Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 martie 2024

Regulile pentru gradația de merit a profesorilor se vor modifica „într-un timp relativ scurt”, anunță Ligia Deca: Nu putem să venim cu revoluții acolo
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat luni, 25 martie, în cadrul unei conferințe de presă, că metodologia gradației de merit pentru profesori va fi revizuită și „e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt”. Pe 11 martie 2024, Ligia Deca spunea că în Ministerul Educației au loc discuții în prezent cu privire la „regândirea gradației de merit” și „regândirea treptelor de salarizare” a profesorilor.
Amintim că ordinul de ministru cu noile reguli pentru gradația de merit a profesorilor, programat să apară de Ziua Păcălelii, în acest an, a fost mutat pe 2 aprilie de Ministerul Educație, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial.
Ministrul Educației a spus luni că lucrează cu specialiștii OCDE pentru un cadru de evaluare de performanță potrivit pentru România: „Un alt sfat al lor este ca acest cadru să nu fie implementat brusc. Este nevoie de pilotare, este nevoie de timp de acomodare și este nevoie de predictibilitate pentru cadrele didactice”, a spus Deca.
„Prima discuție pe care o avem în acest sens este cea legată de revizuirea metodologiei gradației de merit, e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt. Și acolo avem prima discuție. Sigur, nu putem să venim cu revoluții acolo, pentru că, practic, e nevoie de un pic de timp să mergem pe recomandările OCDE.
Recomandările OCDE vorbesc și despre corelarea etapelor de promovare în carieră cu standarde profesionale, deci este vorba de o construcție a carierei didactice mai amplă, este vorba de timp pentru a putea avea rezultate obiective, de tipul evaluării standardizate pentru elevi, ca să poți să ai oglinda valorii adăugate la clasă. Și ne propunem, sigur, să venim cu o serie întreagă de propuneri, dar, din nou, aceste schimbări nu se pot întâmpla peste noapte”, a precizat Ligia Deca...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

O sută de informaticieni români

Pe site-ul Universității Agora

O sută de informaticieni români

Este vorba despre o carte cu titlul O sută de autori români în informatica teoretică (One Hundred Romanian Authors in Theoretical Computer Science), care a apărut de curând la Editura Academiei Române, în seria Civilizaţia românească, o serie monumentală, de peste 30 de volume masive, dând seama de tot atâtea ramuri ale știinţei și culturii românești, de la istorie și geografie la matematică, fizică, chimie și informatică, de la știinţele „exacte" la umanioare, plus un număr de volume „suplimentare" (așa cum este și cel de faţă).

Seria este realizată de Academia Română, în cinstea Centenarului Marii Uniri, și este coordonată de acad. Victor Spinei, vicepreședinte al Academiei. Volumul în discuţie aici este editat de Svetlana Cojocaru, de la Chișinău, subsemnatul și profesorul Dragoș Vaida, din București, unul dintre primii informaticieni români, cu contribuţii majore în domeniu (și colaborator apropiat al revistei). Svetlana Cojocaru este membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, cunoscută și ea cititorilor revistei, fiindu-ne alături încă de la începuturi. (Apropo: pe 27 martie, cu ocazia ședinţei festive comune a celor două Academii, prilejuită de Centenarul Unirii Basarabiei cu România și desfășurată în Aula Academiei Moldovei, Academia Română a anunţat crearea unei filiale la Chișinău, care se adaugă astfel Filialelor din Iași, Cluj-Napoca și Timișoara, Academia Română confirmându-și statutul de Academie a tuturor românilor, indiferent de locul unde trăiesc aceștia.)
Volumul are stilul unui who's who (scurte prezentări, urmând un format standard: studii, teză de doctorat, funcţii, domenii știinţifice abordate, rezultate mai importante, distincţii, selecţie de titluri de cărţi și articole), dar, evident, restrângerea la o sută de nume, decizie care vrea să amintească de numărul de ani trecuţi de la constituirea României Mari, a avut drept consecinţă omiterea multor cercetători care ar fi meritat incluși în carte. (Şi din acest motiv, am precizat asta și în prefaţă, volumul nu propune un „podium", nu stabilește o ierarhie printre informaticienii români, din ţară sau din lume.)
Faptul că editorii sunt de pe ambele maluri ale Prutului este semnificativ - la fel este răspunsul pe care editorii au ales să-l dea întrebării ce înseamnă în acest context român? În consonanţă cu Centenarul, am inclus în carte autori născuţi în România (cea de acum sau cea de dinainte de Războiul Al Doilea Mondial, deci, în Regatul Român) sau care vorbesc românește, indiferent de locul unde s-au născut. Români din ţară, din Basarabia și de oriunde în lume - și găsim, cum se știe, informaticieni români peste tot, din Canada în Japonia și din Finlanda în Noua Zeelandă.
Au fost incluși mai ales informaticieni în viaţă, cu informaţiile trimise chiar de ei, dar sunt prezenţi și o parte dintre cei dispăruţi, începând cu „patriarhii" domeniului, Grigore C. Moisil și Solomon Marcus.
O a doua întrebare editorială a fost „ce este informatica teoretică?", dar aici lucrurile sunt ceva mai complicate, nu există o separare intre teoretic și practic, nici în informatică și nici în alte știinţe. („Nimic mai aplicativ decât o teorie bună", se spune printre cercetători.) Răspunsul a fost cel intuitiv: apropierea de matematică, opinia comunităţii știinţifice, tipul revistelor în care autorii au publicat lucrări.
Importante sunt, însă, alte aspecte.
Mai întâi, faptul că informatica românească are o vechime remarcabilă, de peste 90 de ani (mergem până în „pre-istoria" ei, în 1927, când Gabriel Sudan dădea, în același timp dar independent de W. Ackermann, primul exemplu de funcţie recursivă care nu este primitiv recursivă), că a acoperit de-a lungul vremii toate direcţiile de cercetare ale domeniului (stăm, așadar, foarte bine și sincronic și diacronic). În carte se pot distinge clar generaţiile de informaticieni, ca preocupări, problematică, tehnici de lucru, matematică preponderent folosită.
Informatica teoretică românească are și mai multe priorităţi, idei introduse și ramuri iniţiate de români - nu dau exemple, cititorul poate consulta cartea.
Foarte interesantă este „sociologia" domeniului: majoritatea informaticienilor prinși în carte au început cu informatica teoretică, mulţi chiar cu matematica, au contribuţii teoretice, dar o mare parte au fost sau sunt profesori universitari și destul de mulţi au trecut la aplicaţii, la software, chiar la hardware. Numeroși români informaticieni, tineri sau de vârsta „a doua", lucrează în companii binecunoscute, unii sunt chiar parteneri de afaceri ai acestora sau au propriile mici companii informatice. Sunt și cazuri de informaticieni foarte bine realizaţi material.
Pe scurt, cartea conţine o mare cantitate de informaţie, care ar putea sta la baza unor studii mai aprofundate, pe direcţiile menţionate mai sus.
Un volum aniversar, demonstrând că avem o remarcabilă comunitate a informaticienilor români, sugerând însă realizarea unui volum mai cuprinzător, fără restricţii de lungime (la un volum complet nu este realistic a spera, noi tineri de mare succes intrând continuu în scenă).
Acad. Gheorghe PĂUN
Sursa textului de mai sus: https://uzp.org.ro/3796/o-suta-de-informaticieni-romani/
 
Acest volum include scurte biografii ale următorilor 100 de informaticieni români din ultimii 100 de ani (de fapt, din toate timpurile):  1. Alhazov, Artiom; 2. Aman, Bogdan; 3. Andrei, Neculai; 4. Atanasiu, Adrian Constantin B.; 5. Balcan, Nina-Florina; 6. Bălănescu, Tudor; 7. Băutu, Elena;8. Boian, Florian Mircea; 9. Bonchiş, Cosmin; 10. Calude, Cristian Sorin; 11. Calude, Elena; 12. Cărăuşu, Alexandru; 13. Căzănescu, Virgil Emil; 14. Câmpeanu, Cezar; 15. Ceterchi, Rodica; 16. Chira, Camelia; 17. Ciobanu, Gabriel; 18. Cojocaru, Svetlana; 19. Czeizler, Eugen; 20. Czibula, Gabriela; 21. Czibula, István-Gergely; 22. Diaconescu, Răzvan; 23. Dinu, Petrişor Liviu; 24. Dobrescu, Radu Nicolae; 25. Dumitrescu, Sorina; 26. Dziţac, Ioan; 27. Enea, Constantin; 29. Farcaş, Dezideriu Dan; 29. Frenţiu, Militon; 30. Gaindric, Constantin; 31. Georgescu, George; 32. Gheorghe, Marian; 33. Gramatovici, Radu Valer; 34. Grigoraş, Gheorghe; 35. Grigorescu, Elena; 36. Iftene, Adrian; 37. Ilie, Lucian; 38. Ionescu, Armand-Mihai; 39. Iorgulescu, Afrodita; 40. Ipate, Florentin Eugen; 41. Istrail, Sorin; 42. Istrate, Gabriel; 43. Ivanov, Sergiu; 44. Jebelean, Tudor; 45. Kari, Lila; 46. Lefticaru, Raluca-Elena; 47. Leuştean, Ioana Gabriela; 48. Leuştean, Laurenţiu; 49. Lucanu, Dorel; 50. Luchian, Henri; 51. Manea, Florin-Silviu; 52. Marcu, Daniel; 53. Marcus, Solomon; 54. Masalagiu, Cristian-Dumitru; 55. Mateescu, Alexandru; 56. Maruşter, Ştefan; 57. Mercaş, Robert; 58. Mihalcea, Rada Flavia; 59. Mitrana, Victor; 60. Moisil, Grigore C.; 61. Moisil, Ioana I.; 62. Moldovan, Grigor; 63. Negru, Viorel; 64. Nicolescu, Radu; 65. Orman, Gabriel V.; 66. Pavel, Ana Brânduşa; 67. Pătraşcu, Mihai; 68. Păun, Paul Andrei; 69. Păun, Gheorghe; 70. Pârv, Bazil; 71. Petcu, Dana; 72. Petre, Ion; 73. Pop, Horia Florin; 74. Popa, Alexandru; 75. Popescu, Andrei; 76. Rezuş, Adrian; 77. Rogojin, Iurie; 78. Rogojin, Vladimir; 79. Rudeanu, Sergiu; 80. Sburlan, Dragoş-Florin; 81. Simovici, Dan; 82. State, Luminiţa-Doina; 83. Stoean, Cătălin-Liviu; 84. Stoean, Ruxandra; 85. Streinu, Ileana; 86. Şerbănuţă, Traian Florin; 87. Ştefănescu, Alin; 88. Ştefănescu, Doru; 89. Ştefănescu, Gheorghe; 90. Tîrnăucă, Cristina; 91. Tomescu, Ioan; 92. Trăuşan-Matu, Ştefan; 93. Ţâmbulea, Leon; 94. Ţiplea, Ferucio Laurenţiu; 95. Ţuţu, Ionuţ; 96. Vaida, Dragoş Alexandru; 97. Văduva, Ion; 98. Verlan, Sergey; 99. Zaharie, Daniela; 100. Zimand, Marius.
Remarcabil este faptul că Universitatea Agora are un reprezentant în această listă.
http://univagora.ro/ro/universitate/noutati/2018/11/28/100-informaticieni-romani/
Vă mulțumim, domnule rector Ioan Dzițac!
Moise-Ovidiu Dan
Vedeți mai multe în Galeria foto: O sută de informaticieni români

Trimite email
vineri, 29 martie 2024, 09:57:29 Ora standard a Europei de Est