (copiii – n.red) de peste 6 ani. Acum se poate testa foarte ușor. Vom folosi același principiu pe care l-am folosit și la intrarea în România”, a răspuns premierul Cîțu.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
26 iunie 2021
Sfaturile date elevilor de profesorii de la Teleșcoala pentru examenul de Bacalaureat 2021
Emisiunea Teleșcoala, de pregătire pentru examenele de la finalul claselor a VIII-a și a XII-a, a luat vacanță, iar profesorii participanți le-au transmis elevilor câteva sfaturi folositoare la examene, din experiența lor, scrie TVR2. Aceste sfaturi sunt de la profesorii de liceu pentru candidații la Bacalaureat.
„Chiar dacă tinerilor nu le plac foarte mult regulile, câteva, care ne-au fost și nouă de folos, tot le-aș sugera: să lase orice griji în afara sălii de examen, să se concentreze doar pe ceea ce scrie pe foaia de examen, în așa fel încât să permită memoriei să selecteze informațiile necesare rezolvării cerințelor, să aibă încredere în mintea lor luminată de emoție și de speranță…”, spune profesoara de Limba și literatura română Cecilia Barbu.

Zile de istorie evocate, povestite şi trăite de prof. univ. dr. Elena-Ana Iancu (Nechita)

21-24 martie 2018, la Chișinău, din Oradea... la frații de peste Prut

Zile de istorie evocate, povestite şi trăite de prof. univ. dr. Elena-Ana Iancu (Nechita)

Prof. univ. dr. Elena-Ana Iancu, decanul Facultăţii de Ştiinţe Juridice şi Administrative din cadrul Universităţii Agora din Oradea, conducător de doctorat la Şcoala doctorală de Drept din Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza" Bucureşti a fost la Chişinău în perioada 21-24 martie 2018, unde a participat la Conferinţa ştiinţifică internaţională consacrată Centenarului Marii Uniri.

Conferinţa „Revenirea Basarabiei în spaţiul juridic românesc" a fost organizată de: Academia de Ştiinţe a Moldovei, Institutul de Cercetări Juridice şi Politice; Academia Română, Institutul de Cercetări Juridice ,,Acad. Andrei Rădulescu" al Academiei Române; Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Drept; Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Drept; Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu" din Chişinău; Asociaţia „Promo-Lex".
Lucrările şi dezbaterile conferinţei „Revenirea Basarabiei în spaţiul juridic românesc" au avut loc în perioada 22-23 martie 2018.
După deschiderea oficială din 22 martie 2018, ora 9,30, desfăşurată în Sala Azurie a Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi vizitarea expoziţiei „Mişcarea de renaştere naţională din Basarabia în anii 1917-1918", au urmat, în prima zi, sesiunile de comunicări şi dezbateri pe temele: Premisele şi necesitatea Unirii Basarabiei cu România; Romanitatea dreptului - componentă determinantă a identităţii naţionale; Unificarea legislativă a Basarabiei cu cea din vechiul regat - o consecinţă a unirii politice; Perspective în evoluţia instituţiilor juridice româneşti după unificarea teritorială şi legislativă.
În ziua a II-a, lucrările au continuat la sala de conferinţe a Universităţii de Stat din Moldova, Facultatea de Drept, cu sesiunile: Opera Unirii în context internațional; Proiecte şi realizări legislative româneşti după Marea Unire.
La conferinţă au participat delegaţii din: Bucureşti, Oradea, Cluj-Napoca, Timişoara, Alba-Iulia, Iaşi și Craiova.
Doamna prof. univ. dr. Elena-Ana Iancu a prezentat comunicarea cu tema „Dreptul poporului la autodeterminare în contextul internaţional al evenimentelor politico-militare din anii 1917-1918", elaborată în coautorat cu general de brigadă cu o stea (r), dr. Nicolaie Iancu, membru al Centrului Euroregional de Prevenire şi Combatere a Criminalităţii Transfrontaliere din Oradea şi general de brigadă cu o stea (r), dr. Vasile Creţ, Universitatea Agora din Oradea.
În cuvântul de deschidere, doamna decan a mulţumit domnului prof. univ. dr. habilitat Valeriu Cuşnir, directorul Institutului de Cercetări Juridice şi Politice al Academiei de Ştiinţe a Moldovei pentru invitaţia adresată,  afirmând că „am primit cu bucurie invitaţia de a participa la această conferinţă dedicată Centenarului Marii Uniri, ne onorează şi iată că astăzi suntem aici în zile binecuvântate de Dumnezeu, să evocăm împreună zile de istorie făurite de către personalităţi care au vizualizat Marea Unire şi au înţeles sensul devenirii istorice a poporului român.
Ca un arc peste timp, uniţi pe nevăzute fire, am păşit pe urmele înaintaşilor noştri, din frumosul oraş Oradea, situat la graniţa de vest a României, parcurgând o parte din drumul spre Marea Unire, aşa cum rezultă din Declaraţia de Independenţă adoptată la Oradea, semnată de către reprezentanţii Comitetului Naţional Român la 12 octombrie 1918 în casa avocatului dr. Aurel Lazăr.
Prin aceasta am vrea să-i inspirăm pe semenii noştri, să arătăm că preţuim istoria poporului român şi să transmitem îndemnul de a trăi autentic în sărbătoare fiecare zi din anul centenar", a mai spun doamna decan Elena-Ana Iancu.
La încheierea lucrărilor conferinţei, în loc de concluzie, delegaţiile participante din România şi Republica Moldova, ad-hoc au format un grup de lucru care a elaborat Rezoluţia de unire, supusă la vot şi adoptată de toţi cei prezenţi.
***
Un scurt dialog cu doamna decan Elena-Ana Iancu
Trebuie să recunoaștem că avem un decan-surpriză la Universitatea Agora, sânge de moroșan, român de român! De aceea ne-am permis și alte dezvăluiri într-un dialog neconvențional.
Cum a fost drumul spre Chişinău, doamnă decan?
Am pornit cu entuziasm spre Chişinău împreună cu soţul meu, ştiind că zilele ce vor urma o să aibă o semnificaţie aparte pentru noi, pe de o parte fiind prima dată când plecăm fără scumpa noastră fiică Sara Anamaria mai multe zile, iar pe de altă parte datorită agendei încărcate a zilelor respective.
Ne-am oprit în Parcul Copou în căutarea inspiraţiei, vorbind de Mihai Eminescu şi alţi oameni de cultură,  în minte cu prof. univ. dr. Dumitru Constantin-Dulcan care scria în cuvântul înainte  la cartea ,,Dialogul continuu", autor prof. univ. dr. Ovidiu Predescu, din care citez: „marea cultură nu se reduce la o simplă reproducere a ceea ce s-a înregistrat în memorie, ci la ceea ce se creează mai departe plecând de la ce s-a creat deja".
Am ajuns la Chişinău spre seară pregătiţi pentru a vorbi de universităţile în care ne desfăşurăm activitatea didactică, locurile în care ne-am născut,  oraşul în care trăim şi istoria pe care o preţuim...
Poate ne faceți un scurt rezumat al comunicării înscrise în programul Conferinţei centenar
După prezentarea  dreptului naţiunilor la autodeterminare, principiu de drept internaţional, potrivit căruia orice naţiune are dreptul fundamental de a-şi alege fără imixtiune din afară, statutul ei politic şi cale de dezvoltare economico-socială, culturală şi enunţarea actelor de autodeterminare din perioada 1917-1918 (Declaraţia drepturilor popoarelor din Rusia; cele „14 puncte" prezentate de preşedintele SUA Woodrow Wilson în congres la 26 decembrie 1917/8 ianuarie 1918 referitoare la problemele politice şi economice ale Europei; Hotărârea Unirii Republicii Democratice Moldoveneşti cu România dată de Sfatul Ţării la 27 martie 1918/9 aprilie 1918; Declaraţia de Independenţă adoptată la Oradea, semnată de către reprezentanţii Comitetului Naţional Român la 12 octombrie 1918 în casa avocatului dr. Aurel Lazăr), am evidenţiat rolul semnificativ al tinerilor în actele premergătoare Marii Unirii, evocând chemarea adresată de Comitetul Central al studenţilor români din Basarabia şi telegrama studenţilor bucovineni adresată lui Iancu Flondor prin intermediul căreia îl asigurau de sprijinul lor în acţiunea de unire a Bucovinei cu România. Totodată, am subliniat că la ordinea zilei  se afla autodeterminarea şi unirea, exemplificând şi încercând să transmit vibraţia istorică prin citate preluate din ziare/documente aflate în arhive sau scrieri vechi.
Care ar fi concluzia comunicării?
Dintotdeauna în conştiinţa românilor a existat ideea de unitate, cum rar se mai întâlneşte la alte popoare în zilele noastre. Pilonii pe care s-a fundamentat acest crez au fost credinţa în Dumnezeu, limba care face ca toţi românii din regiunile istorice să se audă şi să se înţeleagă între ei, precum şi o voinţă aparte de a fi uniţi.
Aşa cum am încheiat şi intervenţia mea la Chişinău, cu emoţie, preţuind pe toţi cei care au participat în acele momentelor unice, trăitori ai anului istoric 1918, celebrând fiecare zi din anul centenar vă spun: „Mulţumesc pentru această clipă, trecută deja, importantă pentru viitor".
Vă mulțumim, doamnă decan, și vă felicităm pentru participarea la Conferința de la Chișinău, pentru mesajul pe care l-ați dus fraților noștri de peste Prut, din partea orădenilor, bihorenilor, și de ce nu, și din partea moroșenilor!
Moise-Ovidiu Dan
Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Zile de istorie evocate, povestite şi trăite de prof. univ. dr. Elena-Ana Iancu (Nechita).

Trimite email

Pentru mai multe poze click aici

vineri, 17 septembrie 2021