Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Workshopul internațional ,,Viitorul Ordinii Mondiale: Stabilitate sau Dezordine?”

Invitat special, profesorul John Mearsheimer

Workshopul internațional ,,Viitorul Ordinii Mondiale: Stabilitate sau Dezordine?”

Joi, 25 octombrie 2018, Departamentul de Relații Internaționale și Studii Europene, din cadrul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării a Universității din Oradea, va organiza două evenimente în onoarea Profesorului John Mearsheimer, de la Universitatea din Chicago.

Primul eveniment va fi organizat, începând cu ora 10.00, în Aula Magna a Universității din Oradea, când profesorului John Mearsheimer i se va decerna titlul de Doctor Honoris Causa.
Cel de-al doilea eveniment, care se va desfășura între orele 16.00 - 18.00, la Muzeul Memorial Aurel Lazăr, va consta într-un Workshop Internațional - intitulat ,,Viitorul Ordinii Mondiale: Stabilitate sau Dezordine?" organizat de către Departamentul de Relații Internaționale și Studii Europene (Universitatea din Oradea), Universitatea Aston (Marea Britanie) și Centrul pentru Politică Externă și Studii de Securitate - CFPSS (Universitatea din Craiova).
În deschiderea Workshop-ului vor lua cuvântul prof. univ. dr. Ioan Horga (decan al Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării și profesor asociat la Școala doctorală de Relații Internaționale și Studii de Securitate, din cadrul Universității ,,Babeș-Bolyai", Cluj-Napoca) și lect. univ. dr. Florin Păsătoiu (Centrul pentru Politică Externă și Studii de Securitate - CFPSS, Universitatea din Craiova).
Workshop-ul propriu-zis va consta într-o dezbatere dinamică, în care nouă dascăli și cercetători în Relații Internaționale, Științe Politice și Afaceri Internaționale - din Marea Britanie, Rusia, Ungaria și România (Cluj-Napoca, Craiova, Iași și Oradea) (Ekaterina Mikhaylenko, PhD,  Departamentul de Relații Internaționale, Universitatea Federală Ural, Federația Rusă; Cristian Nițoiu, PhD, Universitatea Aston, Marea Britanie; Loredana Maria Simionov, cercetător PhD, Centrul pentru Studii Europene, Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza", Iași; Sorin Dan, PhD, Griffiths School of Management, Universitatea ,,Emanuel", Oradea; Klara Czimre, PhD, Universitatea din Debrecen, Ungaria; Dorin Dolghi, PhD, Departamentul de Relații Internaționale și Studii Europene, Universitatea din Oradea și cadru didactic asociat la Departamentul de Relații Internaționale și Studii de Securitate, Universitatea ,,Babeș-Bolyai", Cluj-Napoca; Ioana Bordeianu, PhD, Școala de Pregătire a Agenților Poliției de Frontieră ,,Avram Iancu", Oradea, și cadru didactic asociat la Departamentul de Relații Internaționale și Studii Europene, Universitatea din Oradea; Ioana Albu, PhD, Departamentul de Științe Politice și Științele Comunicării, Universitatea din Oradea; Ciprian Beniamin Benea, PhD, Facultatea de Științe Economice, Departamentul de Relații Internaționale, Universitatea din Oradea) vor discuta și vor adresa întrebări invitatului special al evenimentului - profesorul John Mearsheimer, cu privire la tema ,,Viitorului Ordinii Mondiale: Stabilitate sau Dezordine?"
,,Viitorul Ordinii Mondiale: Stabilitate sau Dezordine?"
În ultimii doi ani am asistat la o perioadă de stabilitate relativă pe scena internațională. Acest lucru este în contrast cu cei cinci ani anteriori, care au fost marcați de o tulburare și o panică considerabile în ordinea mondială liberală condusă de Occident. Crizele majore au afectat pilonii-cheie ai modelului euro-atlantic și au spulberat infailibilitatea sau supremația percepută a Occidentului. Criza financiară, eșecul Primăverii Arabe din Siria, Libia și Yemen, conflictul din Ucraina și criza migranților din Uniunea Europeană (UE), toate au subliniat vulnerabilitățile liberalismului mondial. Răspunsul Occidentului a fost, în cel mai bun caz, timid, cu actori-cheie - cum ar fi SUA sau UE, care nu și-au îndeplinit angajamentele și ambițiile, ceea ce le-a afectat statutul internațional. Volatilitatea, mai degrabă decât stabilitatea, a fost forța motrice a ordinii mondiale din această perioadă. În schimb, spre deosebire de analizele multor experți, președinția lui Donald Trump a adus un sentiment de stabilitate relativă în ordinea lumii liberale, fără ca noi conflicte exogene să pună în mod semnificativ la încercare modelul Occidental. Cu toate acestea, în fundal, foarte mulți piloni ai ordinii mondiale liberale conduse de Occident (SUA, Marea Britanie și UE) au început să își reformuleze obiectivele de politică externă și să adopte mai multe politici unilaterale, care pun interesele înguste mai presus de normele și valorile universale. Prin urmare, presiunea externă s-ar putea să fi scăzut sau să se fi stabilizat, dar provocarea din cadrul ordinii mondiale liberale a devenit, cu siguranță, mai importantă.
Această perioadă de stabilitate relativă în ordinea mondială s-ar putea dovedi a fi una scurtă și influențată, în primul rând, de caracterul imprevizibil al președinției Trump, liderii mondiali încercând încă să evalueze direcția politicii externe a administrației sale. Condițiile care au dus la tulburarea și panica înainte ca Trump să preia funcția nu s-au transformat ci, mai degrabă, au fost latente. Unul dintre cei mai importanți factori este așa-numitul ,,Nou Război Rece" dintre Vest și Rusia, care a adus tensiuni intense și conflicte potențiale între cei doi foști rivali. Președinția Trump a promis dezghețarea relațiilor cu Moscova dar, în practică, SUA și Europa și-au continuat abordarea fără compromisuri față de Rusia, în timp ce Kremlinul a ales să folosească retorica  unui ,,castel asediat" (întărită prin vizarea și izolarea de către Occident), pentru a-și consolida poziția la nivel intern. În al doilea rând, situația din Orientul Mijlociu pare a fi mai tensionată decât acum cinci ani, dar cele mai multe conflicte care au urmat Primăverii Arabe s-au transformat în conflicte înghețate sau războaie civile care pot dura o perioadă îndelungată. În al treilea rând, China s-a angajat într-o direcție și mai asertivă în politica sa externă, acțiunile sale din Marea Chinei de Sud putând fi văzute drept o provocare îndrăzneață față de prezența SUA în regiune, în timp ce modelul său de guvernare globală câștigă din ce în ce mai mult teren (asupra UE sau SUA), în Africa și Asia Centrală. În cele din urmă, țările BRICs, deși nu sunt, încă, un bloc coerent, și-au dezvoltat planurile de instituționalizare a grupării.
În acest context, acest Workshopul urmărește să evalueze natura evoluțiilor recente ale ordinii mondiale, pe termen scurt și mediu. În timp ce vântul pare să sufle într-o direcție tot mai îndepărtată de ordinea mondială centrată pe Occident, este puțin probabil ca un nou model coerent să apară în deceniul următor. Mai mult, țări precum China sau Rusia nu sunt în întregime revizioniste și, de fapt, sunt extrem de integrate în unele zone din actuala ordine liberală mondială. Este mult mai probabil că ordinea mondială va cunoaște o tranziție din ce în ce mai mare de la concentrarea asupra valorilor și normelor liberale, către o ordine care va pune un accent mai mare pe pragmatism și Realpolitik în relațiile dintre state.
Alina Brihan

 

 

Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 18:57:50 Ora de vară a Europei de Est