Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate

Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate

Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Nicolae Meseșan - inventator și făuritorul primei truse românești de criminalistică

Omul care se confundă cu epoca (pe care a ilustrat-o la Muzeul Orașului Oradea)


Nicolae Meseșan - inventator și făuritorul primei truse românești de criminalistică
Se spune că cei născuți în aprilie sunt deștepți și inventivi, practici și pricepuți în tehnică, ceea ce am spune că se potrivește de minune și personajului nostru pe care încercăm să vi-l prezentăm astăzi prin faptele sale; căci ce poate fi cel mai elocvent, mai concludent și mai grăitor în viața unui om decât faptele sale; faptele vorbesc de la sine, cum se spune, iar vorbele sunt de prisos în multe situații.

Eroul nostru, personalitatea pe care o avem acum în vizor, în obiectiv, cum ar spune chiar el, se numește Meseșan Nicolae, sălăjean la origini, din Sălăjeni, județul Sălaj, ultima localitate din regiunea Crișana, după cum susține el însuși. Acolo s-a născut în 2 aprilie 1947, într-o familie cu origini sănătoase, tatăl, miner, iar mama casnică, ce a crescut și a educat șapte copii, toți ajunși oameni vrednici de cinste și omenie în societate.

După absolvirea Școlii profesionale de arte și meserii în Șimleu Silvaniei, ca lăcătuș, a venit în Oradea, în 1964, să lucreze. Își amintește că primul obiectiv mare și important, chiar strategic pentru orădeni, la care a lucrat, a fost barajul din Ioșia pe Crișul Repede. Până la construirea acestui baraj, orădenii din zonă, dar nu numai, ba erau inundați, ba nu aveau apă, în perioadele secetoase. ,,Acest obiectiv strategic avea menirea să stabilizeze cursul de apă de pe cel mai important râu al Oradiei, dar și al Bihorului", susține interlocutorul nostru. Tânărul, aflat în floarea tinereții, la 17 ani, este îndrăgit de colegii de muncă, pentru comportarea sa cuviincioasă, pentru vorba sa bună și pentru sclipirea minții. ,,Se vede că are școală, își ziceau între ei, bacii mei, care îmi puteau fi părinți, și care chiar m-au iubit ca pe fiul lor, oameni simpli, fără prea multă școală, dar înțelepți și cu mult respect pentru muncă și pentru aproapele. Iar eu mă simțeam mândru alături de ei, fiind singurul din echipă cu școală profesională de trei ani. Încet-încet, am intrat și în vizorul celor mari, care auzind că am o meserie și punând ochii pe mine, m-au îndrăgit și m-au promovat în echipa de elită a șantierului. Din dorința de a crește profesional, am dat admitere și am intrat la Liceul Industrial Nr. 1 cu profil Tehnologia construcțiilor de mașini, pe care l-am absolvit în 1972, devenind tehnician TCM. În urma câștigării unui concurs inițiat de Școala interjudețeană de partid Oradea, am fost încadrat ca tehnician principal la această școală. Timp de 15 ani, aveam să lucrez la Școala interjudețeană de partid. M-au trimis la cursuri, la specializare, mi-au dat pe mână o mică tipografie, unde eu le tipăream cursurile. Aruncând ochii pe ele, zi de zi, am mai ,,furat" câte ceva (cunoștințe, informații - n.n.), și azi și mâine, încât am ajuns să fiu îndrăgit de toți cei cu putere de decizie. Asiguram amplificarea în trei săli de conferințe. M-au trimis la cursuri de operator proiectare film, pentru că trebuia să prezint cursanților filme documentare.

Nicolae Meseșan - fotoreporter de top

Așa am ajuns la Academia ,,Ștefan Gheorghiu", secția ziaristică, unde am făcut cursuri de fotoreporter și operator de imagine, făcând practica la Televiziunea Română. Întors acasă, am primit aparat de filmat și imortalizam pe film totul pentru Interjudețeana de partid, dar eram trimis în misiuni și în alte domenii, inclusiv la meciurile echipei de fotbal. Acolo l-am cunoscut pe ziaristul Crețu Ioan de la cotidianul ,,Crișana", care mi-a propus colaborare, iar mai târziu, ajungând redactor-șef, m-a angajat ca fotoreporter". Conștiincios și motivat, tânărul nostru învață meserie, se perfecționează, iar ca autodidact, deprinde tehnica fotografiilor color, încât în câțiva ani devine lider de piață în ale fotografiei color în Oradea, concurând cu fotoreporteri care își developau filmele și pozele în Ungaria. Pozează și filmează tot ce îi iese în cale, toate obiectivele și realizările epocii comuniste, fiind primul care ajungea la toate inaugurările regimului. Așa și-a făurit o impresionantă arhivă de poze și filme cu tot ce se construia în Oradea, dar și în județ. A ajuns să pozeze și să filmeze vizitele președintelui țării, tovarășul Nicolae Ceaușescu, în Oradea și Bihor, în perioada 1977- 1989, a pozat și a filmat sosirea lui Cadar, liderul Ungariei, în Oradea și întâlnirea sa cu președintele României. Toată arhiva sa de poze și filme este disponibilă să ajungă la Muzeul Cetății și Orașului Oradea, unde i s-a propus o sală cu mărturii ale Epocii de Aur. Nicolae Meseșan nu deține doar poze și filme unicat, ci și multe timbre, medalii, insigne, monede și bancnote, cărți, omagiile lui Ceaușescu, carnete de partid și de sindicat, cărți de la școlile de partid din acele timpuri, documente de la congresele al IX-lea până la al XIV-lea, valoroase piese, acte și documente de istorie trăită.

,,Am ajuns să-l dau jos, la podea, pe Ștefan Andrei"

Întrebându-l despre întâmplări haioase, despre picanterii din importantele vizite ale președintelui țării în Oradea, ne-a povestit cum a ajuns să-l dea jos, la propriu, pe Ștefan Andrei, fostul ministru de Externe al României din acele vremuri, aflat în vizită oficială la Fabrica de Confecții din Oradea, alături de președintele țării, iar replica distinsului nostru ministru a venit imediat, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat: ,,Tinere, tu-ți faci numai treaba, nu s-a întâmplat nimic!" După prima vizită, am fost atât de obosit și de stresat, încât am dormit 24 de ore, fără întrerupere, de la ora 10 seara, 22.00, la ora 10 seara, a doua zi. Din când în când venea soția să mă întrebe dacă mă simt bine, dacă nu vreau să mănânc sau să beau apă. Dar eram fericit că ieșise totul ca la carte. Devenisem omul numărul unu, care avea voie să-l pozeze pe tovarășul Nicolae Ceaușescu și în vizitele următoare".

Părăsind postul de fotoreporter al ziarului ,,Crișana", din motive financiare, eroul nostru a ajuns să lucreze la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor timp de 18 ani, ca tehnician criminalist, spre supărarea foștilor săi șefi de la ziar, care atunci nu l-au plătit, dar acum, îl regretau. Aici, își face treaba cu vârf și îndesat, cu seriozitate și competență, încât devine vedetă, în sensul bun al cuvântului, fiind îndrăgit și respectat. ,,Munca de tehnician criminalist mi-a dat multe și mari satisfacții, dar și multe surprize, fiind o muncă complexă, în care trăiești momente de tensiune maximă și mari emoții. În 18 ani, am văzut fel de fel de urmări ale unor crime din cele mai odioase, cadavre, multe ajunse în stadiu de putrefacție. Am participat la peste 90 la sută din autopsii, pentru că medicii legiști aveau mare încredere în mine. Văzând atâtea și făcându-mi treaba cu conștiinciozitate zi de zi, am simțit nevoia să-mi perfecționez stilul de muncă, dar și ustensilele de lucru cu care efectuam măsurătorile la locul faptei, pentru o cât mai mare precizie și o ușurare a muncii".

Trei dispozitive inventate și brevetate, dar și prima trusă românească de criminalistică

Din aproape în aproape, tehnicianul criminalist Nicolae Meseșan a inventat trei dispozitive de lucru care în 2010 și 2013 au fost brevetate: un dispozitiv de măsurare a distanțelor, foarte util și practic; un indicator pliabil și un instrument de măsurare pliabil (tridimensional, care îi poartă numele: Mes-Metru). Laboratorul și cabinetul său de inventică era atelierul din garajul de-acasă; acolo s-au născut toate cele trei dispozitive. Ca lăcătuș avea în dotare de toate, de la menghină, la polizor, aparat de sudură, mașină de găurit, flex... Succesul pe care l-a obținut cu cele trei invenții a fost imens la vremea aceea, fiind cunoscut și admirat nu numai în țară, ci și în străinătate. De aici, a văzut lucrurile și mai departe, adunate și ordonate într-o trusă. Ceea ce a făcut ca să realizeze prima trusă românească de criminalistică. Noi importăm și folosim și astăzi în cercetarea criminalistică la fața locului, trusă străină, importată pe bani grei, circa o mie de euro bucata, iar trusa românească a lui Nicolae Meseșan ar costa mai puțin de jumătate, și care ar putea fi chiar exportată în lumea întreagă, plus alte avantaje pentru statul român (economii, locuri de muncă, TVA, valută etc), dar nu se vrea!!!

În schimb, alții ar vrea să-i sară domnului Nicolae Meseșan în ajutor să-și pună în undă invențiile brevetate de statul român (posibili parteneri din Ungaria, Germania, India, Israel și SUA, ba chiar și Institutul de Criminalistică din Moscova se arată interesat de invențiile domnului Nicolae Meseșan). Orădeanul nostru, cu cea de-a doua invenție (Indicator pliabil), a reușit performanța mondială de a surclasa trei inventatori internaționali: pe Jack Abrams din Marea Britanie, pe Tanaka Fumio din Japonia și pe Jeffrey C. Pederson din USA. Nu am putea spune că invențiile interlocutorului nostru nu s-au bucurat de aprecieri pe plan național, apărând în Revista Română de Criminalistică nr. 3 și nr. 4 din 2009 și nr. 6/ 2015, a Asociației Criminaliștilor din România - redactor-șef, col (r) Vasile Lăpăduși, secretar general al A.C.R., în Revista de Criminologie, de Criminalistică și de Penologie nr. 3/ 2010, precum și în Revista Criminologia din România: trecut, prezent și viitor din 4. IX. 2015 (coordonator, prof. univ. dr. Mihaela Rodica Stănoiu). Vorbim apoi de nenumăratele simpozioane naționale și internaționale la care a fost invitat să-și prezinte invențiile prin intermediul unui filmuleț de nouă minute, culegând aplauze la scenă deschisă în sală și în cercurile specialiștilor în domeniu. Însuși procurorul general al României din anii trecuți, Laura Codruța Kovesi, a fost încântat(ă), pe vremea aceea, premiindu-l pe dl Nicolae Meseșan cu diploma anului (care se acordă doar procurorilor cu merite deosebite), și cu 2.000 de lei. De asemenea, a mai primit diplome de excelență din partea Asociației Criminaliștilor din România (pentru contribuția sa la dezvoltarea criminalisticii românești), din partea Institutului Național de Criminalistică (pentru contribuția adusă la dezvoltarea criminalisticii), din partea Academiei Române, Institutul de Cercetări Juridice ,,Acad. Andrei Rădulescu"(unde a prezentat invențiile sale), din partea Societății Române de Criminologie și Criminalistică și Științe Penitenciare - Filiala Transilvania. Oficiul de Invenții din SUA este interesat să-i protejeze invențiile...

După ieșirea la pensie, în 2011, la 64 de ani și șase luni, după 46 de ani neîntrerupți, dl Nicolae Meseșan mai speră să-și vadă invențiile materializate pe piața românească.

O firmă autohtonă (EVENTJUST din București) chiar a reușit să-i producă câteva exemplare din acele dispozitive pentru a le putea prezenta în cadrul unor expoziții spre a se ajunge la comercializarea lor în serie, în cantități remarcabile la nivel de țară și chiar pe piața externă.

Moise-Ovidiu Dan

Nicolae Meseșan - o pagină de istorie, având o sală în cadrul Muzeului Orașului Oradea

Ieri (24 octombrie 2018), am stat de vorbă cu Nicolae Meseșan în sala pe care a primit-o în cadrul Muzeului Orașului Oradea pentru a ilustra epoca în care a trăit, cu care s-a confundat, care l-a marcat și în care s-a realizat ca om și profesionist.

Miercuri, Nicolae Meseșan povestea (și răspundea întrebărilor) studenților jurnaliști (din anul III: Daniela Cap, Teodora Negrea, Adina Brândaș, Tatiana Vozian, Alice Cazan și Emilia Gale, împreună cu micul său jurnalist), aduși în vizită de Cristina Pușcaș, lector univ. dr. al secției de jurnalism a Facultăţii de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării din cadrul Universității din Oradea.

Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Nicolae Meseșan - inventator și făuritorul primei truse românești de criminalistică.