Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

,,Imnul Național ne reprezintă pe toți”

29 Iulie - Ziua Imnului Național

,,Imnul Național ne reprezintă pe toți”

Duminică, 29 iulie 2018, cu prilejul sărbătoririi Zilei Imnului Național, pe platoul din fața Primăriei Municipiului Oradea a fost organizată o ceremonie militară de către Instituția Prefectului - Județul Bihor, Direcția Județeană pentru Cultură Bihor și Garnizoana Oradea, cu sprijinul Consiliului Județean Bihor, Primăriei Oradea și structurilor din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională din Garnizoana Oradea.

Ziua Imnului Național a fost instituită prin Legea nr. 99 din 26 mai 1998.
După o binecuvântare și o rugăciune pentru poporul român, rostite de preot Adrian Toader, am ascultat două alocuțiuni. Domnul prefect Ioan Mihaiu a prezentat mesajul ministrului Afacerilor Interne, doamna Carmen Dan, iar reprezentantul Muzeului Casa Mureșenilor din Brașov (Muzeul Imnului Național), doamna muzeograf Marinela Loredana Barna, a vorbit despre Muzeul C.M. din Brașov, despre autorul versurilor Imnului, Andrei Mureșanu și despre expoziția itinerantă ,,Pentru o istorie a Imnului Național", prezentată pe câteva panouri la locul desfășurării evenimentului.
,,Deșteaptă-te, române!" a trecut proba timpului"
Din mesajul doamnei ministru Carmen Dan am desprins semnificația simbolurilor naționale, a Imnului Național, în special.
,,Să ne amintim, mai ales acum, în anul Centenarului Marii Uniri, că simbolurile acestei țări, cele cu care fiecare dintre noi se identifică, îndeamnă la unitate și solidaritate. ,,Deșteaptă-te, române!" a trecut proba timpului, prin puterea mesajului și prin capacitatea de a mobiliza oamenii în jurul unui crez comun patriotic. Indiferent că trăim în țară sau în străinătate, indiferent de opiniile efemere pe care le împărtășim la un moment dat, Imnul Național ne reprezintă pe toți".
,,Pentru o istorie a Imnului Național"
Am aflat apoi de la doamna muzeograf Marinela Loredana Barna că Expoziția itinerantă, intitulată ,,Pentru o istorie a Imnului Național", prezentată ieri la Oradea, a fost realizată acum mai bine de 10 ani, timp în care a ajuns pe la patru muzee (naționale, municipale sau județene), la Sfântul Gheorghe, Câmpulung Muscel, Vâlcea și Tulcea, iar ieri pe platoul din fața Primăriei Oradea. Expoziția este compusă din două părți. Pe primele panouri este prezentat traseul istoric al Imnului Național, poezia ,,Un răsunet", scrisă de Andrei Mureșanu la 1848, devenită ulterior ,,Deșteaptă-te, române!" până când aceasta a devenit Imnul de Stat al României, iar în cea de-a doua parte este prezentată o istorie a 24 de imnuri naționale din toată lumea. Sunt amintite inclusiv contribuțiile românești la Imnul de Stat al Albaniei, la care muzica ,,Pe-al nostru steag e scris unire" e compusă de Ciprian Porumbescu, iar la Imnul de Stat al Israelului, melodia este compusă după cântecul popular ,,Cucuruz cu frunza-n sus". Pe respectivele panouri sunt ilustrate de la cele mai vechi imnuri naționale din sec. al XVIII-lea, imnurile Franței și Spaniei, din sec. al XIX-lea: imnurile Angliei, Canadei, Finlandei, Greciei și Poloniei, la cele din secolul al XX-lea: imnurile Albaniei, Austriei, Bulgariei, Estoniei, Germaniei, Portugaliei, Statelor Unite ale Americii, Turciei și Vaticanului. Revenind la Imnul nostru, la poezia ,,Un răsunet", devenită ,,Deșteaptă-te, române!" spune muzeograful brașovean, ,,aceasta a văzut lumina tiparului acum 170 de ani, la Brașov, în ,,Foaie pentru minte, inimă și literatură". ,,Deșteaptă-te, române!" a fost consacrată ca Imn de Stat al României prin Constituția din 1991. Deși într-un singur secol, România a avut șase imnuri, ,,Deșteaptă-te, române!" are o istorie de 170 de ani și a însoțit românii atât în momentele de bucurie, cât și în cele de restriște", a conchis doamna muzeograf Marinela Loredana Barna.
Imnul Naţional al României a fost interpretat la microfon de Alexandrina Chelu și Alexandru Carțiș; Alexandru Carțiș a mai interpretat două cântece patriotice, iar în final, a cântat, împreună cu Alexandrina, ,,Odă bucuriei", devenită Imnul Uniunii Europene.
Moise-Ovidiu Dan
Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: ,,Imnul Național ne reprezintă pe toți”.
accesa'i Galeria foto

Trimite email
vineri, 18 septembrie 2026 la 06:25:04 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

K-POP All Stars

K-POP All Stars, la Bucureşti
 la Arenele Romane,
marți, 22 septembrie 2026, la ora 19.00,
acces de la 18.00