Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

,,Imnul Național ne reprezintă pe toți”

29 Iulie - Ziua Imnului Național

,,Imnul Național ne reprezintă pe toți”

Duminică, 29 iulie 2018, cu prilejul sărbătoririi Zilei Imnului Național, pe platoul din fața Primăriei Municipiului Oradea a fost organizată o ceremonie militară de către Instituția Prefectului - Județul Bihor, Direcția Județeană pentru Cultură Bihor și Garnizoana Oradea, cu sprijinul Consiliului Județean Bihor, Primăriei Oradea și structurilor din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională din Garnizoana Oradea.

Ziua Imnului Național a fost instituită prin Legea nr. 99 din 26 mai 1998.
După o binecuvântare și o rugăciune pentru poporul român, rostite de preot Adrian Toader, am ascultat două alocuțiuni. Domnul prefect Ioan Mihaiu a prezentat mesajul ministrului Afacerilor Interne, doamna Carmen Dan, iar reprezentantul Muzeului Casa Mureșenilor din Brașov (Muzeul Imnului Național), doamna muzeograf Marinela Loredana Barna, a vorbit despre Muzeul C.M. din Brașov, despre autorul versurilor Imnului, Andrei Mureșanu și despre expoziția itinerantă ,,Pentru o istorie a Imnului Național", prezentată pe câteva panouri la locul desfășurării evenimentului.
,,Deșteaptă-te, române!" a trecut proba timpului"
Din mesajul doamnei ministru Carmen Dan am desprins semnificația simbolurilor naționale, a Imnului Național, în special.
,,Să ne amintim, mai ales acum, în anul Centenarului Marii Uniri, că simbolurile acestei țări, cele cu care fiecare dintre noi se identifică, îndeamnă la unitate și solidaritate. ,,Deșteaptă-te, române!" a trecut proba timpului, prin puterea mesajului și prin capacitatea de a mobiliza oamenii în jurul unui crez comun patriotic. Indiferent că trăim în țară sau în străinătate, indiferent de opiniile efemere pe care le împărtășim la un moment dat, Imnul Național ne reprezintă pe toți".
,,Pentru o istorie a Imnului Național"
Am aflat apoi de la doamna muzeograf Marinela Loredana Barna că Expoziția itinerantă, intitulată ,,Pentru o istorie a Imnului Național", prezentată ieri la Oradea, a fost realizată acum mai bine de 10 ani, timp în care a ajuns pe la patru muzee (naționale, municipale sau județene), la Sfântul Gheorghe, Câmpulung Muscel, Vâlcea și Tulcea, iar ieri pe platoul din fața Primăriei Oradea. Expoziția este compusă din două părți. Pe primele panouri este prezentat traseul istoric al Imnului Național, poezia ,,Un răsunet", scrisă de Andrei Mureșanu la 1848, devenită ulterior ,,Deșteaptă-te, române!" până când aceasta a devenit Imnul de Stat al României, iar în cea de-a doua parte este prezentată o istorie a 24 de imnuri naționale din toată lumea. Sunt amintite inclusiv contribuțiile românești la Imnul de Stat al Albaniei, la care muzica ,,Pe-al nostru steag e scris unire" e compusă de Ciprian Porumbescu, iar la Imnul de Stat al Israelului, melodia este compusă după cântecul popular ,,Cucuruz cu frunza-n sus". Pe respectivele panouri sunt ilustrate de la cele mai vechi imnuri naționale din sec. al XVIII-lea, imnurile Franței și Spaniei, din sec. al XIX-lea: imnurile Angliei, Canadei, Finlandei, Greciei și Poloniei, la cele din secolul al XX-lea: imnurile Albaniei, Austriei, Bulgariei, Estoniei, Germaniei, Portugaliei, Statelor Unite ale Americii, Turciei și Vaticanului. Revenind la Imnul nostru, la poezia ,,Un răsunet", devenită ,,Deșteaptă-te, române!" spune muzeograful brașovean, ,,aceasta a văzut lumina tiparului acum 170 de ani, la Brașov, în ,,Foaie pentru minte, inimă și literatură". ,,Deșteaptă-te, române!" a fost consacrată ca Imn de Stat al României prin Constituția din 1991. Deși într-un singur secol, România a avut șase imnuri, ,,Deșteaptă-te, române!" are o istorie de 170 de ani și a însoțit românii atât în momentele de bucurie, cât și în cele de restriște", a conchis doamna muzeograf Marinela Loredana Barna.
Imnul Naţional al României a fost interpretat la microfon de Alexandrina Chelu și Alexandru Carțiș; Alexandru Carțiș a mai interpretat două cântece patriotice, iar în final, a cântat, împreună cu Alexandrina, ,,Odă bucuriei", devenită Imnul Uniunii Europene.
Moise-Ovidiu Dan
Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: ,,Imnul Național ne reprezintă pe toți”.
accesa'i Galeria foto

Trimite email
duminică, 22 februarie 2026 la 10:21:38 Ora standard a Europei de Est