Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Comunicat de presă referitor la Referendum

Coaliția pentru Familie Bihor

Comunicat de presă referitor la Referendum

Coaliția pentru Familie Bihor apreciază faptul că Biroului Electoral de Circumscripție Județeană nr. 5 Bihor a respins cele 5 sesizări ale oponenților referendumului constatând că aceste sunt neîntemeiate.

Coaliția pentru Familie Bihor a contestat Hotărârea nr. 2 Art. 1.  a Biroului Electoral de Circumscripție Județeană nr. 5 Bihor,  de admitere parțială, la Biroul Electoral Central și a explicat temeiul de drept cerând îndreptățirea cetățenilor României care participă la campania pentru Referendumul din 6-7 Octombrie 2018.
Până la soluționarea definitivă de către Biroul Electoral Central distribuirea pliantelor pentru promovare Referendumului din 6-7 octombrie 2018 se poate face fără nici o îngrădire așa cum arată Legea 208, Art. 80, Al. 6.
Oprirea distribuirii de pliante dispusă prin Hotărârea Biroului Electoral de Circumscripție Județeană nr. 5 Bihor este în opinia noastră neîntemeiată juridic pe motiv că pliantele (flyerele) menționate în Art. 1 din Hotărârea Biroului Electoral de circumscripție Județeană nr. 5 Bihor nr.2 din 2.10.2018 ora 16.30  nu intră sub incidența art. 79 din Legea nr. 208/2015. Textul de Lege se referă strict la afișele electorale (Legea 208 Art. 79 Al.7.). Cuvântul pliante  sau flyere nu se găsește în nici un loc în Legea nr. 208/2015.
Campania pentru Referendum nu este un proces electoral în sensul luptei dintre partide pentru câștigarea voturilor. Demersul de revizuire a Constituției în acest caz este inițiat de cetățeni și nu de partidele politice.  Așa cum arată Legea 3/2000 Art. 30 Al. 2, este și dreptul cetățenilor neimplicați politic să-și exprime opiniile în mod liber prin mijloacele de informare în masă. Mijloacele de informare în masă sunt definite de Codul Fiscal Art. 477 care citează din Codul CAEN.
Folosirea de către cetățenii români a însemnelor naționale, a culorilor cu încărcătură simbolică nu este interzisă de lege, ba mai mult, potrivit disp. art. 20 din Legea 75/1994 „cetățenii sunt datori să manifeste respect față de drapelul și imnul național al României". Pe site-ul Biroului Electoral Central pentru referendumul din 6-7 Octombrie 2018, în antet, găsim o combinație de culori într-o succesiune care reproduce drapelul României. Dacă nu e legal ca în timpul campaniei pentru referendum, cetățenii să folosească o combinație de culori într-o succesiune care reproduce drapelul României, atunci nici cetățenii de la Biroului Electoral Central pentru referendumul din 6-7 Octombrie 2018 nu au dreptul legal de a folosi această combinație de culori. În viața de zi cu zi, în sfera economică sunt multiple exemple dintre care indicăm ciocolata cu ROM unde găsim o combinație de culori într-o succesiune care reproduce drapelul României. Nu se pot aplica cetățenilor români dispozițiile electorale obligatorii pentru partidele politice. Referendumul din 6-7 octombrie nu cade sub incidența Legii 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniei electorale pentru alegeri.
Potrivit art. 2 din Legea 3/2000, referendumul național privind revizuirea Constituției constituie forma și mijlocul de consultare directă și de exprimare a voinței suverane a poporului român.
Cerem ca libertatea de exprimare și suveranitatea poporului garantată de Constituția și Legile României să nu fie îngrădită prin tertipuri procedurale rezultate din interpretări subiective.
Biroul de presă al Coaliției pentru Familie Bihor

 

Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 17:52:19 Ora de vară a Europei de Est