Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Poezia „Un răsunet”, scrisă de Andrei Mureşanu

„Un răsunet” ...acum 170 de ani (pe 21 iunie),

Poezia „Un răsunet”, scrisă de Andrei Mureşanu

Poezia „Un răsunet", scrisă de Andrei Mureşanu, a primit drept supratitlu, începutul de vers „Deşteaptă-te, române!", devenind mai cunoscută ca poezia „Deşteaptă-te, Române!".

Poezia „Un răsunet"a fost publicată în urmă cu exact 170 de ani, la 21 iunie 1848, în 800 de exemplare, în suplimentul „Foaie pentru minte, inimă şi literatură", nr. 25, al ,,Gazetei de Transilvania" alături de prima parte a Proclamaţiei de la Izlaz, ocazionată de Revoluţia de la 1848. Tineretul braşovean a copiat-o în mii de exemplare, fapt deosebit pentru participanţii la revoluţiile de la 1848 din Ţara Românească şi Transilvania. Poetul face un apel la trezirea conştiinţei naţionale, invocându-se virtuţile înaintaşilor pentru dinamizarea energiilor revoluţionare ale contemporanilor.
Supratitlul „Deşteaptă-te, Române" este un imperativ social, care a putut fi inspirat de poezia lui Vasile Alecsandri, ,,Către români", devenită „Deşteptarea României". Poezia lui Andrei Mureşanu poate fi considerată un ecou, un răspuns sau un răsunet ardelean al poeziei lui Alecsandri. Nicolae Bălcescu aprecia că poezia este „una din faptele cele mai minunate ale acestui minunat al XIX-lea veac. De asemenea, titlul poate fi inspirat de articolul-program al „Gazetei de Transilvania", care cuprinde acest îndemn: „(...)deşteaptă-te şi tu, române, păşeşte împreună cu noi, primeşte şi cultivă în inima ta iubirea de dulcea noastră patrie".
Se pare că George Bariţiu ar fi propus ca poezia, iniţial de 10 strofe, să cuprindă şi cea de-a   XI -a strofă, pentru completarea ideilor exprimate. Poezia a intrat în fondul de aur al liricii patriotice româneşti, alături de Hora Unirii, Scrisoarea III, Limba noastră ş.a. şi cuprinde idei de redeşteptare, de chemare la o nouă viaţă, fiind adoptată ca imn al revoluţionarilor români de la 1848. Nicolae Bălcescu a numit-o Marseilleza românilor (N.Bălcescu, „Mişcarea românilor din Ardeal la 1848", vol. „Scrieri istorice", Craiova, „Scrisul Românesc", pag.113). „Deşteaptă-te, Române", a devenit un cântec care ne-a însoţit istoria în momentele cele mai însemnate. Poezia, comparată cu Marseilleza lui Rouget de Lisle, a fost considerată la început, ca specie literară, marş. George Coşbuc scria în 1897, un articol intitulat ,,Cele trei marşuri", în care făcea comparaţie între „Marşul oştirii române", de Vasile Cârlova, „Deşteptarea României", de Vasile Alecsandri şi „Un răsunet", de Andrei Mureşanu. Numele de marş a fost înlocuit, fiind mai potrivit de cel de Imn. Ca şi marşul, imnul în varianta lui de Imn Naţional este de inspiraţie patriotică. În poezie, mândria naţională este evidenţiată de măreţia trecutului: „Priviţi măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine". Poezia exprimă năzuinţele de viaţă ale naţiunii, cum ar fi libertatea: „Dar noi pătrunşi la suflet de sfânta libertate"; unitatea naţională: ,,O mamă văduvită de la Mihai cel Mare / Pretinde de la fiii-şi, azi mână d-ajutori". Astfel, reiese valoarea deosebită a poeziei din faptul că ea arată marile idealuri naţionale: libertatea şi unitatea naţională dar şi capacitatea de mobilizare. Comparaţia făcută de Coşbuc între cele trei poezii, menţionate mai sus, dovedeşte faptul că toţi cei trei poeţi cer întâi de toate unire, astfel că, Mureşanu cere unirea în cuget şi simţiri a românilor din patru unghiuri (George Coşbuc, Cele trei marşuri, în „Tribuna poporului"( Arad), an II, 1897, nr.6, pg.3). Poezia evocă patriotismul şi dragostea de limbă: „Când patria sau mama, cu inima duioasă/va cere ca să trecem prin sabie şi foc /.../"; „Acum se-ncearcă cruzii în oarba lor trufie/Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm". Poezia are caracter de proclamaţie, de manifest care se evidenţiază prin imperativele şi conjunctivele: deşteaptă-te, uniţi-vă; să dăm, să piară. În poezie există imperativele sociale ca jurământ, legământ: „Dar noi pătrunşi la suflet de sfânta libertate/ Jurăm că vom da mâna să fim pururi fraţi". Caracterul de ultimatum, tonul de alarmă al imperativului social este subliniat prin antiteza: „acum ori niciodată". Poezia este complementară discursului de la Blaj al lui Simion Bărnuţiu, rostit în 2 Mai 1848, în Catedrala greco-catolică a Blajului, care reprezintă o excepţională apărare a intereselor naţionale şi ambele sunt opere fundamentale ale literaturii din Transilvania de la 1848. Simion Bărnuţiu a spus: „(...) ţineţi cu poporul toţi, ca să nu rătăciţi, pentru că poporul nu se abate de la natură (...) nu vă abateţi de la cauza naţională de frica luptei (...) aduceţi-vă aminte atunci cu câtă însufleţire şi bărbăţie s-au luptat străbunii noştri din Dacia pentru existenţa şi onoarea naţiunii noastre (...) rămâneţi credincioşi numelui şi limbii noastre!" Andrei Mureşanu şi Simion Bărnuţiu, au anticipat cu 70 de ani, cu clarviziune, realizarea unităţii noastre naţionale la 1 Decembrie 1918. Imnul „Deşteaptă-te, Române!" se încheie cu îndemnul la acţiune hotărâtă.         Mihai Eminescu îl caracterizează astfel pe poetul Andrei Mureşanu: „Preot deşteptării noastre, semnelor vremii profet" (Mihai Eminescu, Epigonii) iar Iosif Vulcan vede în acest poem un program naţional şi consideră poezia ,,testamentul sfânt al apostolilor noştri şi evanghelia naţională scrisă cu litere de aur".
Director executiv,
Lucian Silaghi
Bibliografie:
Pompiliu Comşa, Imnul Naţional al României „Deşteaptă-te, Române!" - Semnificaţii
Prof. Otilia Bălaş, Andrei Mureşanu, autorul Imnului naţional al României - 200 de ani de la naştere, 27 noiembrie 2016
Trimite email
joi, 9 aprilie 2026 la 21:59:19 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Noul preşedinte al Academiei
Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat marţi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate...
Citeşte mai multe la rubrica ŞTIRI
Prima coloană din stânga
Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...