Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

„Acasă, printre dușmani”

Poeta Mihaela Dindelegan se destăinuie în sonete

„Acasă, printre dușmani”

Sinceritatea debordantă din versurile poetei Mihaela Dindelegan ne lasă fără cuvinte. Ajunsă la maturitatea creației artistice, autoarea transformă în poeme stări și simțăminte dintre cele mai variate, aducând cu fiecare nou volum un plus de revelație care ne ajută să pătrundem în universul ei sufletesc.

Cele mai noi apariții editoriale din anul 2018: „Acasă, printre dușmani", „Muguri de lumină" și „Incandescență" vin să confirme încă o dată dimensiunea impresionantă a sincerității cu care Mihaela taie fâșii din sufletul ei, le scufundă în balsamul liniștitor al lirismului și apoi le îmbracă în forma perfectă a sonetului pentru a ni le oferi ca subiecte de meditație și de reflexie asupra vieții. Parte a unei fascinante povești de iubire din care a fost smulsă în mod brutal prin furtul a peste 8.000 de poezii de dragoste și falsificarea unei părți din acestea în scopul denigrării autoarei, Mihaela s-a trezit lovită atât de persoanele care le-au furat cât și de cel căruia îi erau adresate. Avid mai mult de o relație trupească decât de una sentimentală, acesta a întors totul împotriva ei și a ajuns să o acuze în mod public de hărțuire, profitând tocmai de refuzul ei de a răspunde unor astfel de atacuri denigratoare. „Pentru că nu am vrut să-i fac rău și nici să arunc cu noroi asupra trecutului împărtășit în doi, singurul mod în care mi-am exteriorizat durerea provocată de nedreptate a fost în textul unor poeme", declară poeta Mihaela Dindelegan, care a publicat din anul 2013 până în prezent un număr de 50 de volume, multe dintre ele născute tocmai din amalgamul de simțăminte înălțătoare și deruta provocată de trădare.
În volumul "Acasă, printre dușmani", autoarea a inclus sonete cu titluri răvășitoare, precum „Moartea unei nunți", „Din purpura rănitelor cuvinte", „Reversul minciunii", „În hexagonul vrajbei", „Noaptea minții tale", „Balada amintirilor uitate", „Corul trădării", „Obsesii paranoice", „Invidia", „Judecarea Iubirii", „Înșelătorul de pe urmă", „În cuiele indiferenței", „Bastarde gânduri", „Înșelăciunea și Adevărul". Cartea a apărut la Editura Primus la mijlocul lunii aprilie 2018, alături de celelalte două volume al căror conținut surprinde, de data aceasta, prin tonul optimist, vitalitatea copleșitoare și abordarea dintr-o perspectivă luminoasă a vieții. Așa cum ne-a obișnuit deja, Mihaela Dindelegan dovedește că are puterea de a vedea lumina chiar și în cel mai mare întuneric, astfel încât și în prezent a reușit să dea naștere celor aproape 300 de sonete cuprinse în cărțile „Muguri de lumină" și „Incandescență", printre care și acest Vis celest
 
Cu flori de iasomie îmi ieșeai
În față, ca un june fermecat,
Și stele din priviri îmi culegeai,
Să-ți lumineze noaptea-n al tău pat.
 
Pe umerii mei goi ai desenat
Conturul unor aripi îngerești,
În ele m-ai cuprins și ai zburat
Departe, înspre slăvile cerești.
 
M-ai îmbătat din cupa-ți cu mied
Și așternut din nori mi-ai modelat,
Cu tine, prizonieră-n veci să șed,
Să uit din care lume am plecat.
 
Aici ajunsă, rima îmi destind
Și între versuri calde mă întind.
 
Caracteristicile sonetelor Mihaelei Dindelegan au fost sesizate și de prof. univ. dr. Anca Tomoioagă, care consemnează pe coperta uneia dintre cărți: ,,De-a lungul volumelor de poezii ale sale (Mihaelei - n.n.) uimește abnegația și acrivia pentru forma dificilă și restrictivă a sonetului. Dincolo de formă, în interiorul căreia autoarea pare să se simtă deja în largul său, cuvintele figurează atât stilistic, cât mai ales etic, parcurgând ideatic, aproape în toate poemele, drumul dus-întors de la virtute la degradare".
Roxana Popescu

Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 18:56:01 Ora de vară a Europei de Est