Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

„Nu arunca trecutul, adu-l la Muzeu”

Sala de muzeu (Nicolae Meseșan) - o pagină de istorie

„Nu arunca trecutul, adu-l la Muzeu”

Despre omul și profesionistul Nicolae Meseșan am scris recent. Despre colecționarul și pasionatul de fotografie, vom scrie acum.

Parte din cartea sa de vizită o găsiți la Muzeul Orașului Oradea, în sala Nicolae Meseșan și perioada comunistă, cum am denumit-o noi, impropriu.
Așadar, omul (cetățeanul) Nicolae Meseșan se confundă cu epoca pe care a ilustrat-o în chip magistral prin imagini unicat și obiecte în și la Muzeul Orașului Oradea. Prin obiectele și imaginile expuse într-o sală (care este numai a ,,sa"), vizitând-o, veți putea ,,lectura" o pagină de istorie (vie), trăită de fotoreporterul de ieri al cotidianului ,,Crișana" și tehnicianul criminalist Nicolae Meseșan.
,,Această colecție s-a născut datorită pasiunii mele, încă din tinerețe, pentru fotografie și pentru colecționarea obiectelor românești din perioada respectivă. Am ezitat să realizez această expoziție, dar m-au convins o serie de oameni de cultură și istorici ai orașului Oradea, care m-au încurajat, motivând că „istoria trebuie transmisă generațiilor viitoare așa cum a fost ea, cu bune și cu rele", ne-a pus Nicolae Meseșan miercuri (24 octombrie 2018) la vizitarea expoziției sale. Tot așa le-a vorbit (N.M.) anterior și celor prezenți joi (18 octombrie) la vernisaj. ,,În urmă cu doi ani, la inițiativa doamnei dr. Cristina Pușcaș (muzeograf și lector univ. dr. la Universitatea din Oradea - n.n.), am contribuit cu donarea unor obiecte în cadrul Campaniei „Nu arunca trecutul, adu-l la Muzeu"; în urmă cu un an am început pregătirile pentru expoziție, iar în anul acesta am depus un proiect la Consiliul Județean Bihor pentru sprijinul financiar necesar amenajării sălii de expoziție".
Prin urmare, așa s-a născut sala pe care am vizitat-o miercuri și pe care ne-a prezentat-o însuși făuritorul ei, Nicolae Meseșan. ,,Conducerea Muzeului Orașului Oradea, doamna director Angela Lupșea și domnul director adjunct Ioan Ciorba mi-au pus la dispoziție această sală și m-au sprijinit cu idei de specialitate. Un ajutor substanțial de specialitate, dar și în amenajarea expoziției l-am primit din partea domnilor Noane Dumitru, Negru Cristian și Ștefan Lipot, dar mai cu seamă din partea istoricului și muzeografului Augustin Țărău, care a pus mâna, a cărat, a lipit și a vopsit, a pus mult suflet în amenajarea acestei expoziții. Fotografiile, în cea mai mare parte, sunt realizate de mine, dar pentru a urma cronologia evenimentelor, am folosit unele fotografii din publicațiile vremii. Obiectele sunt în cea mai mare parte din colecția mea, iar unele sunt provenite din donații ale publicului. Eu personal consider că am dreptul, dar și obligația, de a prezenta fotografii cu obiectivele industriale și sociale din Oradea deoarece am participat la realizarea acestora".
În expoziție, obiectele și imaginile sunt prezentate într-o cronologie, grupate pe etape și domenii, începând cu perioada colectivizării, cu pâinea țărănească, tradițională, coaptă în cuptor, pe vatră, continuând cu industrializarea și urbanizarea, cu imagini și informații (scrise) despre domenii precum cultură, educație și sănătate... până la Revoluția din 1989. Vizitele de lucru ale președintelui Nicolae Ceaușescu și documentele de partid dau culoare și substanță epocii. Veți vedea cărți, ziare, reviste și alte documente în original, expuse pe mese, dar și în vitrine, medalii, timbre și bancnote, aparate de radio românești din acele timpuri, dar și primul televizor color românesc, uniforme  și ustensile ale școlarilor și pionierilor, stema României (tridimensional)...
O cărticică demnă de Cartea recordurilor
,,Vedeți această cărticică? Cu ea, Oradea ar putea intra în Cartea recordurilor. Este piesa de bază a expoziției. Deși este de mărimea unei fotografii de pașaport 3x4 cm cu grosimea de 1 cm și cuprinde 295 de pagini, care se pot citi fără lupă. Ea este valoroasă nu doar datorită dimensiunilor sale minuscule, ci mai ales grație conținutului său, titlu acesteia fiind „Directivele Congresului al IX-lea", și a fost tipărită în anul 1966".
Vizita studenților jurnaliști
Și cum o bucurie nu vine întotdeauna singură, miercuri, am avut parte și de surprize din cele mai plăcute. La ora vizitei noastre am avut ocazia să-l cunoaștem pe directorul adjunct al muzeului, domnul Ionuț Ciorba, dar și un grup de studenți jurnaliști, însoțiți de lector univ. dr. Cristina Pușcaș; care au însemnat, cu adevărat, cireașa de pe tort. Deopotrivă, bucuria reporterului, dar și a interlocutorului nostru, care, din acel moment, a încăput pe mâna jurnaliștilor (din anul III: Daniela Cap, Teodora Negrea, Adina Brândaș, Tatiana Vozian, Alice Cazan și Emilia Gale) care i-au pus întrebări, l-au ,,descusut", incitându-l. Nicolae Meseșan le-a răspuns cu calm, așezat, ca un ardelean sălăjeano-bihorean. Le-a povestit despre viața și activitatea sa, cu întâmplări și picanterii, citând uneori, iar alteori exprimând maxime proprii, de care este convins și pe care dorește să le rostească răspicat spre a fi luate în seamă: ,,Fiecare om care a fost obligat să se nască are voie să trăiască". ,,Decât să (te) ruginești, mai bine să te consumi".
Fotoreporterul nostru a lăsat loc și pentru o întrevedere viitoare cu studentele în care le-ar putea vorbi despre fotografia de presă (,,care vorbește singură").
,,Tăiem cu foarfeca 50 de ani?"
Despre vernisaj, interlocutorul nostru ne-a relatat cu încântare, simțindu-se onorat de prezența în sală a conducerii muzeului și a unor personalități, istorici, oameni de cultură, dar și a numeroși prieteni. Iar ,,Jurnalul Bihorean" l-a cadorisit de la vernisaj cu o pagină mare și lată, cu un reportaj care i s-a așezat drept la suflet și din care ne-a citat adesea. Felicitări, doamna Camelia Bușu!
,,Acum, după '90, toți privesc spre trecutul comunist cu ură și toți îl blamează, spunea distinsul istoric Viorel Faur. Dar câtă dreptate ai să blamezi ceva ce nu cunoști? Nu aduc elogiu anilor, ci poporului, pentru că acest popor a ridicat tot. Aici este esența problemei. Trebuie să avem tăria să arătăm ceea ce a fost bun din trecut. Ce facem? Facem o sincopă în istorie? Tăiem cu foarfeca 50 de ani? A fost o industrie formidabilă în acest județ. A dispărut de pe hartă. Este eroare fundamentală a epocii democrației noastre. N-am știut să ne conservăm ceea ce am avut și am distrus cu sânge rece și iresponsabilitate", a mai spus distinsul istoric Viorel Faur, iar scriitorul Mircea Bradu, dând filele istoriei înapoi și făcând o retrospectivă în anii copilăriei, a depănat amintiri din viața de gojdist, pe când împărțea mâncarea cu colegul de bancă, fostul rector Teodor Maghiar. Tot din amintiri, ne-a adus în atenție cum se învăța carte pe-atunci, cum se muncea și cum se construia în Oradea. La Fabrica de Mobilă ,,Alfa" din Oradea s-a făcut ,,un birou senzațional" pentru regina Angliei. ,,Ștefănoiu făcuse din Fabrica de Alumină cea mai importantă instituție în domeniu. Era plin de invenții (...). Aveam pe vremuri un spor de dezvoltare de 17%. Numai Japonia avea mai mare. Noi ne mândrim acum că avem 5,4%", a mai spus  distinsul om de cultură.
Nu vorbim cu nostalgie despre trecut, ci spunem lucrurilor pe nume, recunoscând niște realități și adevăruri din acea perioadă apusă, pe care nu o putem șterge cu buretele din viața noastră și nici nu avem motive să o facem", a conchis interlocutorul nostru, Nicolae Meseșan.
Dragi tineri și prieteni, pentru a cunoaște ceea ce nu ați trăit, merită să vă informați  (corect) despre trecutul nostru și din cele expuse la Muzeul Orașului Oradea - Complex Cultural.
Moise-Ovidiu Dan
Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: „Nu arunca trecutul, adu-l la Muzeu”.

Trimite email
joi, 28 martie 2024, 20:29:42 Ora standard a Europei de Est