Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Workshopul internațional ,,Viitorul Ordinii Mondiale: Stabilitate sau Dezordine?”

Invitat special, profesorul John Mearsheimer

Workshopul internațional ,,Viitorul Ordinii Mondiale: Stabilitate sau Dezordine?”

Joi, 25 octombrie 2018, Departamentul de Relații Internaționale și Studii Europene, din cadrul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării a Universității din Oradea, va organiza două evenimente în onoarea Profesorului John Mearsheimer, de la Universitatea din Chicago.

Primul eveniment va fi organizat, începând cu ora 10.00, în Aula Magna a Universității din Oradea, când profesorului John Mearsheimer i se va decerna titlul de Doctor Honoris Causa.
Cel de-al doilea eveniment, care se va desfășura între orele 16.00 - 18.00, la Muzeul Memorial Aurel Lazăr, va consta într-un Workshop Internațional - intitulat ,,Viitorul Ordinii Mondiale: Stabilitate sau Dezordine?" organizat de către Departamentul de Relații Internaționale și Studii Europene (Universitatea din Oradea), Universitatea Aston (Marea Britanie) și Centrul pentru Politică Externă și Studii de Securitate - CFPSS (Universitatea din Craiova).
În deschiderea Workshop-ului vor lua cuvântul prof. univ. dr. Ioan Horga (decan al Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării și profesor asociat la Școala doctorală de Relații Internaționale și Studii de Securitate, din cadrul Universității ,,Babeș-Bolyai", Cluj-Napoca) și lect. univ. dr. Florin Păsătoiu (Centrul pentru Politică Externă și Studii de Securitate - CFPSS, Universitatea din Craiova).
Workshop-ul propriu-zis va consta într-o dezbatere dinamică, în care nouă dascăli și cercetători în Relații Internaționale, Științe Politice și Afaceri Internaționale - din Marea Britanie, Rusia, Ungaria și România (Cluj-Napoca, Craiova, Iași și Oradea) (Ekaterina Mikhaylenko, PhD,  Departamentul de Relații Internaționale, Universitatea Federală Ural, Federația Rusă; Cristian Nițoiu, PhD, Universitatea Aston, Marea Britanie; Loredana Maria Simionov, cercetător PhD, Centrul pentru Studii Europene, Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza", Iași; Sorin Dan, PhD, Griffiths School of Management, Universitatea ,,Emanuel", Oradea; Klara Czimre, PhD, Universitatea din Debrecen, Ungaria; Dorin Dolghi, PhD, Departamentul de Relații Internaționale și Studii Europene, Universitatea din Oradea și cadru didactic asociat la Departamentul de Relații Internaționale și Studii de Securitate, Universitatea ,,Babeș-Bolyai", Cluj-Napoca; Ioana Bordeianu, PhD, Școala de Pregătire a Agenților Poliției de Frontieră ,,Avram Iancu", Oradea, și cadru didactic asociat la Departamentul de Relații Internaționale și Studii Europene, Universitatea din Oradea; Ioana Albu, PhD, Departamentul de Științe Politice și Științele Comunicării, Universitatea din Oradea; Ciprian Beniamin Benea, PhD, Facultatea de Științe Economice, Departamentul de Relații Internaționale, Universitatea din Oradea) vor discuta și vor adresa întrebări invitatului special al evenimentului - profesorul John Mearsheimer, cu privire la tema ,,Viitorului Ordinii Mondiale: Stabilitate sau Dezordine?"
,,Viitorul Ordinii Mondiale: Stabilitate sau Dezordine?"
În ultimii doi ani am asistat la o perioadă de stabilitate relativă pe scena internațională. Acest lucru este în contrast cu cei cinci ani anteriori, care au fost marcați de o tulburare și o panică considerabile în ordinea mondială liberală condusă de Occident. Crizele majore au afectat pilonii-cheie ai modelului euro-atlantic și au spulberat infailibilitatea sau supremația percepută a Occidentului. Criza financiară, eșecul Primăverii Arabe din Siria, Libia și Yemen, conflictul din Ucraina și criza migranților din Uniunea Europeană (UE), toate au subliniat vulnerabilitățile liberalismului mondial. Răspunsul Occidentului a fost, în cel mai bun caz, timid, cu actori-cheie - cum ar fi SUA sau UE, care nu și-au îndeplinit angajamentele și ambițiile, ceea ce le-a afectat statutul internațional. Volatilitatea, mai degrabă decât stabilitatea, a fost forța motrice a ordinii mondiale din această perioadă. În schimb, spre deosebire de analizele multor experți, președinția lui Donald Trump a adus un sentiment de stabilitate relativă în ordinea lumii liberale, fără ca noi conflicte exogene să pună în mod semnificativ la încercare modelul Occidental. Cu toate acestea, în fundal, foarte mulți piloni ai ordinii mondiale liberale conduse de Occident (SUA, Marea Britanie și UE) au început să își reformuleze obiectivele de politică externă și să adopte mai multe politici unilaterale, care pun interesele înguste mai presus de normele și valorile universale. Prin urmare, presiunea externă s-ar putea să fi scăzut sau să se fi stabilizat, dar provocarea din cadrul ordinii mondiale liberale a devenit, cu siguranță, mai importantă.
Această perioadă de stabilitate relativă în ordinea mondială s-ar putea dovedi a fi una scurtă și influențată, în primul rând, de caracterul imprevizibil al președinției Trump, liderii mondiali încercând încă să evalueze direcția politicii externe a administrației sale. Condițiile care au dus la tulburarea și panica înainte ca Trump să preia funcția nu s-au transformat ci, mai degrabă, au fost latente. Unul dintre cei mai importanți factori este așa-numitul ,,Nou Război Rece" dintre Vest și Rusia, care a adus tensiuni intense și conflicte potențiale între cei doi foști rivali. Președinția Trump a promis dezghețarea relațiilor cu Moscova dar, în practică, SUA și Europa și-au continuat abordarea fără compromisuri față de Rusia, în timp ce Kremlinul a ales să folosească retorica  unui ,,castel asediat" (întărită prin vizarea și izolarea de către Occident), pentru a-și consolida poziția la nivel intern. În al doilea rând, situația din Orientul Mijlociu pare a fi mai tensionată decât acum cinci ani, dar cele mai multe conflicte care au urmat Primăverii Arabe s-au transformat în conflicte înghețate sau războaie civile care pot dura o perioadă îndelungată. În al treilea rând, China s-a angajat într-o direcție și mai asertivă în politica sa externă, acțiunile sale din Marea Chinei de Sud putând fi văzute drept o provocare îndrăzneață față de prezența SUA în regiune, în timp ce modelul său de guvernare globală câștigă din ce în ce mai mult teren (asupra UE sau SUA), în Africa și Asia Centrală. În cele din urmă, țările BRICs, deși nu sunt, încă, un bloc coerent, și-au dezvoltat planurile de instituționalizare a grupării.
În acest context, acest Workshopul urmărește să evalueze natura evoluțiilor recente ale ordinii mondiale, pe termen scurt și mediu. În timp ce vântul pare să sufle într-o direcție tot mai îndepărtată de ordinea mondială centrată pe Occident, este puțin probabil ca un nou model coerent să apară în deceniul următor. Mai mult, țări precum China sau Rusia nu sunt în întregime revizioniste și, de fapt, sunt extrem de integrate în unele zone din actuala ordine liberală mondială. Este mult mai probabil că ordinea mondială va cunoaște o tranziție din ce în ce mai mare de la concentrarea asupra valorilor și normelor liberale, către o ordine care va pune un accent mai mare pe pragmatism și Realpolitik în relațiile dintre state.
Alina Brihan

 

 

Trimite email
joi, 28 martie 2024, 17:09:23 Ora standard a Europei de Est