Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate

Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate

Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Două pasaje subterane cu patru benzi vor asigura fluidizarea traficului rutier în zona Centrului Civic

Încă două proiecte de investiții viitoare pe fonduri europene


Două pasaje subterane cu patru benzi vor asigura fluidizarea traficului rutier în zona Centrului Civic
Primarul Ilie Bolojan a susținut vineri, 13 iulie 2018, o conferință de presă cu privire la două proiecte de investiții viitoare pe fonduri europene, pe care municipiul le are în vedere.

La conferință a fost prezent și europarlamentarul Daniel Buda.

Domnul Daniel Buda i-a înmânat primarului Ilie Bolojan o diplomă din partea Grupului Partidului Popular din Parlamentul European, în semn de apreciere pentru activitatea depusă în ceea ce privește atragerea de fonduri europene, acesta fiind primul eveniment de acest fel.

„Din păcate, avem dificultăți destul de mari în ceea ce privește absorbția de fonduri europene, iar municipiul Oradea este dat ca exemplu de bune practici în ceea ce înseamnă absorbția acestor fonduri la nivel național", a spus europarlamentarul Daniel Buda în deschiderea conferinței de presă.

Primarul Ilie Bolojan a prezentat cele patru domenii importante în care orașele din România și, implicit, Oradea, vor putea accesa finanțări după anul 2020, acestea fiind următoarele: mobilitate urbană (proiecte vizând spații și piețe pietonale, achiziția de mijloace de transport electrice, piste pentru bicicliști, coridoare verzi), eficiența energetică (finanțări pe partea de termoficare, punerea în valoare a energiei geotermale), cercetare-inovare (în colaborare cu Universitatea din Oradea și companii mari din Oradea care generează astfel de proiecte) și eficiența energetică care ține de reabilitări de blocuri.

„Obiectivul oricărei primării și a noastră este să avem un oraș prosper. Pentru asta este nevoie de un sector privat puternic pentru că fără un sector privat puternic nu putem vorbi de o sustenabilitate financiară și socială pe termen lung. Așa cum știți, noi credem că nu o primărie schimbă fața unui oraș, ci privații. Oamenii din acel oraș schimbă fața orașului, dar o primărie creează condiții pentru ca oamenii și firmele să schimbe orașul", a spus primarul Oradiei.

O prioritate a primăriei este dezvoltarea unei infrastructuri de calitate, aceasta fiind baza dezvoltării orașului. Atunci când un oraș se dezvoltă, apar două costuri ale dezvoltării. Unul dintre ele este congestia în trafic și cel de-al doilea este creșterea prețurilor la locuințe și la chirii. Prin cele două proiecte prezentate primăria dorește să ia măsuri împotriva congestiei în trafic. Astfel infrastructura urbană este planificată în paralel și în coordonare cu dezvoltarea sistemului de transport. În acest sens se vor extinde liniile de tramvai, se vor cumpăra tramvaie și autobuze noi, vor fi de asemenea executate lucrări de construire de parcaje supraterane sau subterane noi, pasaje rutiere și poduri, care rezolvă problema parcării și generează eliminarea unor blocaje de circulație, a spus primarul Ilie Bolojan, cea mai mare parte a acestor lucrări fiind finanțate din bani europeni.

„Odată ce aceste investiții vor fi realizate, estimez o reducere a congestiei în trafic în anumite zone, în special pe axa de circulație Nufărul-Gară și de asemenea creșterea numărului de cetățeni care folosesc transportul în comun", a precizat primarul.

Un obiectiv important este creșterea vitezei tramvaielor, care în prezent este în medie de 15 km/h (incluzând opririle în stații), scopul fiind atingerea vitezei minime de cel puțin 20 km/h, ceea ce ar permite și creșterea numărului de curse cu aproximativ 30%, oferind o deservire mult mai bună cu tramvaiele. Creșterea vitezei poate fi realizată prin eliminarea punctelor de blocaj, rolul principal al proiectelor prezentate fiind acela de a genera o fluență a traficului în sistemul de transport în public.

Coridorul de mobilitate urbană în Piața Emanuil Gojdu

Cele două proiecte prezentate în conferința de presă se referă la coridorul de mobilitate pe direcția Nufărul-Gară.

Primul proiect este cel intitulat ,,Coridor de mobilitate urbană durabilă în Piața Emanuil Gojdu din Oradea - Etapa I", care vizează reorganizarea traficului în zona Pieței Emanuil Gojdu și Parcului 1 Decembrie, prin realizarea unui pasaj subteran de patru benzi.

Amenajarea începe de la coborârea de pe Podul Dacia înspre B-dul Dimitrie Cantemir și are ca obiectiv crearea unui coridor de mobilitate urbană prin traversarea Căii A. Averescu pe sub bulevardul din piața E. Gojdu și liniile de tramvai, printr-un pasaj subteran și coborârea traficului auto de pe B-dul din piața E. Gojdu prin pasaje subterane pe o lungime de aproximativ 240 m. Prin coborârea traficului în pasajul subteran se va putea asigura continuitatea spațiului pietonal în prelungirea Parcului 1 Decembrie, astfel încât să permită o amenajare peisagistică unitară dinspre Parcul 1 Decembrie înspre Cetatea Oradea, înglobând Catedrala Ortodoxă.

Valoarea acestei investiții este de aproximativ 18 milioane de euro.

Al doilea proiect prezentat poartă titlul „Coridor de mobilitate urbană durabilă în Piața Emanuil Gojdu din Oradea - Etapa II" și vizează reorganizarea traficului în zona girației de la Piața Agroalimentară Cetate.

Amenajarea începe de la str. Griviței până la str. Gheorghe Costaforu și are ca obiectiv crearea unui coridor de mobilitate urbană prin reorganizarea traficului în zona intersecției B-dului Dimitrie Cantemir cu str. Sucevei prin amenajarea unui pasaj subteran de cca 72 m care să asigure traversarea subterană a intersecției de către B-dul D. Cantemir.

Valoarea acestei investiții este de aproximativ 6 milioane de euro.

Studiul de fezabilitate este realizat de compania EGIS. Valoarea estimată a celor două proiecte este de 24 de milioane de euro. La sfârșitul lunii august va fi aprobat studiul de fezabilitate și va fi depusă cererea de finanțare prin fonduri europene (axa de finanțare pe mobilitate urbană). Dacă proiectul va fi câștigat, urmează să fie semnat contractul de finanțare în această toamnă, spre finalul anului. În paralel cu semnarea contractului se va derula procedura de licitație privind proiectarea și execuția, iar la primăvară vor putea fi începute lucrările, care vor dura aproximativ doi ani și jumătate. (B.P.)