Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
22 decembrie 2025

SURSE: Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării / Marilen Pirtea – în pole position pentru a prelua portofoliul


Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării, potrivit surselor Edupedu.ro.
Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, este cotat cu cele mai mari șanse de a prelua portofoliul cel mai dur lovit de măsurile de austeritate aplicate deja prin Legea Bolojan și cu un dosar fierbinte pe masă, și anume controversata programă de limbă română ce readuce cronicarii spre a fi studiați de elevii de 14-15 ani, la clasa a IX-a.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

,,Imnul Național ne reprezintă pe toți”

29 Iulie - Ziua Imnului Național

,,Imnul Național ne reprezintă pe toți”

Duminică, 29 iulie 2018, cu prilejul sărbătoririi Zilei Imnului Național, pe platoul din fața Primăriei Municipiului Oradea a fost organizată o ceremonie militară de către Instituția Prefectului - Județul Bihor, Direcția Județeană pentru Cultură Bihor și Garnizoana Oradea, cu sprijinul Consiliului Județean Bihor, Primăriei Oradea și structurilor din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională din Garnizoana Oradea.

Ziua Imnului Național a fost instituită prin Legea nr. 99 din 26 mai 1998.
După o binecuvântare și o rugăciune pentru poporul român, rostite de preot Adrian Toader, am ascultat două alocuțiuni. Domnul prefect Ioan Mihaiu a prezentat mesajul ministrului Afacerilor Interne, doamna Carmen Dan, iar reprezentantul Muzeului Casa Mureșenilor din Brașov (Muzeul Imnului Național), doamna muzeograf Marinela Loredana Barna, a vorbit despre Muzeul C.M. din Brașov, despre autorul versurilor Imnului, Andrei Mureșanu și despre expoziția itinerantă ,,Pentru o istorie a Imnului Național", prezentată pe câteva panouri la locul desfășurării evenimentului.
,,Deșteaptă-te, române!" a trecut proba timpului"
Din mesajul doamnei ministru Carmen Dan am desprins semnificația simbolurilor naționale, a Imnului Național, în special.
,,Să ne amintim, mai ales acum, în anul Centenarului Marii Uniri, că simbolurile acestei țări, cele cu care fiecare dintre noi se identifică, îndeamnă la unitate și solidaritate. ,,Deșteaptă-te, române!" a trecut proba timpului, prin puterea mesajului și prin capacitatea de a mobiliza oamenii în jurul unui crez comun patriotic. Indiferent că trăim în țară sau în străinătate, indiferent de opiniile efemere pe care le împărtășim la un moment dat, Imnul Național ne reprezintă pe toți".
,,Pentru o istorie a Imnului Național"
Am aflat apoi de la doamna muzeograf Marinela Loredana Barna că Expoziția itinerantă, intitulată ,,Pentru o istorie a Imnului Național", prezentată ieri la Oradea, a fost realizată acum mai bine de 10 ani, timp în care a ajuns pe la patru muzee (naționale, municipale sau județene), la Sfântul Gheorghe, Câmpulung Muscel, Vâlcea și Tulcea, iar ieri pe platoul din fața Primăriei Oradea. Expoziția este compusă din două părți. Pe primele panouri este prezentat traseul istoric al Imnului Național, poezia ,,Un răsunet", scrisă de Andrei Mureșanu la 1848, devenită ulterior ,,Deșteaptă-te, române!" până când aceasta a devenit Imnul de Stat al României, iar în cea de-a doua parte este prezentată o istorie a 24 de imnuri naționale din toată lumea. Sunt amintite inclusiv contribuțiile românești la Imnul de Stat al Albaniei, la care muzica ,,Pe-al nostru steag e scris unire" e compusă de Ciprian Porumbescu, iar la Imnul de Stat al Israelului, melodia este compusă după cântecul popular ,,Cucuruz cu frunza-n sus". Pe respectivele panouri sunt ilustrate de la cele mai vechi imnuri naționale din sec. al XVIII-lea, imnurile Franței și Spaniei, din sec. al XIX-lea: imnurile Angliei, Canadei, Finlandei, Greciei și Poloniei, la cele din secolul al XX-lea: imnurile Albaniei, Austriei, Bulgariei, Estoniei, Germaniei, Portugaliei, Statelor Unite ale Americii, Turciei și Vaticanului. Revenind la Imnul nostru, la poezia ,,Un răsunet", devenită ,,Deșteaptă-te, române!" spune muzeograful brașovean, ,,aceasta a văzut lumina tiparului acum 170 de ani, la Brașov, în ,,Foaie pentru minte, inimă și literatură". ,,Deșteaptă-te, române!" a fost consacrată ca Imn de Stat al României prin Constituția din 1991. Deși într-un singur secol, România a avut șase imnuri, ,,Deșteaptă-te, române!" are o istorie de 170 de ani și a însoțit românii atât în momentele de bucurie, cât și în cele de restriște", a conchis doamna muzeograf Marinela Loredana Barna.
Imnul Naţional al României a fost interpretat la microfon de Alexandrina Chelu și Alexandru Carțiș; Alexandru Carțiș a mai interpretat două cântece patriotice, iar în final, a cântat, împreună cu Alexandrina, ,,Odă bucuriei", devenită Imnul Uniunii Europene.
Moise-Ovidiu Dan
Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: ,,Imnul Național ne reprezintă pe toți”.
accesa'i Galeria foto

Trimite email
miercuri, 24 decembrie 2025 la 15:21:33 Ora standard a Europei de Est