Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
21 august 2026

Portofoliul profesional al cadrelor didactice, disponibil acum ca modul în platforma Edus (P)

De peste 10 ani, Edus urmărește îndeaproape cerințele care apar în sistemul de învățământ și le integrează, pe măsură ce apar, în aceeași platformă. Edus nu mai este demult doar un catalog electronic. Modulul de burse, raportările MATE și chestionarele SASAT, butonul roșu, modulele SCIM și CEAC pentru control intern și asigurarea calității au fost adăugate în timp, pe măsură ce școlile au avut nevoie de ele. Numai de la începutul acestui an, platforma a primit 23 de actualizări, cu funcții noi și îmbunătățiri.

Cel mai recent pas este un modul dedicat portofoliului profesional al cadrelor didactice, răspuns la obligația introdusă prin Ordinul nr. 3.858/2026. Modulul este disponibil acum în Edus.

Ce rezolvă modulul pentru conducerea școlii

Metodologia aprobată prin Ordinul nr. 3.858/2026 stabilește obligații atât pentru cadrele didactice, cât și pentru unitatea de învățământ. Fiecare școală are obligația să își elaboreze o procedură internă proprie pentru gestionarea portofoliilor, iar responsabilitatea implementării revine conducerii.

În practică, directorul are nevoie să vadă care cadre didactice și-au depus portofoliul, să poată aproba sau returna un portofoliu depus și să poată prezenta situația organizat la un control. Modulul din Edus acoperă acest flux.

Portofoliile depuse sunt vizibile conducerii într-o secțiune dedicată, accesibilă din meniul principal, iar directorul poate aproba un portofoliu sau îl poate respinge cu un motiv, caz în care cadrul didactic redobândește accesul pentru a-l corecta.

Cum funcționează pentru cadrul didactic

Cadrul didactic își construiește portofoliul pe cele cinci secțiuni prevăzute de metodologie: date de identificare, activitatea de predare, învățare și evaluare, activități complementare, managementul clasei și evoluția în cariera didactică.

Documentele se încarcă în librăria proprie și se asociază secțiunilor corespunzătoare. Fiecare adăugare sau eliminare se reflectă automat în opisul portofoliului, care rămâne mereu actualizat. Declarația de autenticitate, obligatorie pentru fiecare portofoliu, se semnează electronic direct în platformă. La final, portofoliul se poate descărca structurat, cu opis, declarație și documente organizate pe secțiuni, sau se poate depune către școală.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
27 iulie 2026

Programele pentru opționalele de Astronomie la nivel de liceu au fost publicate și se aplică din anul școlar 2026-2027. Patru discipline care urmăresc aceleași competențe generale: „Cerul mai aproape”, „Universul în mișcare”, „Stelele sub lupă”, „Universul și omul – o călătorie existențială”

Programele școlare pentru opționalele de Astronomie care vor fi disponibile la nivel de liceu au fost adoptate printr-un ordin al ministrului Educației și Cercetării, publicat luni în Monitorul Oficial. Programele, introduse pentru clasa a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a, se aplică începând cu anul școlar 2026-2027.

Programele adoptate sunt pentru discipline incluse în Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), anume:
„Astronomie. Cerul mai aproape” – clasa a IX-a
„Astronomie. Universul în mișcare” – clasa a X-a
„Astronomie. Stele sub lupă” – clasa a Xi-a
„Astronomie. Universul și omul – o călătorie existențială” – clasa a XII-a

Potrivit documentului adoptat, „ca disciplină nouă, conform Planurilor-cadru pentru învățământul liceal, cu frecvență zi, aprobate prin OMEC nr. 4350/2025, aceasta se regăsește, ca disciplină de tip opțional ce poate fi inclusă în oferta națională, în Anexa nr. 2 din OMEC nr. 4350/2025 filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică, clasele a IX-a – a XII-a la Note specifice, partea 2) Precizări privind curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) și în Anexa nr. 3 din același ordin, filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii, clasele a IX-a – a XII-a.
Toate cele patru discipline urmăresc formarea acelorași competențe generale, anume:

Formularea de explicații argumentate pe baza rezultatelor investigării fenomenelor și proceselor cosmice
Analizarea de modele explicative referitoare la structura și evoluția sistemelor în ansamblul Universului
Corelarea de concepte și legi ȘTIAM pentru rezolvarea de probleme și situații-problemă din domeniul astronomiei.
Formularea de opinii argumentate referitoare la explorarea responsabilă a spațiului cosmic...
Citiți mai multe pe Edupedu...

Poezia „Un răsunet”, scrisă de Andrei Mureşanu

„Un răsunet” ...acum 170 de ani (pe 21 iunie),

Poezia „Un răsunet”, scrisă de Andrei Mureşanu

Poezia „Un răsunet", scrisă de Andrei Mureşanu, a primit drept supratitlu, începutul de vers „Deşteaptă-te, române!", devenind mai cunoscută ca poezia „Deşteaptă-te, Române!".

Poezia „Un răsunet"a fost publicată în urmă cu exact 170 de ani, la 21 iunie 1848, în 800 de exemplare, în suplimentul „Foaie pentru minte, inimă şi literatură", nr. 25, al ,,Gazetei de Transilvania" alături de prima parte a Proclamaţiei de la Izlaz, ocazionată de Revoluţia de la 1848. Tineretul braşovean a copiat-o în mii de exemplare, fapt deosebit pentru participanţii la revoluţiile de la 1848 din Ţara Românească şi Transilvania. Poetul face un apel la trezirea conştiinţei naţionale, invocându-se virtuţile înaintaşilor pentru dinamizarea energiilor revoluţionare ale contemporanilor.
Supratitlul „Deşteaptă-te, Române" este un imperativ social, care a putut fi inspirat de poezia lui Vasile Alecsandri, ,,Către români", devenită „Deşteptarea României". Poezia lui Andrei Mureşanu poate fi considerată un ecou, un răspuns sau un răsunet ardelean al poeziei lui Alecsandri. Nicolae Bălcescu aprecia că poezia este „una din faptele cele mai minunate ale acestui minunat al XIX-lea veac. De asemenea, titlul poate fi inspirat de articolul-program al „Gazetei de Transilvania", care cuprinde acest îndemn: „(...)deşteaptă-te şi tu, române, păşeşte împreună cu noi, primeşte şi cultivă în inima ta iubirea de dulcea noastră patrie".
Se pare că George Bariţiu ar fi propus ca poezia, iniţial de 10 strofe, să cuprindă şi cea de-a   XI -a strofă, pentru completarea ideilor exprimate. Poezia a intrat în fondul de aur al liricii patriotice româneşti, alături de Hora Unirii, Scrisoarea III, Limba noastră ş.a. şi cuprinde idei de redeşteptare, de chemare la o nouă viaţă, fiind adoptată ca imn al revoluţionarilor români de la 1848. Nicolae Bălcescu a numit-o Marseilleza românilor (N.Bălcescu, „Mişcarea românilor din Ardeal la 1848", vol. „Scrieri istorice", Craiova, „Scrisul Românesc", pag.113). „Deşteaptă-te, Române", a devenit un cântec care ne-a însoţit istoria în momentele cele mai însemnate. Poezia, comparată cu Marseilleza lui Rouget de Lisle, a fost considerată la început, ca specie literară, marş. George Coşbuc scria în 1897, un articol intitulat ,,Cele trei marşuri", în care făcea comparaţie între „Marşul oştirii române", de Vasile Cârlova, „Deşteptarea României", de Vasile Alecsandri şi „Un răsunet", de Andrei Mureşanu. Numele de marş a fost înlocuit, fiind mai potrivit de cel de Imn. Ca şi marşul, imnul în varianta lui de Imn Naţional este de inspiraţie patriotică. În poezie, mândria naţională este evidenţiată de măreţia trecutului: „Priviţi măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine". Poezia exprimă năzuinţele de viaţă ale naţiunii, cum ar fi libertatea: „Dar noi pătrunşi la suflet de sfânta libertate"; unitatea naţională: ,,O mamă văduvită de la Mihai cel Mare / Pretinde de la fiii-şi, azi mână d-ajutori". Astfel, reiese valoarea deosebită a poeziei din faptul că ea arată marile idealuri naţionale: libertatea şi unitatea naţională dar şi capacitatea de mobilizare. Comparaţia făcută de Coşbuc între cele trei poezii, menţionate mai sus, dovedeşte faptul că toţi cei trei poeţi cer întâi de toate unire, astfel că, Mureşanu cere unirea în cuget şi simţiri a românilor din patru unghiuri (George Coşbuc, Cele trei marşuri, în „Tribuna poporului"( Arad), an II, 1897, nr.6, pg.3). Poezia evocă patriotismul şi dragostea de limbă: „Când patria sau mama, cu inima duioasă/va cere ca să trecem prin sabie şi foc /.../"; „Acum se-ncearcă cruzii în oarba lor trufie/Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm". Poezia are caracter de proclamaţie, de manifest care se evidenţiază prin imperativele şi conjunctivele: deşteaptă-te, uniţi-vă; să dăm, să piară. În poezie există imperativele sociale ca jurământ, legământ: „Dar noi pătrunşi la suflet de sfânta libertate/ Jurăm că vom da mâna să fim pururi fraţi". Caracterul de ultimatum, tonul de alarmă al imperativului social este subliniat prin antiteza: „acum ori niciodată". Poezia este complementară discursului de la Blaj al lui Simion Bărnuţiu, rostit în 2 Mai 1848, în Catedrala greco-catolică a Blajului, care reprezintă o excepţională apărare a intereselor naţionale şi ambele sunt opere fundamentale ale literaturii din Transilvania de la 1848. Simion Bărnuţiu a spus: „(...) ţineţi cu poporul toţi, ca să nu rătăciţi, pentru că poporul nu se abate de la natură (...) nu vă abateţi de la cauza naţională de frica luptei (...) aduceţi-vă aminte atunci cu câtă însufleţire şi bărbăţie s-au luptat străbunii noştri din Dacia pentru existenţa şi onoarea naţiunii noastre (...) rămâneţi credincioşi numelui şi limbii noastre!" Andrei Mureşanu şi Simion Bărnuţiu, au anticipat cu 70 de ani, cu clarviziune, realizarea unităţii noastre naţionale la 1 Decembrie 1918. Imnul „Deşteaptă-te, Române!" se încheie cu îndemnul la acţiune hotărâtă.         Mihai Eminescu îl caracterizează astfel pe poetul Andrei Mureşanu: „Preot deşteptării noastre, semnelor vremii profet" (Mihai Eminescu, Epigonii) iar Iosif Vulcan vede în acest poem un program naţional şi consideră poezia ,,testamentul sfânt al apostolilor noştri şi evanghelia naţională scrisă cu litere de aur".
Director executiv,
Lucian Silaghi
Bibliografie:
Pompiliu Comşa, Imnul Naţional al României „Deşteaptă-te, Române!" - Semnificaţii
Prof. Otilia Bălaş, Andrei Mureşanu, autorul Imnului naţional al României - 200 de ani de la naştere, 27 noiembrie 2016
Trimite email
marți, 1 septembrie 2026 la 23:59:27 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

La ora 3 din noapte
Ploua frumos și sănătos la Oradea (în Rogerius)!
De la o vreme, ploaia a devenit un eveniment rarisim și tot mai mult așteptat de toți orădenii...
Astăzi (marți, 1 septembrie 2026), la ora 3 (trei) din noapte, Dumnezeu și-a întors fața și spre noi, și ne-a dăruit ploaia cea mult și îndelung așteptată!
Am început să ne bucurăm de o ploaie ca de ceva foarte scump, pe care nu mai știm de când o așteptăm să ne caute și să binecuvânteze natura... moartă de atâta secetă!