Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

31 octombrie 2025

Pe 1 noiembrie are loc cel mai amplu eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație:
Finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025 (P)
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025, are loc la Palatul ASE din București, Piata Romana 6, finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025. Noutatea acestei ediții este că elevii vor expune proiectele lor pentru public pe durata întregii zile, oferind vizitatorilor ocazia să descopere inovațiile lor în mod direct.
Concursul este organizat de Asociația ,,Clubul Informaticii Economice – CyberKnowledgeClub” (CKC), fondată de cadre didactice ale Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, ASE București, în parteneriat cu Colegiul Național ,,Sf. Sava” din București. Banca Comercială Română este sponsor principal la nivel național al acestui program, alături de care contribuie și compania SAP România si EdAstra Tech.
Sprijinul logistic este oferit de start-up-ul Nextlab.tech.
Nextlab.tech este cel mai mare concurs de robotică din România și este înregistrat în calendarul Ministerului Educației și Cercetării.
La acest eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație sunt așteptați sute de tineri din întreaga țară care își vor prezenta creațiile în cadrul probelor de Robotică Creativă, Robotică Sustenabilă și Verde, Line Follower și Labirint.
Participanții vor avea în continuare ocazia să își testeze roboții și să participe la sesiuni de jurizare organizate de specialiști din domeniul IT și educațional. Punctajele vor fi anunțate la finalul zilei, iar festivitatea de premiere se va desfășura a doua zi în format hibrid.
Vizitatorii sunt bineveniți să participe și să exploreze lumea fascinantă a roboticii educaționale.
Agenda finalei Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025
Data: 1 – 2 noiembrie 2025
Locația: Academia de Studii Economice din București (ASE) – Piața Romană 6, et. 3-4, București 010552
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025
8:00 –9:00 – Acces invitați și participanți / Deschiderea înscrierilor
9:00 – 9:30 – Festivitatea de deschidere (în AMFITEATRU I din clădirea Ion N Angelescu ASE)
9:30 – 10:00 – Pregătirea proiectelor pentru prezentare în zonele alocate de organizatori
10:00 – 13:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
13:00 – 13:30 – Pauză de masă
13:30 – 17:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
17:15 – Termen limită pentru depunerea contestațiilor

18:00 – Afișarea rezultatelor parțiale (la probele concursului)
18:00 – 18:45 – Organizarea și desfășurarea probelor de baraj
Duminică, 2 noiembrie 2025
10:00 – Afișarea rezultatelor finale pe site-ul oficial al concursului:
12:00 – Premierea participanților în format hibrid.
Vă așteptăm să fiți alături de tinerii inovatori care modelează viitorul roboticii în România!

O sută de informaticieni români

Pe site-ul Universității Agora


O sută de informaticieni români
Este vorba despre o carte cu titlul O sută de autori români în informatica teoretică (One Hundred Romanian Authors in Theoretical Computer Science), care a apărut de curând la Editura Academiei Române, în seria Civilizaţia românească, o serie monumentală, de peste 30 de volume masive, dând seama de tot atâtea ramuri ale știinţei și culturii românești, de la istorie și geografie la matematică, fizică, chimie și informatică, de la știinţele „exacte" la umanioare, plus un număr de volume „suplimentare" (așa cum este și cel de faţă).

Seria este realizată de Academia Română, în cinstea Centenarului Marii Uniri, și este coordonată de acad. Victor Spinei, vicepreședinte al Academiei. Volumul în discuţie aici este editat de Svetlana Cojocaru, de la Chișinău, subsemnatul și profesorul Dragoș Vaida, din București, unul dintre primii informaticieni români, cu contribuţii majore în domeniu (și colaborator apropiat al revistei). Svetlana Cojocaru este membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, cunoscută și ea cititorilor revistei, fiindu-ne alături încă de la începuturi. (Apropo: pe 27 martie, cu ocazia ședinţei festive comune a celor două Academii, prilejuită de Centenarul Unirii Basarabiei cu România și desfășurată în Aula Academiei Moldovei, Academia Română a anunţat crearea unei filiale la Chișinău, care se adaugă astfel Filialelor din Iași, Cluj-Napoca și Timișoara, Academia Română confirmându-și statutul de Academie a tuturor românilor, indiferent de locul unde trăiesc aceștia.)

Volumul are stilul unui who's who (scurte prezentări, urmând un format standard: studii, teză de doctorat, funcţii, domenii știinţifice abordate, rezultate mai importante, distincţii, selecţie de titluri de cărţi și articole), dar, evident, restrângerea la o sută de nume, decizie care vrea să amintească de numărul de ani trecuţi de la constituirea României Mari, a avut drept consecinţă omiterea multor cercetători care ar fi meritat incluși în carte. (Şi din acest motiv, am precizat asta și în prefaţă, volumul nu propune un „podium", nu stabilește o ierarhie printre informaticienii români, din ţară sau din lume.)

Faptul că editorii sunt de pe ambele maluri ale Prutului este semnificativ - la fel este răspunsul pe care editorii au ales să-l dea întrebării ce înseamnă în acest context român? În consonanţă cu Centenarul, am inclus în carte autori născuţi în România (cea de acum sau cea de dinainte de Războiul Al Doilea Mondial, deci, în Regatul Român) sau care vorbesc românește, indiferent de locul unde s-au născut. Români din ţară, din Basarabia și de oriunde în lume - și găsim, cum se știe, informaticieni români peste tot, din Canada în Japonia și din Finlanda în Noua Zeelandă.

Au fost incluși mai ales informaticieni în viaţă, cu informaţiile trimise chiar de ei, dar sunt prezenţi și o parte dintre cei dispăruţi, începând cu „patriarhii" domeniului, Grigore C. Moisil și Solomon Marcus.

O a doua întrebare editorială a fost „ce este informatica teoretică?", dar aici lucrurile sunt ceva mai complicate, nu există o separare intre teoretic și practic, nici în informatică și nici în alte știinţe. („Nimic mai aplicativ decât o teorie bună", se spune printre cercetători.) Răspunsul a fost cel intuitiv: apropierea de matematică, opinia comunităţii știinţifice, tipul revistelor în care autorii au publicat lucrări.

Importante sunt, însă, alte aspecte.

Mai întâi, faptul că informatica românească are o vechime remarcabilă, de peste 90 de ani (mergem până în „pre-istoria" ei, în 1927, când Gabriel Sudan dădea, în același timp dar independent de W. Ackermann, primul exemplu de funcţie recursivă care nu este primitiv recursivă), că a acoperit de-a lungul vremii toate direcţiile de cercetare ale domeniului (stăm, așadar, foarte bine și sincronic și diacronic). În carte se pot distinge clar generaţiile de informaticieni, ca preocupări, problematică, tehnici de lucru, matematică preponderent folosită.

Informatica teoretică românească are și mai multe priorităţi, idei introduse și ramuri iniţiate de români - nu dau exemple, cititorul poate consulta cartea.

Foarte interesantă este „sociologia" domeniului: majoritatea informaticienilor prinși în carte au început cu informatica teoretică, mulţi chiar cu matematica, au contribuţii teoretice, dar o mare parte au fost sau sunt profesori universitari și destul de mulţi au trecut la aplicaţii, la software, chiar la hardware. Numeroși români informaticieni, tineri sau de vârsta „a doua", lucrează în companii binecunoscute, unii sunt chiar parteneri de afaceri ai acestora sau au propriile mici companii informatice. Sunt și cazuri de informaticieni foarte bine realizaţi material.

Pe scurt, cartea conţine o mare cantitate de informaţie, care ar putea sta la baza unor studii mai aprofundate, pe direcţiile menţionate mai sus.

Un volum aniversar, demonstrând că avem o remarcabilă comunitate a informaticienilor români, sugerând însă realizarea unui volum mai cuprinzător, fără restricţii de lungime (la un volum complet nu este realistic a spera, noi tineri de mare succes intrând continuu în scenă).

Acad. Gheorghe PĂUN

Sursa textului de mai sus: : https://uzp.org.ro/3796/o-suta-de-informaticieni-romani/

Acest volum include scurte biografii ale următorilor 100 de informaticieni români din ultimii 100 de ani (de fapt, din toate timpurile): 1. Alhazov, Artiom; 2. Aman, Bogdan; 3. Andrei, Neculai; 4. Atanasiu, Adrian Constantin B.; 5. Balcan, Nina-Florina; 6. Bălănescu, Tudor; 7. Băutu, Elena;8. Boian, Florian Mircea; 9. Bonchiş, Cosmin; 10. Calude, Cristian Sorin; 11. Calude, Elena; 12. Cărăuşu, Alexandru; 13. Căzănescu, Virgil Emil; 14. Câmpeanu, Cezar; 15. Ceterchi, Rodica; 16. Chira, Camelia; 17. Ciobanu, Gabriel; 18. Cojocaru, Svetlana; 19. Czeizler, Eugen; 20. Czibula, Gabriela; 21. Czibula, István-Gergely; 22. Diaconescu, Răzvan; 23. Dinu, Petrişor Liviu; 24. Dobrescu, Radu Nicolae; 25. Dumitrescu, Sorina; 26. Dziţac, Ioan; 27. Enea, Constantin; 29. Farcaş, Dezideriu Dan; 29. Frenţiu, Militon; 30. Gaindric, Constantin; 31. Georgescu, George; 32. Gheorghe, Marian; 33. Gramatovici, Radu Valer; 34. Grigoraş, Gheorghe; 35. Grigorescu, Elena; 36. Iftene, Adrian; 37. Ilie, Lucian; 38. Ionescu, Armand-Mihai; 39. Iorgulescu, Afrodita; 40. Ipate, Florentin Eugen; 41. Istrail, Sorin; 42. Istrate, Gabriel; 43. Ivanov, Sergiu; 44. Jebelean, Tudor; 45. Kari, Lila; 46. Lefticaru, Raluca-Elena; 47. Leuştean, Ioana Gabriela; 48. Leuştean, Laurenţiu; 49. Lucanu, Dorel; 50. Luchian, Henri; 51. Manea, Florin-Silviu; 52. Marcu, Daniel; 53. Marcus, Solomon; 54. Masalagiu, Cristian-Dumitru; 55. Mateescu, Alexandru; 56. Maruşter, Ştefan; 57. Mercaş, Robert; 58. Mihalcea, Rada Flavia; 59. Mitrana, Victor; 60. Moisil, Grigore C.; 61. Moisil, Ioana I.; 62. Moldovan, Grigor; 63. Negru, Viorel; 64. Nicolescu, Radu; 65. Orman, Gabriel V.; 66. Pavel, Ana Brânduşa; 67. Pătraşcu, Mihai; 68. Păun, Paul Andrei; 69. Păun, Gheorghe; 70. Pârv, Bazil; 71. Petcu, Dana; 72. Petre, Ion; 73. Pop, Horia Florin; 74. Popa, Alexandru; 75. Popescu, Andrei; 76. Rezuş, Adrian; 77. Rogojin, Iurie; 78. Rogojin, Vladimir; 79. Rudeanu, Sergiu; 80. Sburlan, Dragoş-Florin; 81. Simovici, Dan; 82. State, Luminiţa-Doina; 83. Stoean, Cătălin-Liviu; 84. Stoean, Ruxandra; 85. Streinu, Ileana; 86. Şerbănuţă, Traian Florin; 87. Ştefănescu, Alin; 88. Ştefănescu, Doru; 89. Ştefănescu, Gheorghe; 90. Tîrnăucă, Cristina; 91. Tomescu, Ioan; 92. Trăuşan-Matu, Ştefan; 93. Ţâmbulea, Leon; 94. Ţiplea, Ferucio Laurenţiu; 95. Ţuţu, Ionuţ; 96. Vaida, Dragoş Alexandru; 97. Văduva, Ion; 98. Verlan, Sergey; 99. Zaharie, Daniela; 100. Zimand, Marius.

Remarcabil este faptul că Universitatea Agora are un reprezentant în această listă.

http://univagora.ro/ro/universitate/noutati/2018/11/28/100-informaticieni-romani/

Vă mulțumim, domnule rector Ioan Dzițac!

Moise-Ovidiu Dan

Vedeți mai multe în Galeria foto: O sută de informaticieni români