Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

,,Imnul Național ne reprezintă pe toți”

29 Iulie - Ziua Imnului Național

,,Imnul Național ne reprezintă pe toți”

Duminică, 29 iulie 2018, cu prilejul sărbătoririi Zilei Imnului Național, pe platoul din fața Primăriei Municipiului Oradea a fost organizată o ceremonie militară de către Instituția Prefectului - Județul Bihor, Direcția Județeană pentru Cultură Bihor și Garnizoana Oradea, cu sprijinul Consiliului Județean Bihor, Primăriei Oradea și structurilor din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională din Garnizoana Oradea.

Ziua Imnului Național a fost instituită prin Legea nr. 99 din 26 mai 1998.
După o binecuvântare și o rugăciune pentru poporul român, rostite de preot Adrian Toader, am ascultat două alocuțiuni. Domnul prefect Ioan Mihaiu a prezentat mesajul ministrului Afacerilor Interne, doamna Carmen Dan, iar reprezentantul Muzeului Casa Mureșenilor din Brașov (Muzeul Imnului Național), doamna muzeograf Marinela Loredana Barna, a vorbit despre Muzeul C.M. din Brașov, despre autorul versurilor Imnului, Andrei Mureșanu și despre expoziția itinerantă ,,Pentru o istorie a Imnului Național", prezentată pe câteva panouri la locul desfășurării evenimentului.
,,Deșteaptă-te, române!" a trecut proba timpului"
Din mesajul doamnei ministru Carmen Dan am desprins semnificația simbolurilor naționale, a Imnului Național, în special.
,,Să ne amintim, mai ales acum, în anul Centenarului Marii Uniri, că simbolurile acestei țări, cele cu care fiecare dintre noi se identifică, îndeamnă la unitate și solidaritate. ,,Deșteaptă-te, române!" a trecut proba timpului, prin puterea mesajului și prin capacitatea de a mobiliza oamenii în jurul unui crez comun patriotic. Indiferent că trăim în țară sau în străinătate, indiferent de opiniile efemere pe care le împărtășim la un moment dat, Imnul Național ne reprezintă pe toți".
,,Pentru o istorie a Imnului Național"
Am aflat apoi de la doamna muzeograf Marinela Loredana Barna că Expoziția itinerantă, intitulată ,,Pentru o istorie a Imnului Național", prezentată ieri la Oradea, a fost realizată acum mai bine de 10 ani, timp în care a ajuns pe la patru muzee (naționale, municipale sau județene), la Sfântul Gheorghe, Câmpulung Muscel, Vâlcea și Tulcea, iar ieri pe platoul din fața Primăriei Oradea. Expoziția este compusă din două părți. Pe primele panouri este prezentat traseul istoric al Imnului Național, poezia ,,Un răsunet", scrisă de Andrei Mureșanu la 1848, devenită ulterior ,,Deșteaptă-te, române!" până când aceasta a devenit Imnul de Stat al României, iar în cea de-a doua parte este prezentată o istorie a 24 de imnuri naționale din toată lumea. Sunt amintite inclusiv contribuțiile românești la Imnul de Stat al Albaniei, la care muzica ,,Pe-al nostru steag e scris unire" e compusă de Ciprian Porumbescu, iar la Imnul de Stat al Israelului, melodia este compusă după cântecul popular ,,Cucuruz cu frunza-n sus". Pe respectivele panouri sunt ilustrate de la cele mai vechi imnuri naționale din sec. al XVIII-lea, imnurile Franței și Spaniei, din sec. al XIX-lea: imnurile Angliei, Canadei, Finlandei, Greciei și Poloniei, la cele din secolul al XX-lea: imnurile Albaniei, Austriei, Bulgariei, Estoniei, Germaniei, Portugaliei, Statelor Unite ale Americii, Turciei și Vaticanului. Revenind la Imnul nostru, la poezia ,,Un răsunet", devenită ,,Deșteaptă-te, române!" spune muzeograful brașovean, ,,aceasta a văzut lumina tiparului acum 170 de ani, la Brașov, în ,,Foaie pentru minte, inimă și literatură". ,,Deșteaptă-te, române!" a fost consacrată ca Imn de Stat al României prin Constituția din 1991. Deși într-un singur secol, România a avut șase imnuri, ,,Deșteaptă-te, române!" are o istorie de 170 de ani și a însoțit românii atât în momentele de bucurie, cât și în cele de restriște", a conchis doamna muzeograf Marinela Loredana Barna.
Imnul Naţional al României a fost interpretat la microfon de Alexandrina Chelu și Alexandru Carțiș; Alexandru Carțiș a mai interpretat două cântece patriotice, iar în final, a cântat, împreună cu Alexandrina, ,,Odă bucuriei", devenită Imnul Uniunii Europene.
Moise-Ovidiu Dan
Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: ,,Imnul Național ne reprezintă pe toți”.
accesa'i Galeria foto

Trimite email
joi, 21 mai 2026 la 02:33:09 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Concert Compact

Concert Compact Paul Ciuci 
joi, 21 mai, ora 21.00
la Hard Rock Cafe, București