Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 mai 2021
Ministrul Sorin Cîmpeanu: Sunt universități care se gândesc ca din toamnă să impună anumite condiții: Purtarea de combinezoane de către studenții nevaccinați. Susțin această variantă
Studenții nevaccinați ar putea fi obligați să se prezinte purtând combinezon dacă vor să participe fizic la ore din toamnă, pe când cei vaccinați vor putea să se deplaseze fără astfel de măsuri, iau în calcul unele universități din România, a declarat astăzi ministrul Educației Sorin Cîmpeanu în cadrul unui interviu de la Hotnews.ro. De asemenea, ministrul a adăugat că ar putea exista o prioritizare a studenților vaccinați la cazarea în cămine.
„Sunt unul dintre cei care susțin importanța prezenței fizice pentru derularea stagiilor de practică și activităților directe. Pentru asta, sunt universități care se gândesc ca din toamnă să nu facă rabat de la prezența fizică în cadrul orelor de laborator/lucrări practice și să impună o serie de condiții, spre exemplu participarea studenților vaccinați la aceste ore de laborator și lucrări practice, fără a fi îngrădit participarea studenților care nu sunt vaccinați. Studenții care nu se vor fi vaccinat în toamnă ar putea să aibă la dispoziție, spre exemplu, combinezoane de protecție pe care să le poarte pe tot parcursul programului didactic. Sunt câteva universități și eu personal susțin această variantă”, a declarat Cîmpeanu.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
23 martie 2021
1.*BREAKING
Anul școlar actual se va încheia pe 2 iulie pentru elevi și nu pe 18 iunie, cum era inițial, anunță ministrul Educației
Anul școlar actual se va încheia pe 2 iulie 2021 pentru elevi și nu pe 18 iunie, cum era inițial, anunță ministrul Educației. Sorin Cîmpeanu precizează că, practic, două săptămâni din vacanța de vară se mută în vacanța de primăvară.
„Finalul semestrului al II-lea se decalează două săptămâni. Vacanța de primăvară se prelungește cu două săptămâni. Se mută practic două săptămâni din vacanța de vară în vacanța de primăvară.
În loc să finalizăm semestrul al II-lea pe 18 iunie, se va încheia pe 2 iulie.
• elevii clasei a VIII-a care termină pe 25 iunie (în loc de 11 iunie),
• elevii clasei a XII-a care termină în 18 iunie (în loc de 4 iunie) și
• învățământul profesional și tehnic care termină pe 23 iulie (în loc de 9 iulie)
Dacă nu ar fi fost această variantă a prelungirii vacanței de primăvară cu două săptămâni și a mutării Evaluării Naționale pentru clasa a VIII-a după Bacalaureat, cu tot cu Admiterea la liceu, „ar fi fost destul de clară închiderea școlilor, inclusiv pentru derularea simulărilor”, a declarat ministrul Educației Sorin Cîmpeanu. Oficialul a dat exemplu că în București, școlile s-ar fi închis de mâine, dacă nu accepta această variantă.
Cîmpeanu a spus că dacă nu ar fi acceptat această modificare a structurii anului școlar, nu s-ar fi semnat modificarea ordinului comun de ministru, ordin pe care trebuia să îl semneze Vlad Voiculescu, ministrul Sănătății.

2.*OFICIAL
Ordinul de ministru comun, semnat de Vlad Voiculescu și Sorin Cîmpeanu, care prevede închiderea școlilor la intrarea localităților în carantină și nu la pragul de 6 la mie, a intrat în vigoare
Ordinul de ministru comun, semnat de Vlad Voiculescu și Sorin Cîmpeanu, care prevede închiderea școlilor la intrarea localităților în carantină și nu la pragul de 6 la mie, a intrat în vigoare prin publicarea în Monitorul Oficial, marți seara.
Ordinul nou prevede că scenariul de funcționare al unei unități de învățământ se va actualiza săptămânal, cu referința în fiecare zi de vineri, în funcție de evoluția epidemiologică, cu excepția situației în care localitatea intră în carantină”.

Poezia „Un răsunet”, scrisă de Andrei Mureşanu

„Un răsunet” ...acum 170 de ani (pe 21 iunie),

Poezia „Un răsunet”, scrisă de Andrei Mureşanu

Poezia „Un răsunet", scrisă de Andrei Mureşanu, a primit drept supratitlu, începutul de vers „Deşteaptă-te, române!", devenind mai cunoscută ca poezia „Deşteaptă-te, Române!".

Poezia „Un răsunet"a fost publicată în urmă cu exact 170 de ani, la 21 iunie 1848, în 800 de exemplare, în suplimentul „Foaie pentru minte, inimă şi literatură", nr. 25, al ,,Gazetei de Transilvania" alături de prima parte a Proclamaţiei de la Izlaz, ocazionată de Revoluţia de la 1848. Tineretul braşovean a copiat-o în mii de exemplare, fapt deosebit pentru participanţii la revoluţiile de la 1848 din Ţara Românească şi Transilvania. Poetul face un apel la trezirea conştiinţei naţionale, invocându-se virtuţile înaintaşilor pentru dinamizarea energiilor revoluţionare ale contemporanilor.
Supratitlul „Deşteaptă-te, Române" este un imperativ social, care a putut fi inspirat de poezia lui Vasile Alecsandri, ,,Către români", devenită „Deşteptarea României". Poezia lui Andrei Mureşanu poate fi considerată un ecou, un răspuns sau un răsunet ardelean al poeziei lui Alecsandri. Nicolae Bălcescu aprecia că poezia este „una din faptele cele mai minunate ale acestui minunat al XIX-lea veac. De asemenea, titlul poate fi inspirat de articolul-program al „Gazetei de Transilvania", care cuprinde acest îndemn: „(...)deşteaptă-te şi tu, române, păşeşte împreună cu noi, primeşte şi cultivă în inima ta iubirea de dulcea noastră patrie".
Se pare că George Bariţiu ar fi propus ca poezia, iniţial de 10 strofe, să cuprindă şi cea de-a   XI -a strofă, pentru completarea ideilor exprimate. Poezia a intrat în fondul de aur al liricii patriotice româneşti, alături de Hora Unirii, Scrisoarea III, Limba noastră ş.a. şi cuprinde idei de redeşteptare, de chemare la o nouă viaţă, fiind adoptată ca imn al revoluţionarilor români de la 1848. Nicolae Bălcescu a numit-o Marseilleza românilor (N.Bălcescu, „Mişcarea românilor din Ardeal la 1848", vol. „Scrieri istorice", Craiova, „Scrisul Românesc", pag.113). „Deşteaptă-te, Române", a devenit un cântec care ne-a însoţit istoria în momentele cele mai însemnate. Poezia, comparată cu Marseilleza lui Rouget de Lisle, a fost considerată la început, ca specie literară, marş. George Coşbuc scria în 1897, un articol intitulat ,,Cele trei marşuri", în care făcea comparaţie între „Marşul oştirii române", de Vasile Cârlova, „Deşteptarea României", de Vasile Alecsandri şi „Un răsunet", de Andrei Mureşanu. Numele de marş a fost înlocuit, fiind mai potrivit de cel de Imn. Ca şi marşul, imnul în varianta lui de Imn Naţional este de inspiraţie patriotică. În poezie, mândria naţională este evidenţiată de măreţia trecutului: „Priviţi măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine". Poezia exprimă năzuinţele de viaţă ale naţiunii, cum ar fi libertatea: „Dar noi pătrunşi la suflet de sfânta libertate"; unitatea naţională: ,,O mamă văduvită de la Mihai cel Mare / Pretinde de la fiii-şi, azi mână d-ajutori". Astfel, reiese valoarea deosebită a poeziei din faptul că ea arată marile idealuri naţionale: libertatea şi unitatea naţională dar şi capacitatea de mobilizare. Comparaţia făcută de Coşbuc între cele trei poezii, menţionate mai sus, dovedeşte faptul că toţi cei trei poeţi cer întâi de toate unire, astfel că, Mureşanu cere unirea în cuget şi simţiri a românilor din patru unghiuri (George Coşbuc, Cele trei marşuri, în „Tribuna poporului"( Arad), an II, 1897, nr.6, pg.3). Poezia evocă patriotismul şi dragostea de limbă: „Când patria sau mama, cu inima duioasă/va cere ca să trecem prin sabie şi foc /.../"; „Acum se-ncearcă cruzii în oarba lor trufie/Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm". Poezia are caracter de proclamaţie, de manifest care se evidenţiază prin imperativele şi conjunctivele: deşteaptă-te, uniţi-vă; să dăm, să piară. În poezie există imperativele sociale ca jurământ, legământ: „Dar noi pătrunşi la suflet de sfânta libertate/ Jurăm că vom da mâna să fim pururi fraţi". Caracterul de ultimatum, tonul de alarmă al imperativului social este subliniat prin antiteza: „acum ori niciodată". Poezia este complementară discursului de la Blaj al lui Simion Bărnuţiu, rostit în 2 Mai 1848, în Catedrala greco-catolică a Blajului, care reprezintă o excepţională apărare a intereselor naţionale şi ambele sunt opere fundamentale ale literaturii din Transilvania de la 1848. Simion Bărnuţiu a spus: „(...) ţineţi cu poporul toţi, ca să nu rătăciţi, pentru că poporul nu se abate de la natură (...) nu vă abateţi de la cauza naţională de frica luptei (...) aduceţi-vă aminte atunci cu câtă însufleţire şi bărbăţie s-au luptat străbunii noştri din Dacia pentru existenţa şi onoarea naţiunii noastre (...) rămâneţi credincioşi numelui şi limbii noastre!" Andrei Mureşanu şi Simion Bărnuţiu, au anticipat cu 70 de ani, cu clarviziune, realizarea unităţii noastre naţionale la 1 Decembrie 1918. Imnul „Deşteaptă-te, Române!" se încheie cu îndemnul la acţiune hotărâtă.         Mihai Eminescu îl caracterizează astfel pe poetul Andrei Mureşanu: „Preot deşteptării noastre, semnelor vremii profet" (Mihai Eminescu, Epigonii) iar Iosif Vulcan vede în acest poem un program naţional şi consideră poezia ,,testamentul sfânt al apostolilor noştri şi evanghelia naţională scrisă cu litere de aur".
Director executiv,
Lucian Silaghi
Bibliografie:
Pompiliu Comşa, Imnul Naţional al României „Deşteaptă-te, Române!" - Semnificaţii
Prof. Otilia Bălaş, Andrei Mureşanu, autorul Imnului naţional al României - 200 de ani de la naştere, 27 noiembrie 2016

Trimite email

marţi, 11 mai 2021