Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 ianuarie 2026

Viitorul ministru al Educației și Cercetării urmează să fie stabilit vineri, 30 ianuarie, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al Partidului Național Liberal (PNL), potrivit surselor Edupedu.ro.

Ședința Biroului Politic Național al liberalilor se va desfășura vineri pentru că prim-ministrul Ilie Bolojan este de la începutul săptămânii în vizită de lucru în Germania, iar joi are loc ședință de Guvern.



În acest moment, ministerul Educației și Cercetării este condus interimar de peste două săptămâni de prim-ministrul Ilie Gavril Bolojan, după demisia din 22 decembrie 2025 a lui Daniel Ovidiu David, întors rector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Săptămâna aceasta ar trebui să fie propus noul ministru al Educației, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan. Pe 13 ianuarie, prim-ministrul a precizat, pentru TVR 1, că s-a mers pe varianta în care „până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației”.

„Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada de final de an, deci cu partea de sărbători. Aveam două posibilități: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, existând un interimat. Am mers pe această a doua variantă, în așa fel încât până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației, în așa fel încât împreună cu ceilalți colegi din guvern să poată lucra la pregătirea bugetului care ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie”, a precizat prim-ministrul, pe 13 ianuarie, pentru TVR 1.
Marți, 13 ianuarie, Guvernul a anunțat oficial, printr-un anunț de presă, că premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerea de revocare a lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României.



În acest context, Iolanda Cătinean, președintele Sindicatului din Învățământ „Spiru Haret” Mureș, a declarat, pentru Edupedu.ro, că viitorul ministru al Educației trebuie „să fie o persoană care să dea dovadă de empatie, să-și iubească meseria de cadru didactic”. „În momentul în care tu, ca profesor, iubești ceea ce faci, nu poți să faci rău colegilor tăi”, a menționat aceasta.
Întrebat de ce crede că nu se înghesuie nimeni să preia Ministerul Educației și Cercetării, consilierul prezidențial pentru educație, Sorin Costreie, a afirmat că „în zona politică, sunt mulți care vor să fie acolo, la butoane, dar e important să fie cine trebuie și să-și asume ce are de făcut”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Info Edu, de pe 18 ianuarie.

Sorin Costreie a declarat în exclusivitate pentru Edupedu.ro, pe 13 ianuarie, că „nu se înghesuie nimeni” să fie ministrul Educației pentru că primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung. E nevoie de un ministru din sistem, dar cu soliditate academică.

Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel-Ovidiu David, a fost anunțată public pe 22 decembrie și constatată oficial abia pe 14 ianuarie, după 23 de zile de amânare. Acum, premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul speră ca „până la sfârșitul acestei luni (n. red. ianuarie 2026)” să vină cu o propunere pentru un nou ministru, invocând încă din 3 ianuarie discuții la PNL pentru găsirea unui titular.

Potrivit surselor Edupedu.ro, printre variantele luate în calcul de PNL și de premierul Ilie Bolojan pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în discuțiile de la începutul lunii ianuarie, s-au aflat în ultima perioadă rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea – al cărui nume a suscitat însă numeroase critici privind acuzația de plagiat semnalată într-o anchetă publicată de Pressone.ro, semnată de Emilia Șercan – și consiliera de stat la Cancelaria prim-ministrului, Luciana Antoci, potrivit surselor Edupedu.ro; de asemenea, conform acelorași surse, la finalul lunii decembrie 2025 a fost vehiculat în PNL și numele Măriucăi Talpeș, variantă care a picat.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Învățarea experiențială, în comparație cu învățarea tradițională

Vineri, la Școala ,,Avram Iancu”, Cercul pedagogic al educatoarelor, de la grupa mică

Învățarea experiențială, în comparație cu învățarea tradițională

Grădinița Nr. 44 - ,,Rază de soare" (structură a Școlii Gimnaziale ,,Avram Iancu" din Oradea) a organizat, vineri, 27 aprilie 2018, Cercul pedagogic al educatoarelor de la grupa mică la școala coordonatoare.

Primirea colegilor și invitaților s-a făcut în mod ingenios, razele de soare oferindu-le piese ale unui puzzle care prezenta programul cercului. Cea de-a doua surpriză a venit în deschiderea manifestării. La un semn, doamna educatoare Viorica Toia ne-a invitat la momentul de socializare. Ca într-o zi a îmbrățișărilor, a pornit muzica de dans, iar la fiecare întrerupere a melodiei, educatoarele trebuiau să se îmbrățișeze; la început în perechi, apoi s-a purces la permutări de câte trei și patru... apoi la grupuri tot mai mari, până când, la final, toți participanții au ajuns să formeze un ,,soare" uriaș, ca o cunună, cu educatoarele drept petale de flori în loc de raze. Doamna director, prof. dr. Gheorghina Bîrlădeanu a salutat participanții, felicitând organizatorii cercului și urând succes lucrărilor. În prezidiu, alături de responsabilii de cerc, prof. Georgeta Bara și Anuța Boroș, a fost invitată doamna conf. univ. dr. Delia Bîrle, care avea să ne introducă în prima temă a manifestării: Tehnici, metode și strategii utilizate în învățarea experiențială la grădiniță și rezultatele obținute. S-a pornit de la definiție, fiind identificați cei doi termeni principali, experiență și reflecție, subliniindu-se faptul că adesea reflecția este neglijată, ceea ce nu e deloc bine. ,,După ce învățăm prin experiență, prin a face, este foarte important să avem și acel moment de reflecție. Să stăm și să discutăm cu copiii despre ceea ce am făcut împreună, ce am învățat împreună, dar și ce putem utiliza din ceea ce am făcut. Învățarea experiențială nu este numai fac, ci fac și înțeleg".
,,Lucrurile pe care trebuie să le învățăm înainte să le facem, le învățăm făcându-le" - Aristotel
După definirea termenilor, fiind convinsă că lucrurile au fost bine înțelese s-a purces la un scurt istoric al problemei, precizându-se că ,,învățarea experiențială nu este o găselniță modernă, alături de alte tehnici și metode moderne. Prima oară a vorbit despre învățarea experiențială Aristotel", iar mulți alții, la sfârșit de secol XIX și început de secol XX, au creat modele de învățare experiențială. În prezentarea conceptului, doamna conf. univ. dr. Delia Bîrle a făcut adesea trimitere, prin comparație, la învățarea tradițională (clasică), apelând la exemple sugestive: ,,Învățarea tradițională (care se bazează pe transmiterea de informații, valorizând, în principal, memoria copilului) este ca și cum ai trage la o căruță, tragi și tragi, și te bazezi tu pe căruța ta, pe când, în cazul învățării experiențiale, tu îți alegi vehicolul care ți se potrivește cel mai bine ție, dar și copilului și grupei cu care lucrezi (învățarea experiențială valorizează inteligențele multiple)". S-a delimitat apoi exact granița dintre informații și cunoștințe, fiind subliniat faptul că atunci când vorbim despre învățarea experiențială ,,oferim copiilor cunoștințe și nu informații, cunoștințele fiind mult mai mult decât simple informații, oferim copiilor competențe, experiențe practice, abilități. Competențe înseamnă să știi să utilizezi ceea ce ai învățat. Dacă acumulezi fără să poți utiliza, rezultatul este zero".
Multe ar mai fi de spus despre pregătirea grupei (clasei), captarea atenției (relaxarea sau povestea terapeutică) ,,pentru a avea mintea deschisă la ceea ce se întâmplă aici și acum"; trecerea de la învățarea de tip ,,Ha-ha-ha" la ,,Aha"; folosirea a cât mai multe componente în procesul de învățare (componenta motrică, auditivă, vizuală) și, neapărat transferul de cunoștințe spre viața practică.
Celelalte teme ale cercului, urmate de dezbateri
Tema ,,Tehnici, metode sau strategii complexe utilizate în învățarea experiențială în grădiniță și rezultatele obținute" a mai fost pregătită și susținută de prof. Ana Todoca și Florica Nemeș. Celelalte teme prezentate sunt: Mișcare, dezvoltare, sănătate prin activități specifice cu preșcolarii, autori, prof. Dorina Copăcean și Cristina Popa; Strategii, metode și demersuri reușite în formarea părinților în spiritul colaborării și al parteneriatului (prof. Floare Bodea și AnaMaria Puiu); Jocul - modalitate de exprimare a eului, de socializare, învățare, educare, dezvoltare (prof. Viorica Toia, Bianca Nan, Ana Mărcuț și prof. Janina Sabău). Înainte de dezbateri au fost transmise informațiile de la Inspectoratul Școlar Județean Bihor, precum și conținutul noului Curriculum.
Prof. Mihaela Gavra, responsabil comisie metodică, ține să mulțumească public, prin intermediul presei, doamnei director, prof. dr. Gheorghina Bîrlădeanu, domnului director adjunct Cosmin Velimirovici și doamnei ec. Florentina Lia Piț pentru găzduire și susținere, responsabililor de cerc, colegelor implicate și tuturor participanților la Cercul pedagogic.
Moise-Ovidiu Dan
Pentru mai multe poze (44 de poze), accesați Galeria foto: Învățarea experiențială, în comparație cu învățarea tradițională.

Trimite email
joi, 5 februarie 2026 la 07:52:56 Ora standard a Europei de Est