Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Poezia „Un răsunet”, scrisă de Andrei Mureşanu

„Un răsunet” ...acum 170 de ani (pe 21 iunie),


Poezia „Un răsunet”, scrisă de Andrei Mureşanu
Poezia „Un răsunet", scrisă de Andrei Mureşanu, a primit drept supratitlu, începutul de vers „Deşteaptă-te, române!", devenind mai cunoscută ca poezia „Deşteaptă-te, Române!".

Poezia „Un răsunet"a fost publicată în urmă cu exact 170 de ani, la 21 iunie 1848, în 800 de exemplare, în suplimentul „Foaie pentru minte, inimă şi literatură", nr. 25, al ,,Gazetei de Transilvania" alături de prima parte a Proclamaţiei de la Izlaz, ocazionată de Revoluţia de la 1848. Tineretul braşovean a copiat-o în mii de exemplare, fapt deosebit pentru participanţii la revoluţiile de la 1848 din Ţara Românească şi Transilvania. Poetul face un apel la trezirea conştiinţei naţionale, invocându-se virtuţile înaintaşilor pentru dinamizarea energiilor revoluţionare ale contemporanilor.

Supratitlul „Deşteaptă-te, Române" este un imperativ social, care a putut fi inspirat de poezia lui Vasile Alecsandri, ,,Către români", devenită „Deşteptarea României". Poezia lui Andrei Mureşanu poate fi considerată un ecou, un răspuns sau un răsunet ardelean al poeziei lui Alecsandri. Nicolae Bălcescu aprecia că poezia este „una din faptele cele mai minunate ale acestui minunat al XIX-lea veac. De asemenea, titlul poate fi inspirat de articolul-program al „Gazetei de Transilvania", care cuprinde acest îndemn: „(...)deşteaptă-te şi tu, române, păşeşte împreună cu noi, primeşte şi cultivă în inima ta iubirea de dulcea noastră patrie".
Se pare că George Bariţiu ar fi propus ca poezia, iniţial de 10 strofe, să cuprindă şi cea de-a XI -a strofă, pentru completarea ideilor exprimate. Poezia a intrat în fondul de aur al liricii patriotice româneşti, alături de Hora Unirii, Scrisoarea III, Limba noastră ş.a. şi cuprinde idei de redeşteptare, de chemare la o nouă viaţă, fiind adoptată ca imn al revoluţionarilor români de la 1848. Nicolae Bălcescu a numit-o Marseilleza românilor (N.Bălcescu, „Mişcarea românilor din Ardeal la 1848", vol. „Scrieri istorice", Craiova, „Scrisul Românesc", pag.113). „Deşteaptă-te, Române", a devenit un cântec care ne-a însoţit istoria în momentele cele mai însemnate. Poezia, comparată cu Marseilleza lui Rouget de Lisle, a fost considerată la început, ca specie literară, marş. George Coşbuc scria în 1897, un articol intitulat ,,Cele trei marşuri", în care făcea comparaţie între „Marşul oştirii române", de Vasile Cârlova, „Deşteptarea României", de Vasile Alecsandri şi „Un răsunet", de Andrei Mureşanu. Numele de marş a fost înlocuit, fiind mai potrivit de cel de Imn. Ca şi marşul, imnul în varianta lui de Imn Naţional este de inspiraţie patriotică. În poezie, mândria naţională este evidenţiată de măreţia trecutului: „Priviţi măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine". Poezia exprimă năzuinţele de viaţă ale naţiunii, cum ar fi libertatea: „Dar noi pătrunşi la suflet de sfânta libertate"; unitatea naţională: ,,O mamă văduvită de la Mihai cel Mare / Pretinde de la fiii-şi, azi mână d-ajutori". Astfel, reiese valoarea deosebită a poeziei din faptul că ea arată marile idealuri naţionale: libertatea şi unitatea naţională dar şi capacitatea de mobilizare. Comparaţia făcută de Coşbuc între cele trei poezii, menţionate mai sus, dovedeşte faptul că toţi cei trei poeţi cer întâi de toate unire, astfel că, Mureşanu cere unirea în cuget şi simţiri a românilor din patru unghiuri (George Coşbuc, Cele trei marşuri, în „Tribuna poporului"( Arad), an II, 1897, nr.6, pg.3). Poezia evocă patriotismul şi dragostea de limbă: „Când patria sau mama, cu inima duioasă/va cere ca să trecem prin sabie şi foc /.../"; „Acum se-ncearcă cruzii în oarba lor trufie/Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm". Poezia are caracter de proclamaţie, de manifest care se evidenţiază prin imperativele şi conjunctivele: deşteaptă-te, uniţi-vă; să dăm, să piară. În poezie există imperativele sociale ca jurământ, legământ: „Dar noi pătrunşi la suflet de sfânta libertate/ Jurăm că vom da mâna să fim pururi fraţi". Caracterul de ultimatum, tonul de alarmă al imperativului social este subliniat prin antiteza: „acum ori niciodată". Poezia este complementară discursului de la Blaj al lui Simion Bărnuţiu, rostit în 2 Mai 1848, în Catedrala greco-catolică a Blajului, care reprezintă o excepţională apărare a intereselor naţionale şi ambele sunt opere fundamentale ale literaturii din Transilvania de la 1848. Simion Bărnuţiu a spus: „(...) ţineţi cu poporul toţi, ca să nu rătăciţi, pentru că poporul nu se abate de la natură (...) nu vă abateţi de la cauza naţională de frica luptei (...) aduceţi-vă aminte atunci cu câtă însufleţire şi bărbăţie s-au luptat străbunii noştri din Dacia pentru existenţa şi onoarea naţiunii noastre (...) rămâneţi credincioşi numelui şi limbii noastre!" Andrei Mureşanu şi Simion Bărnuţiu, au anticipat cu 70 de ani, cu clarviziune, realizarea unităţii noastre naţionale la 1 Decembrie 1918. Imnul „Deşteaptă-te, Române!" se încheie cu îndemnul la acţiune hotărâtă. Mihai Eminescu îl caracterizează astfel pe poetul Andrei Mureşanu: „Preot deşteptării noastre, semnelor vremii profet" (Mihai Eminescu, Epigonii) iar Iosif Vulcan vede în acest poem un program naţional şi consideră poezia ,,testamentul sfânt al apostolilor noştri şi evanghelia naţională scrisă cu litere de aur".

Director executiv,

Lucian Silaghi

Bibliografie:

Pompiliu Comşa, Imnul Naţional al României „Deşteaptă-te, Române!" - Semnificaţii

Prof. Otilia Bălaş, Andrei Mureşanu, autorul Imnului naţional al României - 200 de ani de la naştere, 27 noiembrie 2016