Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Workshopul internațional ,,Viitorul Ordinii Mondiale: Stabilitate sau Dezordine?”

Invitat special, profesorul John Mearsheimer


Workshopul internațional ,,Viitorul Ordinii Mondiale: Stabilitate sau Dezordine?”
Joi, 25 octombrie 2018, Departamentul de Relații Internaționale și Studii Europene, din cadrul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării a Universității din Oradea, va organiza două evenimente în onoarea Profesorului John Mearsheimer, de la Universitatea din Chicago.

Primul eveniment va fi organizat, începând cu ora 10.00, în Aula Magna a Universității din Oradea, când profesorului John Mearsheimer i se va decerna titlul de Doctor Honoris Causa.

Cel de-al doilea eveniment, care se va desfășura între orele 16.00 - 18.00, la Muzeul Memorial Aurel Lazăr, va consta într-un Workshop Internațional - intitulat ,,Viitorul Ordinii Mondiale: Stabilitate sau Dezordine?" organizat de către Departamentul de Relații Internaționale și Studii Europene (Universitatea din Oradea), Universitatea Aston (Marea Britanie) și Centrul pentru Politică Externă și Studii de Securitate - CFPSS (Universitatea din Craiova).

În deschiderea Workshop-ului vor lua cuvântul prof. univ. dr. Ioan Horga (decan al Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării și profesor asociat la Școala doctorală de Relații Internaționale și Studii de Securitate, din cadrul Universității ,,Babeș-Bolyai", Cluj-Napoca) și lect. univ. dr. Florin Păsătoiu (Centrul pentru Politică Externă și Studii de Securitate - CFPSS, Universitatea din Craiova).

Workshop-ul propriu-zis va consta într-o dezbatere dinamică, în care nouă dascăli și cercetători în Relații Internaționale, Științe Politice și Afaceri Internaționale - din Marea Britanie, Rusia, Ungaria și România (Cluj-Napoca, Craiova, Iași și Oradea) (Ekaterina Mikhaylenko, PhD, Departamentul de Relații Internaționale, Universitatea Federală Ural, Federația Rusă; Cristian Nițoiu, PhD, Universitatea Aston, Marea Britanie; Loredana Maria Simionov, cercetător PhD, Centrul pentru Studii Europene, Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza", Iași; Sorin Dan, PhD, Griffiths School of Management, Universitatea ,,Emanuel", Oradea; Klara Czimre, PhD, Universitatea din Debrecen, Ungaria; Dorin Dolghi, PhD, Departamentul de Relații Internaționale și Studii Europene, Universitatea din Oradea și cadru didactic asociat la Departamentul de Relații Internaționale și Studii de Securitate, Universitatea ,,Babeș-Bolyai", Cluj-Napoca; Ioana Bordeianu, PhD, Școala de Pregătire a Agenților Poliției de Frontieră ,,Avram Iancu", Oradea, și cadru didactic asociat la Departamentul de Relații Internaționale și Studii Europene, Universitatea din Oradea; Ioana Albu, PhD, Departamentul de Științe Politice și Științele Comunicării, Universitatea din Oradea; Ciprian Beniamin Benea, PhD, Facultatea de Științe Economice, Departamentul de Relații Internaționale, Universitatea din Oradea) vor discuta și vor adresa întrebări invitatului special al evenimentului - profesorul John Mearsheimer, cu privire la tema ,,Viitorului Ordinii Mondiale: Stabilitate sau Dezordine?"

,,Viitorul Ordinii Mondiale: Stabilitate sau Dezordine?"

În ultimii doi ani am asistat la o perioadă de stabilitate relativă pe scena internațională. Acest lucru este în contrast cu cei cinci ani anteriori, care au fost marcați de o tulburare și o panică considerabile în ordinea mondială liberală condusă de Occident. Crizele majore au afectat pilonii-cheie ai modelului euro-atlantic și au spulberat infailibilitatea sau supremația percepută a Occidentului. Criza financiară, eșecul Primăverii Arabe din Siria, Libia și Yemen, conflictul din Ucraina și criza migranților din Uniunea Europeană (UE), toate au subliniat vulnerabilitățile liberalismului mondial. Răspunsul Occidentului a fost, în cel mai bun caz, timid, cu actori-cheie - cum ar fi SUA sau UE, care nu și-au îndeplinit angajamentele și ambițiile, ceea ce le-a afectat statutul internațional. Volatilitatea, mai degrabă decât stabilitatea, a fost forța motrice a ordinii mondiale din această perioadă. În schimb, spre deosebire de analizele multor experți, președinția lui Donald Trump a adus un sentiment de stabilitate relativă în ordinea lumii liberale, fără ca noi conflicte exogene să pună în mod semnificativ la încercare modelul Occidental. Cu toate acestea, în fundal, foarte mulți piloni ai ordinii mondiale liberale conduse de Occident (SUA, Marea Britanie și UE) au început să își reformuleze obiectivele de politică externă și să adopte mai multe politici unilaterale, care pun interesele înguste mai presus de normele și valorile universale. Prin urmare, presiunea externă s-ar putea să fi scăzut sau să se fi stabilizat, dar provocarea din cadrul ordinii mondiale liberale a devenit, cu siguranță, mai importantă.

Această perioadă de stabilitate relativă în ordinea mondială s-ar putea dovedi a fi una scurtă și influențată, în primul rând, de caracterul imprevizibil al președinției Trump, liderii mondiali încercând încă să evalueze direcția politicii externe a administrației sale. Condițiile care au dus la tulburarea și panica înainte ca Trump să preia funcția nu s-au transformat ci, mai degrabă, au fost latente. Unul dintre cei mai importanți factori este așa-numitul ,,Nou Război Rece" dintre Vest și Rusia, care a adus tensiuni intense și conflicte potențiale între cei doi foști rivali. Președinția Trump a promis dezghețarea relațiilor cu Moscova dar, în practică, SUA și Europa și-au continuat abordarea fără compromisuri față de Rusia, în timp ce Kremlinul a ales să folosească retorica unui ,,castel asediat" (întărită prin vizarea și izolarea de către Occident), pentru a-și consolida poziția la nivel intern. În al doilea rând, situația din Orientul Mijlociu pare a fi mai tensionată decât acum cinci ani, dar cele mai multe conflicte care au urmat Primăverii Arabe s-au transformat în conflicte înghețate sau războaie civile care pot dura o perioadă îndelungată. În al treilea rând, China s-a angajat într-o direcție și mai asertivă în politica sa externă, acțiunile sale din Marea Chinei de Sud putând fi văzute drept o provocare îndrăzneață față de prezența SUA în regiune, în timp ce modelul său de guvernare globală câștigă din ce în ce mai mult teren (asupra UE sau SUA), în Africa și Asia Centrală. În cele din urmă, țările BRICs, deși nu sunt, încă, un bloc coerent, și-au dezvoltat planurile de instituționalizare a grupării.

În acest context, acest Workshopul urmărește să evalueze natura evoluțiilor recente ale ordinii mondiale, pe termen scurt și mediu. În timp ce vântul pare să sufle într-o direcție tot mai îndepărtată de ordinea mondială centrată pe Occident, este puțin probabil ca un nou model coerent să apară în deceniul următor. Mai mult, țări precum China sau Rusia nu sunt în întregime revizioniste și, de fapt, sunt extrem de integrate în unele zone din actuala ordine liberală mondială. Este mult mai probabil că ordinea mondială va cunoaște o tranziție din ce în ce mai mare de la concentrarea asupra valorilor și normelor liberale, către o ordine care va pune un accent mai mare pe pragmatism și Realpolitik în relațiile dintre state.

Alina Brihan

Trimite email

marți, 22 septembrie 2026 la 03:29:59 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

De-ale studenților

,,Pentru noi, Săptămâna Bobocilor înseamnă adevăratul început al studenției", spune Amelia Varga - președintele Uniunii Studenților Oradea.