Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
22 decembrie 2025

SURSE: Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării / Marilen Pirtea – în pole position pentru a prelua portofoliul


Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării, potrivit surselor Edupedu.ro.
Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, este cotat cu cele mai mari șanse de a prelua portofoliul cel mai dur lovit de măsurile de austeritate aplicate deja prin Legea Bolojan și cu un dosar fierbinte pe masă, și anume controversata programă de limbă română ce readuce cronicarii spre a fi studiați de elevii de 14-15 ani, la clasa a IX-a.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Zile de istorie evocate, povestite şi trăite de prof. univ. dr. Elena-Ana Iancu (Nechita)

21-24 martie 2018, la Chișinău, din Oradea... la frații de peste Prut

Zile de istorie evocate, povestite şi trăite de prof. univ. dr. Elena-Ana Iancu (Nechita)

Prof. univ. dr. Elena-Ana Iancu, decanul Facultăţii de Ştiinţe Juridice şi Administrative din cadrul Universităţii Agora din Oradea, conducător de doctorat la Şcoala doctorală de Drept din Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza" Bucureşti a fost la Chişinău în perioada 21-24 martie 2018, unde a participat la Conferinţa ştiinţifică internaţională consacrată Centenarului Marii Uniri.

Conferinţa „Revenirea Basarabiei în spaţiul juridic românesc" a fost organizată de: Academia de Ştiinţe a Moldovei, Institutul de Cercetări Juridice şi Politice; Academia Română, Institutul de Cercetări Juridice ,,Acad. Andrei Rădulescu" al Academiei Române; Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Drept; Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Drept; Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu" din Chişinău; Asociaţia „Promo-Lex".
Lucrările şi dezbaterile conferinţei „Revenirea Basarabiei în spaţiul juridic românesc" au avut loc în perioada 22-23 martie 2018.
După deschiderea oficială din 22 martie 2018, ora 9,30, desfăşurată în Sala Azurie a Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi vizitarea expoziţiei „Mişcarea de renaştere naţională din Basarabia în anii 1917-1918", au urmat, în prima zi, sesiunile de comunicări şi dezbateri pe temele: Premisele şi necesitatea Unirii Basarabiei cu România; Romanitatea dreptului - componentă determinantă a identităţii naţionale; Unificarea legislativă a Basarabiei cu cea din vechiul regat - o consecinţă a unirii politice; Perspective în evoluţia instituţiilor juridice româneşti după unificarea teritorială şi legislativă.
În ziua a II-a, lucrările au continuat la sala de conferinţe a Universităţii de Stat din Moldova, Facultatea de Drept, cu sesiunile: Opera Unirii în context internațional; Proiecte şi realizări legislative româneşti după Marea Unire.
La conferinţă au participat delegaţii din: Bucureşti, Oradea, Cluj-Napoca, Timişoara, Alba-Iulia, Iaşi și Craiova.
Doamna prof. univ. dr. Elena-Ana Iancu a prezentat comunicarea cu tema „Dreptul poporului la autodeterminare în contextul internaţional al evenimentelor politico-militare din anii 1917-1918", elaborată în coautorat cu general de brigadă cu o stea (r), dr. Nicolaie Iancu, membru al Centrului Euroregional de Prevenire şi Combatere a Criminalităţii Transfrontaliere din Oradea şi general de brigadă cu o stea (r), dr. Vasile Creţ, Universitatea Agora din Oradea.
În cuvântul de deschidere, doamna decan a mulţumit domnului prof. univ. dr. habilitat Valeriu Cuşnir, directorul Institutului de Cercetări Juridice şi Politice al Academiei de Ştiinţe a Moldovei pentru invitaţia adresată,  afirmând că „am primit cu bucurie invitaţia de a participa la această conferinţă dedicată Centenarului Marii Uniri, ne onorează şi iată că astăzi suntem aici în zile binecuvântate de Dumnezeu, să evocăm împreună zile de istorie făurite de către personalităţi care au vizualizat Marea Unire şi au înţeles sensul devenirii istorice a poporului român.
Ca un arc peste timp, uniţi pe nevăzute fire, am păşit pe urmele înaintaşilor noştri, din frumosul oraş Oradea, situat la graniţa de vest a României, parcurgând o parte din drumul spre Marea Unire, aşa cum rezultă din Declaraţia de Independenţă adoptată la Oradea, semnată de către reprezentanţii Comitetului Naţional Român la 12 octombrie 1918 în casa avocatului dr. Aurel Lazăr.
Prin aceasta am vrea să-i inspirăm pe semenii noştri, să arătăm că preţuim istoria poporului român şi să transmitem îndemnul de a trăi autentic în sărbătoare fiecare zi din anul centenar", a mai spun doamna decan Elena-Ana Iancu.
La încheierea lucrărilor conferinţei, în loc de concluzie, delegaţiile participante din România şi Republica Moldova, ad-hoc au format un grup de lucru care a elaborat Rezoluţia de unire, supusă la vot şi adoptată de toţi cei prezenţi.
***
Un scurt dialog cu doamna decan Elena-Ana Iancu
Trebuie să recunoaștem că avem un decan-surpriză la Universitatea Agora, sânge de moroșan, român de român! De aceea ne-am permis și alte dezvăluiri într-un dialog neconvențional.
Cum a fost drumul spre Chişinău, doamnă decan?
Am pornit cu entuziasm spre Chişinău împreună cu soţul meu, ştiind că zilele ce vor urma o să aibă o semnificaţie aparte pentru noi, pe de o parte fiind prima dată când plecăm fără scumpa noastră fiică Sara Anamaria mai multe zile, iar pe de altă parte datorită agendei încărcate a zilelor respective.
Ne-am oprit în Parcul Copou în căutarea inspiraţiei, vorbind de Mihai Eminescu şi alţi oameni de cultură,  în minte cu prof. univ. dr. Dumitru Constantin-Dulcan care scria în cuvântul înainte  la cartea ,,Dialogul continuu", autor prof. univ. dr. Ovidiu Predescu, din care citez: „marea cultură nu se reduce la o simplă reproducere a ceea ce s-a înregistrat în memorie, ci la ceea ce se creează mai departe plecând de la ce s-a creat deja".
Am ajuns la Chişinău spre seară pregătiţi pentru a vorbi de universităţile în care ne desfăşurăm activitatea didactică, locurile în care ne-am născut,  oraşul în care trăim şi istoria pe care o preţuim...
Poate ne faceți un scurt rezumat al comunicării înscrise în programul Conferinţei centenar
După prezentarea  dreptului naţiunilor la autodeterminare, principiu de drept internaţional, potrivit căruia orice naţiune are dreptul fundamental de a-şi alege fără imixtiune din afară, statutul ei politic şi cale de dezvoltare economico-socială, culturală şi enunţarea actelor de autodeterminare din perioada 1917-1918 (Declaraţia drepturilor popoarelor din Rusia; cele „14 puncte" prezentate de preşedintele SUA Woodrow Wilson în congres la 26 decembrie 1917/8 ianuarie 1918 referitoare la problemele politice şi economice ale Europei; Hotărârea Unirii Republicii Democratice Moldoveneşti cu România dată de Sfatul Ţării la 27 martie 1918/9 aprilie 1918; Declaraţia de Independenţă adoptată la Oradea, semnată de către reprezentanţii Comitetului Naţional Român la 12 octombrie 1918 în casa avocatului dr. Aurel Lazăr), am evidenţiat rolul semnificativ al tinerilor în actele premergătoare Marii Unirii, evocând chemarea adresată de Comitetul Central al studenţilor români din Basarabia şi telegrama studenţilor bucovineni adresată lui Iancu Flondor prin intermediul căreia îl asigurau de sprijinul lor în acţiunea de unire a Bucovinei cu România. Totodată, am subliniat că la ordinea zilei  se afla autodeterminarea şi unirea, exemplificând şi încercând să transmit vibraţia istorică prin citate preluate din ziare/documente aflate în arhive sau scrieri vechi.
Care ar fi concluzia comunicării?
Dintotdeauna în conştiinţa românilor a existat ideea de unitate, cum rar se mai întâlneşte la alte popoare în zilele noastre. Pilonii pe care s-a fundamentat acest crez au fost credinţa în Dumnezeu, limba care face ca toţi românii din regiunile istorice să se audă şi să se înţeleagă între ei, precum şi o voinţă aparte de a fi uniţi.
Aşa cum am încheiat şi intervenţia mea la Chişinău, cu emoţie, preţuind pe toţi cei care au participat în acele momentelor unice, trăitori ai anului istoric 1918, celebrând fiecare zi din anul centenar vă spun: „Mulţumesc pentru această clipă, trecută deja, importantă pentru viitor".
Vă mulțumim, doamnă decan, și vă felicităm pentru participarea la Conferința de la Chișinău, pentru mesajul pe care l-ați dus fraților noștri de peste Prut, din partea orădenilor, bihorenilor, și de ce nu, și din partea moroșenilor!
Moise-Ovidiu Dan
Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Zile de istorie evocate, povestite şi trăite de prof. univ. dr. Elena-Ana Iancu (Nechita).
Trimite email
miercuri, 24 decembrie 2025 la 20:25:31 Ora standard a Europei de Est