Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Mihaela a fost invitată la Cluj ca reprezentant al Italiei

O (re)întâlnire proverbială, după opt ani!


Mihaela a fost invitată la Cluj ca reprezentant al Italiei
Miha a (re)apărut în această seară ca un meteorit, dar ne bucură enorm pentru că a rămas același diamant prețios!

Mihaela Caba, pe numele său real și originar, este orădeancă, pur sânge de pe Crișul (cel) Repede, iar de opt ani locuiește la Roma, oraș în care în tot acest răstimp a studiat și încă studiază Științele Comunicării Sociale la Universitatea Pontificală Saleziană.

Zilele trecute a participat la un congres internațional care a avut loc la Cluj-Napoca, într-o calitate inedită, ca reprezentant al Italiei.

-Mihaela, ce a însemnat pentru tine această nouă postură în care te-ai arătat la Cluj-Napoca?

-În primul rând, am avut prilejul de a-l întâlni pe autorul a cărui paradigmă m-a inspirat în lucrarea mea de doctorat, cu tema ,,Transdisciplinaritatea, comunicarea pentru sănătate și ,,dr. Google'", Basarab Nicolescu, tot român, emigrat în Franța, de a întâlni peste 110 cercetători din toată lumea, adepți ai aceleiași gândiri transdisciplinare.

Totodată, viața e comică și plină de surprize! Am fost oficial ,,invitată" în propria mea țară pentru trei zile, o profeție... împlinită, o experiență unică și utilă. A fost un exercițiu util pentru a îmbunătăți realitatea în care ne mișcăm.

-În prezent, ești doctorandă în Italia, unde ai urmat tot ciclul academic. Ai vreo intenție să revii în patrie după cei opt ani petrecuți afară?

-Contrar așteptărilor, voi reveni definitiv acasă din toamnă, la încheierea doctoratului. De fapt ,,acasă" e acolo unde mă aflu împreună cu familia mea, oriunde ar fi acest loc. Însă împreună cu soțul meu, am optat să revenim în România, cel puțin pentru o perioadă. Nu este vorba de patriotismul din sânge, ci mai degrabă de optimismul din suflet. Acesta ne animă, alături de convingerea că putem dărui ceva mai mult locului unde am crescut, din ceea ce am acumulat în afara țării. Știu, e o nebunie, pentru că nu e sigur că ni se va oferi ocazia să facem aceasta, dar încă mai credem în noi.

-Mulți absolvenți români aleg să-și construiască un viitor în afara țării. Cum se vede România (în și) din diaspora?

-E de înțeles. Orice tânăr care termină un liceu sau o facultate, cu siguranță că, prin visul său de a deveni cineva, prin pasiunea sa, ar vrea să schimbe lumea. Dar, din păcate, elanul și curajul său nu-și găsesc de multe ori ecou pe meleagurile natale, unde, adesea, se promovează mai mult mediocritatea și mai puțin meritocrația. De aceea, ,,revoluționarii" aleg să plece. E ca și cum ai dori să cultivi o plantă, dar descoperi că terenul care îl ai la dispoziție este arid. Nu emigrează, e contextul care îi exilează tacit. Ai impresia că se dorește o țară fără elite... Se pare că intelectualii (de calibru) nu sunt o prezență agreabilă pentru o anumită aripă a ,,puterii" pe meleagurile mioritice. Nu generalizăm, totuși. Întotdeauna, excepțiile întăresc regula.

-Ești și mămică, de curând (felicitări!), cum întrevezi viitorul fiicei tale...?

-E greu de intuit. O văd mergând aici la școală, cel puțin până în clasa a VIII-a. Este un sistem pe care l-am parcurs cu multe satisfacții și noi, ca părinți. Eu am studiat la Școala ,,Dacia" și la C.N. ,,Emanuil Gojdu" și nu aș schimba nimic. Am fost pregătită peste media italienilor, mai ales în științele exacte. Probabil s-au schimbat multe și în școlile noastre, dar educația unui copil nu se atribuie exclusiv instituțiilor de învățământ, ci și familiei. Iar familia este, astăzi, în criză, în țesutul social actual...

Bine-ai revenit acasă, Miha!

Andrei Tudor