Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Ne-am întâlnit, astăzi, după 41 de ani la Oradea

Absolvenții din 1977 - Institutori

Ne-am întâlnit, astăzi, după 41 de ani la Oradea

Sâmbătă, 7 iulie 2018, e o sâmbătă istorică (de poveste) pentru absolvenții Universității din Oradea, promoția 1977, Institutori, pentru că după 41 de ani ne-am (re)întâlnit în urbea de pe Crișul Repede, la inițiativa Juliei din USA.

Julia a dat tonul, semnalul, iar Mirela, Ani, Viorica... l-au amplificat, dând sfoară în țară despre întâlnirea proverbială de sâmbătă.
După ora 13.00, câte unul, câte două sau în grupuri restrânse, ne-am adunat la Da Luca, iar amintirile din anii studenției (din anul cutremurului - 1977) au început să prindă contur, pentru început în grupulețe. Nicu Moranciu (artistul nostru) a dat tonul la Gaudeamus, cu chitara sa fermecată, iar în grădina de vară a răsunat imnul studențesc, urmat, în mai multe reprize de alte și alte cântece ale studenției, de cântece de petrecere și de cenaclu, de toate culorile, din repertoriul național și internațional, până ce o coardă a cedat, dar și după aceea, după prânz, după înlocuire. S-a strigat catalogul, s-au depănat episoade hazlii, îmbinate cu reprize de cântece, iar Cornel și alții au scos pe masă poze de la întâlnirea de 10 ani, dar chiar și din studenție. Eugen a pregătit de-acasă o diplomă de excelență pentru Mirela (Ionele), pe care am semnat cu toții. Orele emoționante s-au scurs repede, pe nesimțite, iar seara ne-am îndreptat spre Universitate pentru o vizită inopinată, cu popasuri, la ,,Lacul cel albastru încărcat cu flori de nufăr", la cămine și la Bibliotecă. Retragerea cu torțe a însemnat pentru unii o nouă escală, în Piața Unirii (din Viena orădeană), în Cetate sau prin alte loc(al)uri binecuvântate.
,,Noi suntem o generație foarte norocoasă!"
A spus Julia, în deschiderea reuniunii de suflet. ,,Și pentru mine, faptul că am terminat aici la Oradea Institutul Pedagogic mi-a schimbat viața. Și mi-a schimbat-o atât de mult, în bine, recunoaște moroșanca noastră din Borșa (Maramureș). Nu pot decât să mulțumesc tuturor celor care au creat Institutul orădean și Sistemul de învățământ românesc, ca limbile străine să se învețe de la o vârstă fragedă. Acest lucru este foarte important! Vă mulțumesc tuturor că ați răspuns invitației, vă mulțumesc pentru această zi frumoasă, după 41 de ani, alături!
,,Liceul Pedagogic și Institutul Pedagogic m-au ajutat să trec cu brio toate testele..."
În plen și în particular (în cadrul unui interviu), Julia ne-a împărtășit și alte impresii, ne-a dezvăluit curiozități legate de sistemul de învățământ american.
,,În urmă cu 20 de ani, eram inspector școlar în județul Maramureș, când am decis să plecăm în USA. Ca să trăiești ca profesor și inspector școlar trebuia să te descurci. Noi am avut noroc, eu, soțul meu și cele două fiice, am câștigat Loteria vizelor și astfel am părăsit legal  România pentru un an, dar am rămas 20. Am reușit să învăț engleza, am reușit să deprind spaniola, dar vreau să subliniez că Institutul m-a învățat pe mine atât de multe. Aveam o bază atât de bună. Liceul Pedagogic și Institutul Pedagogic m-au ajutat să trec cu brio toate testele pe care nici măcar nu le înțelegeam pentru că european și român fiind aveam un alt mod de gândire. Dar școala românească mi-a deschis calea spre succesul și visul american. Mi-am luat cu succes toate licențele la spaniolă și la franceză, am făcut încă o facultate de științe și tehnologie. deci am învățat computere, mi-am luat un master în franceză, am studiat spaniola și în Spania și așa am ajuns să predau spaniolă și franceză într-un liceu, sunt universitar adjunct..."
,,Îți mulțumim, Doamne, pentru această întâlnire!"
Ca un adevărat părinte duhovnic, Nicu Moranciu a înălțat o rugăciune de credință pentru cei plecați la ceruri dintre profesorii și colegii noștri și ne-a împărtășit din preocupările sale, ne-a cântat și ne-a încântat, ne-a emoționat în stilul său de actor și artist, obișnuit cu scena și cu publicul de toate vârstele și categoriile. Cornel, la rându-i, a apucat să se destăinuie și să propună o întâlnire pentru la anu', la el în Sălaj, chiar în colțul său de... Rai!
,,Folosesc foarte mult computerul la clasă și tabla Smart"
Revenind la Julia noastră americană, la interviul realizat, dorim să vă facem cunoscute câteva curiozități din sistemul de învățământ american. ,,În SUA, copiii dau examene de două ori pe an la diferite subiecte, iar în a XII-a nu susțin examen de Bacalaureat ca la noi în Europa. Absolvenții sunt admiși la facultate pe baza examenelor pe care le-au susținut anterior, despre care am vorbit, pe baza punctajelor obținute din serviciile publice gratuite desfășurate (din acțiuni de voluntariat), pe bază de caracter și pe baza scrisorilor de recomandare.
În premieră, am văzut cum se poate achiziționa un computer din magazine fără să dai banii jos, doar cu ajutorul prietenei noastre care a garantat cu creditul ei pentru noi până când îl vom plăti în rate.
Revenind la profesia mea, trebuie să spun că folosesc foarte mult computerul la clasă și tabla Smart. Toate lecțiile pe care le concept, în general lecții practice, le desfășor pe bază de computer, cu ajutorul tablei Smart. Fiecare minut este planificat în prealabil, folosind multe materiale, diferite pentru cei avansați față de ceilalți. Gândesc astfel ca elevii mai puțin dotați să nu se simtă inferiori, înjosiți sau complexați față de ceilalți. În momentul în care copilul intră în clasă, totul este scris pe tablă, inclusiv obiectivele, așa încât el știe ce are de făcut în ora respectivă și nu mai trebuie să întrebe ce facem astăzi. Astfel ei rezolvă exercițiile (sarcinile) pe care le-am dat, organizați pe grupe; proiectez totul de pe calculator pe tablă, folosind foarte multe jocuri interactive, apelând foarte mult la creativitatea lor. Apoi nu există un capitol la sfârșitul căruia să nu avem un proiect practic, un show pentru public, chiar o carte pentru copii scrisă de ei, pe care tot ei, liceenii, o prezintă celor mici la clasă ca niște profesori..."
Am mai aflat de la Julia că în America totul se tranșează în funcție de numărul de credite alese, de la numărul de elevi într-o clasă, unde putem avea 5 copii, 10, 17, până la 25, că fiecare copil are un oral individualizat... Ca să obții un salariu foarte bun, indiferent de locul de muncă, trebuie să fii creativ!
,,Ce mult s-a schimbat Oradea, dar cât de frumoase au rămas sufletele noastre!"
În cadrul interviului, am survolat din Oradea în America și din Bihor până pe Pietrosul Borșei, așa încât Julia ne-a cucerit cu Pietrosul său, vârful pe care l-a urcat nu în copilărie, ci la 60 de ani, ca să fie mai aproape de Dumnezeu; a remarcat apoi cât de mult s-a schimbat Oradea noastră (Mica Vienă), dar a constatat cu satisfacție că, și după 41 de ani, sufletele tuturor colegilor au rămas frumoase, ca în studenție!
Mulțumim, Julia (Bădulescu - Kulcsar), mulțumim, Mirela, Ani, Viorica, Maria, Maria, Maria, Ani, Florica, Ghiță, Nicu, Cornel, Cornelia, Doina, Stela...!
Cu prețuire,
Moise-Ovidiu Dan
Pentru mai multe poze (77 de poze), accesați Galeria foto: Ne-am întâlnit, astăzi, după 41 de ani la Oradea.

Trimite email

Pentru mai multe poze click aici

duminic, 23 septembrie 2018