Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

Zile de istorie evocate, povestite şi trăite de prof. univ. dr. Elena-Ana Iancu (Nechita)

21-24 martie 2018, la Chișinău, din Oradea... la frații de peste Prut


Zile de istorie evocate, povestite şi trăite de prof. univ. dr. Elena-Ana Iancu (Nechita)
Prof. univ. dr. Elena-Ana Iancu, decanul Facultăţii de Ştiinţe Juridice şi Administrative din cadrul Universităţii Agora din Oradea, conducător de doctorat la Şcoala doctorală de Drept din Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza" Bucureşti a fost la Chişinău în perioada 21-24 martie 2018, unde a participat la Conferinţa ştiinţifică internaţională consacrată Centenarului Marii Uniri.

Conferinţa „Revenirea Basarabiei în spaţiul juridic românesc" a fost organizată de: Academia de Ştiinţe a Moldovei, Institutul de Cercetări Juridice şi Politice; Academia Română, Institutul de Cercetări Juridice ,,Acad. Andrei Rădulescu" al Academiei Române; Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Drept; Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Drept; Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu" din Chişinău; Asociaţia „Promo-Lex".

Lucrările şi dezbaterile conferinţei „Revenirea Basarabiei în spaţiul juridic românesc" au avut loc în perioada 22-23 martie 2018.

După deschiderea oficială din 22 martie 2018, ora 9,30, desfăşurată în Sala Azurie a Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi vizitarea expoziţiei „Mişcarea de renaştere naţională din Basarabia în anii 1917-1918", au urmat, în prima zi, sesiunile de comunicări şi dezbateri pe temele: Premisele şi necesitatea Unirii Basarabiei cu România; Romanitatea dreptului - componentă determinantă a identităţii naţionale; Unificarea legislativă a Basarabiei cu cea din vechiul regat - o consecinţă a unirii politice; Perspective în evoluţia instituţiilor juridice româneşti după unificarea teritorială şi legislativă.

În ziua a II-a, lucrările au continuat la sala de conferinţe a Universităţii de Stat din Moldova, Facultatea de Drept, cu sesiunile: Opera Unirii în context internațional; Proiecte şi realizări legislative româneşti după Marea Unire.

La conferinţă au participat delegaţii din: Bucureşti, Oradea, Cluj-Napoca, Timişoara, Alba-Iulia, Iaşi și Craiova.

Doamna prof. univ. dr. Elena-Ana Iancu a prezentat comunicarea cu tema „Dreptul poporului la autodeterminare în contextul internaţional al evenimentelor politico-militare din anii 1917-1918", elaborată în coautorat cu general de brigadă cu o stea (r), dr. Nicolaie Iancu, membru al Centrului Euroregional de Prevenire şi Combatere a Criminalităţii Transfrontaliere din Oradea şi general de brigadă cu o stea (r), dr. Vasile Creţ, Universitatea Agora din Oradea.

În cuvântul de deschidere, doamna decan a mulţumit domnului prof. univ. dr. habilitat Valeriu Cuşnir, directorul Institutului de Cercetări Juridice şi Politice al Academiei de Ştiinţe a Moldovei pentru invitaţia adresată, afirmând că „am primit cu bucurie invitaţia de a participa la această conferinţă dedicată Centenarului Marii Uniri, ne onorează şi iată că astăzi suntem aici în zile binecuvântate de Dumnezeu, să evocăm împreună zile de istorie făurite de către personalităţi care au vizualizat Marea Unire şi au înţeles sensul devenirii istorice a poporului român.

Ca un arc peste timp, uniţi pe nevăzute fire, am păşit pe urmele înaintaşilor noştri, din frumosul oraş Oradea, situat la graniţa de vest a României, parcurgând o parte din drumul spre Marea Unire, aşa cum rezultă din Declaraţia de Independenţă adoptată la Oradea, semnată de către reprezentanţii Comitetului Naţional Român la 12 octombrie 1918 în casa avocatului dr. Aurel Lazăr.

Prin aceasta am vrea să-i inspirăm pe semenii noştri, să arătăm că preţuim istoria poporului român şi să transmitem îndemnul de a trăi autentic în sărbătoare fiecare zi din anul centenar", a mai spun doamna decan Elena-Ana Iancu.

La încheierea lucrărilor conferinţei, în loc de concluzie, delegaţiile participante din România şi Republica Moldova, ad-hoc au format un grup de lucru care a elaborat Rezoluţia de unire, supusă la vot şi adoptată de toţi cei prezenţi.

***

Un scurt dialog cu doamna decan Elena-Ana Iancu

Trebuie să recunoaștem că avem un decan-surpriză la Universitatea Agora, sânge de moroșan, român de român! De aceea ne-am permis și alte dezvăluiri într-un dialog neconvențional.

Cum a fost drumul spre Chişinău, doamnă decan?

Am pornit cu entuziasm spre Chişinău împreună cu soţul meu, ştiind că zilele ce vor urma o să aibă o semnificaţie aparte pentru noi, pe de o parte fiind prima dată când plecăm fără scumpa noastră fiică Sara Anamaria mai multe zile, iar pe de altă parte datorită agendei încărcate a zilelor respective.

Ne-am oprit în Parcul Copou în căutarea inspiraţiei, vorbind de Mihai Eminescu şi alţi oameni de cultură, în minte cu prof. univ. dr. Dumitru Constantin-Dulcan care scria în cuvântul înainte la cartea ,,Dialogul continuu", autor prof. univ. dr. Ovidiu Predescu, din care citez: „marea cultură nu se reduce la o simplă reproducere a ceea ce s-a înregistrat în memorie, ci la ceea ce se creează mai departe plecând de la ce s-a creat deja".

Am ajuns la Chişinău spre seară pregătiţi pentru a vorbi de universităţile în care ne desfăşurăm activitatea didactică, locurile în care ne-am născut, oraşul în care trăim şi istoria pe care o preţuim...

Poate ne faceți un scurt rezumat al comunicării înscrise în programul Conferinţei centenar

După prezentarea dreptului naţiunilor la autodeterminare, principiu de drept internaţional, potrivit căruia orice naţiune are dreptul fundamental de a-şi alege fără imixtiune din afară, statutul ei politic şi cale de dezvoltare economico-socială, culturală şi enunţarea actelor de autodeterminare din perioada 1917-1918 (Declaraţia drepturilor popoarelor din Rusia; cele „14 puncte" prezentate de preşedintele SUA Woodrow Wilson în congres la 26 decembrie 1917/8 ianuarie 1918 referitoare la problemele politice şi economice ale Europei; Hotărârea Unirii Republicii Democratice Moldoveneşti cu România dată de Sfatul Ţării la 27 martie 1918/9 aprilie 1918; Declaraţia de Independenţă adoptată la Oradea, semnată de către reprezentanţii Comitetului Naţional Român la 12 octombrie 1918 în casa avocatului dr. Aurel Lazăr), am evidenţiat rolul semnificativ al tinerilor în actele premergătoare Marii Unirii, evocând chemarea adresată de Comitetul Central al studenţilor români din Basarabia şi telegrama studenţilor bucovineni adresată lui Iancu Flondor prin intermediul căreia îl asigurau de sprijinul lor în acţiunea de unire a Bucovinei cu România. Totodată, am subliniat că la ordinea zilei se afla autodeterminarea şi unirea, exemplificând şi încercând să transmit vibraţia istorică prin citate preluate din ziare/documente aflate în arhive sau scrieri vechi.

Care ar fi concluzia comunicării?

Dintotdeauna în conştiinţa românilor a existat ideea de unitate, cum rar se mai întâlneşte la alte popoare în zilele noastre. Pilonii pe care s-a fundamentat acest crez au fost credinţa în Dumnezeu, limba care face ca toţi românii din regiunile istorice să se audă şi să se înţeleagă între ei, precum şi o voinţă aparte de a fi uniţi.

Aşa cum am încheiat şi intervenţia mea la Chişinău, cu emoţie, preţuind pe toţi cei care au participat în acele momentelor unice, trăitori ai anului istoric 1918, celebrând fiecare zi din anul centenar vă spun: „Mulţumesc pentru această clipă, trecută deja, importantă pentru viitor".

Vă mulțumim, doamnă decan, și vă felicităm pentru participarea la Conferința de la Chișinău, pentru mesajul pe care l-ați dus fraților noștri de peste Prut, din partea orădenilor, bihorenilor, și de ce nu, și din partea moroșenilor!

Moise-Ovidiu Dan

Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Zile de istorie evocate, povestite şi trăite de prof. univ. dr. Elena-Ana Iancu (Nechita).