Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

Învățarea experiențială, în comparație cu învățarea tradițională

Vineri, la Școala ,,Avram Iancu”, Cercul pedagogic al educatoarelor, de la grupa mică

Învățarea experiențială, în comparație cu învățarea tradițională

Grădinița Nr. 44 - ,,Rază de soare" (structură a Școlii Gimnaziale ,,Avram Iancu" din Oradea) a organizat, vineri, 27 aprilie 2018, Cercul pedagogic al educatoarelor de la grupa mică la școala coordonatoare.

Primirea colegilor și invitaților s-a făcut în mod ingenios, razele de soare oferindu-le piese ale unui puzzle care prezenta programul cercului. Cea de-a doua surpriză a venit în deschiderea manifestării. La un semn, doamna educatoare Viorica Toia ne-a invitat la momentul de socializare. Ca într-o zi a îmbrățișărilor, a pornit muzica de dans, iar la fiecare întrerupere a melodiei, educatoarele trebuiau să se îmbrățișeze; la început în perechi, apoi s-a purces la permutări de câte trei și patru... apoi la grupuri tot mai mari, până când, la final, toți participanții au ajuns să formeze un ,,soare" uriaș, ca o cunună, cu educatoarele drept petale de flori în loc de raze. Doamna director, prof. dr. Gheorghina Bîrlădeanu a salutat participanții, felicitând organizatorii cercului și urând succes lucrărilor. În prezidiu, alături de responsabilii de cerc, prof. Georgeta Bara și Anuța Boroș, a fost invitată doamna conf. univ. dr. Delia Bîrle, care avea să ne introducă în prima temă a manifestării: Tehnici, metode și strategii utilizate în învățarea experiențială la grădiniță și rezultatele obținute. S-a pornit de la definiție, fiind identificați cei doi termeni principali, experiență și reflecție, subliniindu-se faptul că adesea reflecția este neglijată, ceea ce nu e deloc bine. ,,După ce învățăm prin experiență, prin a face, este foarte important să avem și acel moment de reflecție. Să stăm și să discutăm cu copiii despre ceea ce am făcut împreună, ce am învățat împreună, dar și ce putem utiliza din ceea ce am făcut. Învățarea experiențială nu este numai fac, ci fac și înțeleg".
,,Lucrurile pe care trebuie să le învățăm înainte să le facem, le învățăm făcându-le" - Aristotel
După definirea termenilor, fiind convinsă că lucrurile au fost bine înțelese s-a purces la un scurt istoric al problemei, precizându-se că ,,învățarea experiențială nu este o găselniță modernă, alături de alte tehnici și metode moderne. Prima oară a vorbit despre învățarea experiențială Aristotel", iar mulți alții, la sfârșit de secol XIX și început de secol XX, au creat modele de învățare experiențială. În prezentarea conceptului, doamna conf. univ. dr. Delia Bîrle a făcut adesea trimitere, prin comparație, la învățarea tradițională (clasică), apelând la exemple sugestive: ,,Învățarea tradițională (care se bazează pe transmiterea de informații, valorizând, în principal, memoria copilului) este ca și cum ai trage la o căruță, tragi și tragi, și te bazezi tu pe căruța ta, pe când, în cazul învățării experiențiale, tu îți alegi vehicolul care ți se potrivește cel mai bine ție, dar și copilului și grupei cu care lucrezi (învățarea experiențială valorizează inteligențele multiple)". S-a delimitat apoi exact granița dintre informații și cunoștințe, fiind subliniat faptul că atunci când vorbim despre învățarea experiențială ,,oferim copiilor cunoștințe și nu informații, cunoștințele fiind mult mai mult decât simple informații, oferim copiilor competențe, experiențe practice, abilități. Competențe înseamnă să știi să utilizezi ceea ce ai învățat. Dacă acumulezi fără să poți utiliza, rezultatul este zero".
Multe ar mai fi de spus despre pregătirea grupei (clasei), captarea atenției (relaxarea sau povestea terapeutică) ,,pentru a avea mintea deschisă la ceea ce se întâmplă aici și acum"; trecerea de la învățarea de tip ,,Ha-ha-ha" la ,,Aha"; folosirea a cât mai multe componente în procesul de învățare (componenta motrică, auditivă, vizuală) și, neapărat transferul de cunoștințe spre viața practică.
Celelalte teme ale cercului, urmate de dezbateri
Tema ,,Tehnici, metode sau strategii complexe utilizate în învățarea experiențială în grădiniță și rezultatele obținute" a mai fost pregătită și susținută de prof. Ana Todoca și Florica Nemeș. Celelalte teme prezentate sunt: Mișcare, dezvoltare, sănătate prin activități specifice cu preșcolarii, autori, prof. Dorina Copăcean și Cristina Popa; Strategii, metode și demersuri reușite în formarea părinților în spiritul colaborării și al parteneriatului (prof. Floare Bodea și AnaMaria Puiu); Jocul - modalitate de exprimare a eului, de socializare, învățare, educare, dezvoltare (prof. Viorica Toia, Bianca Nan, Ana Mărcuț și prof. Janina Sabău). Înainte de dezbateri au fost transmise informațiile de la Inspectoratul Școlar Județean Bihor, precum și conținutul noului Curriculum.
Prof. Mihaela Gavra, responsabil comisie metodică, ține să mulțumească public, prin intermediul presei, doamnei director, prof. dr. Gheorghina Bîrlădeanu, domnului director adjunct Cosmin Velimirovici și doamnei ec. Florentina Lia Piț pentru găzduire și susținere, responsabililor de cerc, colegelor implicate și tuturor participanților la Cercul pedagogic.
Moise-Ovidiu Dan
Pentru mai multe poze (44 de poze), accesați Galeria foto: Învățarea experiențială, în comparație cu învățarea tradițională.

Trimite email
sâmbătă, 31 octombrie 2026 la 16:04:55 Ora standard a Europei de Est