Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

„Nu arunca trecutul, adu-l la Muzeu”

Sala de muzeu (Nicolae Meseșan) - o pagină de istorie

„Nu arunca trecutul, adu-l la Muzeu”

Despre omul și profesionistul Nicolae Meseșan am scris recent. Despre colecționarul și pasionatul de fotografie, vom scrie acum.

Parte din cartea sa de vizită o găsiți la Muzeul Orașului Oradea, în sala Nicolae Meseșan și perioada comunistă, cum am denumit-o noi, impropriu.
Așadar, omul (cetățeanul) Nicolae Meseșan se confundă cu epoca pe care a ilustrat-o în chip magistral prin imagini unicat și obiecte în și la Muzeul Orașului Oradea. Prin obiectele și imaginile expuse într-o sală (care este numai a ,,sa"), vizitând-o, veți putea ,,lectura" o pagină de istorie (vie), trăită de fotoreporterul de ieri al cotidianului ,,Crișana" și tehnicianul criminalist Nicolae Meseșan.
,,Această colecție s-a născut datorită pasiunii mele, încă din tinerețe, pentru fotografie și pentru colecționarea obiectelor românești din perioada respectivă. Am ezitat să realizez această expoziție, dar m-au convins o serie de oameni de cultură și istorici ai orașului Oradea, care m-au încurajat, motivând că „istoria trebuie transmisă generațiilor viitoare așa cum a fost ea, cu bune și cu rele", ne-a pus Nicolae Meseșan miercuri (24 octombrie 2018) la vizitarea expoziției sale. Tot așa le-a vorbit (N.M.) anterior și celor prezenți joi (18 octombrie) la vernisaj. ,,În urmă cu doi ani, la inițiativa doamnei dr. Cristina Pușcaș (muzeograf și lector univ. dr. la Universitatea din Oradea - n.n.), am contribuit cu donarea unor obiecte în cadrul Campaniei „Nu arunca trecutul, adu-l la Muzeu"; în urmă cu un an am început pregătirile pentru expoziție, iar în anul acesta am depus un proiect la Consiliul Județean Bihor pentru sprijinul financiar necesar amenajării sălii de expoziție".
Prin urmare, așa s-a născut sala pe care am vizitat-o miercuri și pe care ne-a prezentat-o însuși făuritorul ei, Nicolae Meseșan. ,,Conducerea Muzeului Orașului Oradea, doamna director Angela Lupșea și domnul director adjunct Ioan Ciorba mi-au pus la dispoziție această sală și m-au sprijinit cu idei de specialitate. Un ajutor substanțial de specialitate, dar și în amenajarea expoziției l-am primit din partea domnilor Noane Dumitru, Negru Cristian și Ștefan Lipot, dar mai cu seamă din partea istoricului și muzeografului Augustin Țărău, care a pus mâna, a cărat, a lipit și a vopsit, a pus mult suflet în amenajarea acestei expoziții. Fotografiile, în cea mai mare parte, sunt realizate de mine, dar pentru a urma cronologia evenimentelor, am folosit unele fotografii din publicațiile vremii. Obiectele sunt în cea mai mare parte din colecția mea, iar unele sunt provenite din donații ale publicului. Eu personal consider că am dreptul, dar și obligația, de a prezenta fotografii cu obiectivele industriale și sociale din Oradea deoarece am participat la realizarea acestora".
În expoziție, obiectele și imaginile sunt prezentate într-o cronologie, grupate pe etape și domenii, începând cu perioada colectivizării, cu pâinea țărănească, tradițională, coaptă în cuptor, pe vatră, continuând cu industrializarea și urbanizarea, cu imagini și informații (scrise) despre domenii precum cultură, educație și sănătate... până la Revoluția din 1989. Vizitele de lucru ale președintelui Nicolae Ceaușescu și documentele de partid dau culoare și substanță epocii. Veți vedea cărți, ziare, reviste și alte documente în original, expuse pe mese, dar și în vitrine, medalii, timbre și bancnote, aparate de radio românești din acele timpuri, dar și primul televizor color românesc, uniforme  și ustensile ale școlarilor și pionierilor, stema României (tridimensional)...
O cărticică demnă de Cartea recordurilor
,,Vedeți această cărticică? Cu ea, Oradea ar putea intra în Cartea recordurilor. Este piesa de bază a expoziției. Deși este de mărimea unei fotografii de pașaport 3x4 cm cu grosimea de 1 cm și cuprinde 295 de pagini, care se pot citi fără lupă. Ea este valoroasă nu doar datorită dimensiunilor sale minuscule, ci mai ales grație conținutului său, titlu acesteia fiind „Directivele Congresului al IX-lea", și a fost tipărită în anul 1966".
Vizita studenților jurnaliști
Și cum o bucurie nu vine întotdeauna singură, miercuri, am avut parte și de surprize din cele mai plăcute. La ora vizitei noastre am avut ocazia să-l cunoaștem pe directorul adjunct al muzeului, domnul Ionuț Ciorba, dar și un grup de studenți jurnaliști, însoțiți de lector univ. dr. Cristina Pușcaș; care au însemnat, cu adevărat, cireașa de pe tort. Deopotrivă, bucuria reporterului, dar și a interlocutorului nostru, care, din acel moment, a încăput pe mâna jurnaliștilor (din anul III: Daniela Cap, Teodora Negrea, Adina Brândaș, Tatiana Vozian, Alice Cazan și Emilia Gale) care i-au pus întrebări, l-au ,,descusut", incitându-l. Nicolae Meseșan le-a răspuns cu calm, așezat, ca un ardelean sălăjeano-bihorean. Le-a povestit despre viața și activitatea sa, cu întâmplări și picanterii, citând uneori, iar alteori exprimând maxime proprii, de care este convins și pe care dorește să le rostească răspicat spre a fi luate în seamă: ,,Fiecare om care a fost obligat să se nască are voie să trăiască". ,,Decât să (te) ruginești, mai bine să te consumi".
Fotoreporterul nostru a lăsat loc și pentru o întrevedere viitoare cu studentele în care le-ar putea vorbi despre fotografia de presă (,,care vorbește singură").
,,Tăiem cu foarfeca 50 de ani?"
Despre vernisaj, interlocutorul nostru ne-a relatat cu încântare, simțindu-se onorat de prezența în sală a conducerii muzeului și a unor personalități, istorici, oameni de cultură, dar și a numeroși prieteni. Iar ,,Jurnalul Bihorean" l-a cadorisit de la vernisaj cu o pagină mare și lată, cu un reportaj care i s-a așezat drept la suflet și din care ne-a citat adesea. Felicitări, doamna Camelia Bușu!
,,Acum, după '90, toți privesc spre trecutul comunist cu ură și toți îl blamează, spunea distinsul istoric Viorel Faur. Dar câtă dreptate ai să blamezi ceva ce nu cunoști? Nu aduc elogiu anilor, ci poporului, pentru că acest popor a ridicat tot. Aici este esența problemei. Trebuie să avem tăria să arătăm ceea ce a fost bun din trecut. Ce facem? Facem o sincopă în istorie? Tăiem cu foarfeca 50 de ani? A fost o industrie formidabilă în acest județ. A dispărut de pe hartă. Este eroare fundamentală a epocii democrației noastre. N-am știut să ne conservăm ceea ce am avut și am distrus cu sânge rece și iresponsabilitate", a mai spus distinsul istoric Viorel Faur, iar scriitorul Mircea Bradu, dând filele istoriei înapoi și făcând o retrospectivă în anii copilăriei, a depănat amintiri din viața de gojdist, pe când împărțea mâncarea cu colegul de bancă, fostul rector Teodor Maghiar. Tot din amintiri, ne-a adus în atenție cum se învăța carte pe-atunci, cum se muncea și cum se construia în Oradea. La Fabrica de Mobilă ,,Alfa" din Oradea s-a făcut ,,un birou senzațional" pentru regina Angliei. ,,Ștefănoiu făcuse din Fabrica de Alumină cea mai importantă instituție în domeniu. Era plin de invenții (...). Aveam pe vremuri un spor de dezvoltare de 17%. Numai Japonia avea mai mare. Noi ne mândrim acum că avem 5,4%", a mai spus  distinsul om de cultură.
Nu vorbim cu nostalgie despre trecut, ci spunem lucrurilor pe nume, recunoscând niște realități și adevăruri din acea perioadă apusă, pe care nu o putem șterge cu buretele din viața noastră și nici nu avem motive să o facem", a conchis interlocutorul nostru, Nicolae Meseșan.
Dragi tineri și prieteni, pentru a cunoaște ceea ce nu ați trăit, merită să vă informați  (corect) despre trecutul nostru și din cele expuse la Muzeul Orașului Oradea - Complex Cultural.
Moise-Ovidiu Dan
Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: „Nu arunca trecutul, adu-l la Muzeu”.

Trimite email
marți, 16 decembrie 2025 la 10:56:11 Ora standard a Europei de Est