Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Zile de istorie evocate, povestite şi trăite de prof. univ. dr. Elena-Ana Iancu (Nechita)

21-24 martie 2018, la Chișinău, din Oradea... la frații de peste Prut


Zile de istorie evocate, povestite şi trăite de prof. univ. dr. Elena-Ana Iancu (Nechita)
Prof. univ. dr. Elena-Ana Iancu, decanul Facultăţii de Ştiinţe Juridice şi Administrative din cadrul Universităţii Agora din Oradea, conducător de doctorat la Şcoala doctorală de Drept din Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza" Bucureşti a fost la Chişinău în perioada 21-24 martie 2018, unde a participat la Conferinţa ştiinţifică internaţională consacrată Centenarului Marii Uniri.

Conferinţa „Revenirea Basarabiei în spaţiul juridic românesc" a fost organizată de: Academia de Ştiinţe a Moldovei, Institutul de Cercetări Juridice şi Politice; Academia Română, Institutul de Cercetări Juridice ,,Acad. Andrei Rădulescu" al Academiei Române; Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Drept; Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Drept; Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu" din Chişinău; Asociaţia „Promo-Lex".

Lucrările şi dezbaterile conferinţei „Revenirea Basarabiei în spaţiul juridic românesc" au avut loc în perioada 22-23 martie 2018.

După deschiderea oficială din 22 martie 2018, ora 9,30, desfăşurată în Sala Azurie a Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi vizitarea expoziţiei „Mişcarea de renaştere naţională din Basarabia în anii 1917-1918", au urmat, în prima zi, sesiunile de comunicări şi dezbateri pe temele: Premisele şi necesitatea Unirii Basarabiei cu România; Romanitatea dreptului - componentă determinantă a identităţii naţionale; Unificarea legislativă a Basarabiei cu cea din vechiul regat - o consecinţă a unirii politice; Perspective în evoluţia instituţiilor juridice româneşti după unificarea teritorială şi legislativă.

În ziua a II-a, lucrările au continuat la sala de conferinţe a Universităţii de Stat din Moldova, Facultatea de Drept, cu sesiunile: Opera Unirii în context internațional; Proiecte şi realizări legislative româneşti după Marea Unire.

La conferinţă au participat delegaţii din: Bucureşti, Oradea, Cluj-Napoca, Timişoara, Alba-Iulia, Iaşi și Craiova.

Doamna prof. univ. dr. Elena-Ana Iancu a prezentat comunicarea cu tema „Dreptul poporului la autodeterminare în contextul internaţional al evenimentelor politico-militare din anii 1917-1918", elaborată în coautorat cu general de brigadă cu o stea (r), dr. Nicolaie Iancu, membru al Centrului Euroregional de Prevenire şi Combatere a Criminalităţii Transfrontaliere din Oradea şi general de brigadă cu o stea (r), dr. Vasile Creţ, Universitatea Agora din Oradea.

În cuvântul de deschidere, doamna decan a mulţumit domnului prof. univ. dr. habilitat Valeriu Cuşnir, directorul Institutului de Cercetări Juridice şi Politice al Academiei de Ştiinţe a Moldovei pentru invitaţia adresată, afirmând că „am primit cu bucurie invitaţia de a participa la această conferinţă dedicată Centenarului Marii Uniri, ne onorează şi iată că astăzi suntem aici în zile binecuvântate de Dumnezeu, să evocăm împreună zile de istorie făurite de către personalităţi care au vizualizat Marea Unire şi au înţeles sensul devenirii istorice a poporului român.

Ca un arc peste timp, uniţi pe nevăzute fire, am păşit pe urmele înaintaşilor noştri, din frumosul oraş Oradea, situat la graniţa de vest a României, parcurgând o parte din drumul spre Marea Unire, aşa cum rezultă din Declaraţia de Independenţă adoptată la Oradea, semnată de către reprezentanţii Comitetului Naţional Român la 12 octombrie 1918 în casa avocatului dr. Aurel Lazăr.

Prin aceasta am vrea să-i inspirăm pe semenii noştri, să arătăm că preţuim istoria poporului român şi să transmitem îndemnul de a trăi autentic în sărbătoare fiecare zi din anul centenar", a mai spun doamna decan Elena-Ana Iancu.

La încheierea lucrărilor conferinţei, în loc de concluzie, delegaţiile participante din România şi Republica Moldova, ad-hoc au format un grup de lucru care a elaborat Rezoluţia de unire, supusă la vot şi adoptată de toţi cei prezenţi.

***

Un scurt dialog cu doamna decan Elena-Ana Iancu

Trebuie să recunoaștem că avem un decan-surpriză la Universitatea Agora, sânge de moroșan, român de român! De aceea ne-am permis și alte dezvăluiri într-un dialog neconvențional.

Cum a fost drumul spre Chişinău, doamnă decan?

Am pornit cu entuziasm spre Chişinău împreună cu soţul meu, ştiind că zilele ce vor urma o să aibă o semnificaţie aparte pentru noi, pe de o parte fiind prima dată când plecăm fără scumpa noastră fiică Sara Anamaria mai multe zile, iar pe de altă parte datorită agendei încărcate a zilelor respective.

Ne-am oprit în Parcul Copou în căutarea inspiraţiei, vorbind de Mihai Eminescu şi alţi oameni de cultură, în minte cu prof. univ. dr. Dumitru Constantin-Dulcan care scria în cuvântul înainte la cartea ,,Dialogul continuu", autor prof. univ. dr. Ovidiu Predescu, din care citez: „marea cultură nu se reduce la o simplă reproducere a ceea ce s-a înregistrat în memorie, ci la ceea ce se creează mai departe plecând de la ce s-a creat deja".

Am ajuns la Chişinău spre seară pregătiţi pentru a vorbi de universităţile în care ne desfăşurăm activitatea didactică, locurile în care ne-am născut, oraşul în care trăim şi istoria pe care o preţuim...

Poate ne faceți un scurt rezumat al comunicării înscrise în programul Conferinţei centenar

După prezentarea dreptului naţiunilor la autodeterminare, principiu de drept internaţional, potrivit căruia orice naţiune are dreptul fundamental de a-şi alege fără imixtiune din afară, statutul ei politic şi cale de dezvoltare economico-socială, culturală şi enunţarea actelor de autodeterminare din perioada 1917-1918 (Declaraţia drepturilor popoarelor din Rusia; cele „14 puncte" prezentate de preşedintele SUA Woodrow Wilson în congres la 26 decembrie 1917/8 ianuarie 1918 referitoare la problemele politice şi economice ale Europei; Hotărârea Unirii Republicii Democratice Moldoveneşti cu România dată de Sfatul Ţării la 27 martie 1918/9 aprilie 1918; Declaraţia de Independenţă adoptată la Oradea, semnată de către reprezentanţii Comitetului Naţional Român la 12 octombrie 1918 în casa avocatului dr. Aurel Lazăr), am evidenţiat rolul semnificativ al tinerilor în actele premergătoare Marii Unirii, evocând chemarea adresată de Comitetul Central al studenţilor români din Basarabia şi telegrama studenţilor bucovineni adresată lui Iancu Flondor prin intermediul căreia îl asigurau de sprijinul lor în acţiunea de unire a Bucovinei cu România. Totodată, am subliniat că la ordinea zilei se afla autodeterminarea şi unirea, exemplificând şi încercând să transmit vibraţia istorică prin citate preluate din ziare/documente aflate în arhive sau scrieri vechi.

Care ar fi concluzia comunicării?

Dintotdeauna în conştiinţa românilor a existat ideea de unitate, cum rar se mai întâlneşte la alte popoare în zilele noastre. Pilonii pe care s-a fundamentat acest crez au fost credinţa în Dumnezeu, limba care face ca toţi românii din regiunile istorice să se audă şi să se înţeleagă între ei, precum şi o voinţă aparte de a fi uniţi.

Aşa cum am încheiat şi intervenţia mea la Chişinău, cu emoţie, preţuind pe toţi cei care au participat în acele momentelor unice, trăitori ai anului istoric 1918, celebrând fiecare zi din anul centenar vă spun: „Mulţumesc pentru această clipă, trecută deja, importantă pentru viitor".

Vă mulțumim, doamnă decan, și vă felicităm pentru participarea la Conferința de la Chișinău, pentru mesajul pe care l-ați dus fraților noștri de peste Prut, din partea orădenilor, bihorenilor, și de ce nu, și din partea moroșenilor!

Moise-Ovidiu Dan

Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Zile de istorie evocate, povestite şi trăite de prof. univ. dr. Elena-Ana Iancu (Nechita).