Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
16 septembrie 2021

1.Jumătate dintre elevii din România au primit note peste 8.50 în școala online, spune ministrul Educației: Ne creează o imagine falsă, atrag atenția asupra acestui pericol
Notele din învățământul online sunt „peste jumătate între 8.50 și 10”, potrivit declarațiilor ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, făcute astăzi pentru DCNews. Acesta a spus că s-a uitat pe statistica de la nivel național, în privința predării online, și a ajuns la concluzia că notele de 8 sau 9 sunt „un accident”.
Sorin Cîmpeanu este de părere că notele din școala online „ne creează o imagine falsă” și „dacă cineva poate să mă convingă, să ne convingă, aș fi foarte fericit să poată să ne convingă că învățământul românesc are 50% din elevi merituoși”.
Ministrul Educației a mai spus că notele mari din mediul online sunt legate de dificultatea profesorilor de a evalua: „Știm foarte bine că profesorii au avut dificultăți în a evalua. Elevii, studenții sigur că avut șansa de a răspunde mult mai bine întrebărilor profesorilor în spatele unui ecran, cu camera și microfonul oprite”.

2. Cîțu despre decizia impunerii certificatelor verzi și pentru copii, fără să fie precizată vârsta: A fost o scăpare acolo. Prin HG mâine va fi corectată și vor fi cei peste 6 ani
Premierul Florin Cîțu a participat, joi seara, în emisiune la TVR1, unde a oferit câteva explicații despre propunerea Comitetului Național pentru Situații de Urgență (C.N.S.U.) care prevede obligativitatea prezentării Certificatului verde, în localitățile în care incidența la 14 zile este cuprinsă între 3 și 6 cazuri la mia de locuitori. În documentul respectiv se face referire la faptul că certificatul va fi necesar și pentru copii, fără însă să se precizeze până la ce vârstă, informează G4Media.ro.
„Ce se întâmplă cu copiii, în privința acestei decizii?”, a întrebat moderatorul emisiunii.
„A fost o scăpare acolo. Prin Hotărâre de Guvern, mâine va fi corectată și vor fi cei (copiii – n.red) de peste 6 ani. Acum se poate testa foarte ușor. Vom folosi același principiu pe care l-am folosit și la intrarea în România”, a răspuns premierul Cîțu.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
26 iunie 2021
Sfaturile date elevilor de profesorii de la Teleșcoala pentru examenul de Bacalaureat 2021
Emisiunea Teleșcoala, de pregătire pentru examenele de la finalul claselor a VIII-a și a XII-a, a luat vacanță, iar profesorii participanți le-au transmis elevilor câteva sfaturi folositoare la examene, din experiența lor, scrie TVR2. Aceste sfaturi sunt de la profesorii de liceu pentru candidații la Bacalaureat.
„Chiar dacă tinerilor nu le plac foarte mult regulile, câteva, care ne-au fost și nouă de folos, tot le-aș sugera: să lase orice griji în afara sălii de examen, să se concentreze doar pe ceea ce scrie pe foaia de examen, în așa fel încât să permită memoriei să selecteze informațiile necesare rezolvării cerințelor, să aibă încredere în mintea lor luminată de emoție și de speranță…”, spune profesoara de Limba și literatura română Cecilia Barbu.

O sută de informaticieni români

Pe site-ul Universității Agora

O sută de informaticieni români

Este vorba despre o carte cu titlul O sută de autori români în informatica teoretică (One Hundred Romanian Authors in Theoretical Computer Science), care a apărut de curând la Editura Academiei Române, în seria Civilizaţia românească, o serie monumentală, de peste 30 de volume masive, dând seama de tot atâtea ramuri ale știinţei și culturii românești, de la istorie și geografie la matematică, fizică, chimie și informatică, de la știinţele „exacte" la umanioare, plus un număr de volume „suplimentare" (așa cum este și cel de faţă).

Seria este realizată de Academia Română, în cinstea Centenarului Marii Uniri, și este coordonată de acad. Victor Spinei, vicepreședinte al Academiei. Volumul în discuţie aici este editat de Svetlana Cojocaru, de la Chișinău, subsemnatul și profesorul Dragoș Vaida, din București, unul dintre primii informaticieni români, cu contribuţii majore în domeniu (și colaborator apropiat al revistei). Svetlana Cojocaru este membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, cunoscută și ea cititorilor revistei, fiindu-ne alături încă de la începuturi. (Apropo: pe 27 martie, cu ocazia ședinţei festive comune a celor două Academii, prilejuită de Centenarul Unirii Basarabiei cu România și desfășurată în Aula Academiei Moldovei, Academia Română a anunţat crearea unei filiale la Chișinău, care se adaugă astfel Filialelor din Iași, Cluj-Napoca și Timișoara, Academia Română confirmându-și statutul de Academie a tuturor românilor, indiferent de locul unde trăiesc aceștia.)
Volumul are stilul unui who's who (scurte prezentări, urmând un format standard: studii, teză de doctorat, funcţii, domenii știinţifice abordate, rezultate mai importante, distincţii, selecţie de titluri de cărţi și articole), dar, evident, restrângerea la o sută de nume, decizie care vrea să amintească de numărul de ani trecuţi de la constituirea României Mari, a avut drept consecinţă omiterea multor cercetători care ar fi meritat incluși în carte. (Şi din acest motiv, am precizat asta și în prefaţă, volumul nu propune un „podium", nu stabilește o ierarhie printre informaticienii români, din ţară sau din lume.)
Faptul că editorii sunt de pe ambele maluri ale Prutului este semnificativ - la fel este răspunsul pe care editorii au ales să-l dea întrebării ce înseamnă în acest context român? În consonanţă cu Centenarul, am inclus în carte autori născuţi în România (cea de acum sau cea de dinainte de Războiul Al Doilea Mondial, deci, în Regatul Român) sau care vorbesc românește, indiferent de locul unde s-au născut. Români din ţară, din Basarabia și de oriunde în lume - și găsim, cum se știe, informaticieni români peste tot, din Canada în Japonia și din Finlanda în Noua Zeelandă.
Au fost incluși mai ales informaticieni în viaţă, cu informaţiile trimise chiar de ei, dar sunt prezenţi și o parte dintre cei dispăruţi, începând cu „patriarhii" domeniului, Grigore C. Moisil și Solomon Marcus.
O a doua întrebare editorială a fost „ce este informatica teoretică?", dar aici lucrurile sunt ceva mai complicate, nu există o separare intre teoretic și practic, nici în informatică și nici în alte știinţe. („Nimic mai aplicativ decât o teorie bună", se spune printre cercetători.) Răspunsul a fost cel intuitiv: apropierea de matematică, opinia comunităţii știinţifice, tipul revistelor în care autorii au publicat lucrări.
Importante sunt, însă, alte aspecte.
Mai întâi, faptul că informatica românească are o vechime remarcabilă, de peste 90 de ani (mergem până în „pre-istoria" ei, în 1927, când Gabriel Sudan dădea, în același timp dar independent de W. Ackermann, primul exemplu de funcţie recursivă care nu este primitiv recursivă), că a acoperit de-a lungul vremii toate direcţiile de cercetare ale domeniului (stăm, așadar, foarte bine și sincronic și diacronic). În carte se pot distinge clar generaţiile de informaticieni, ca preocupări, problematică, tehnici de lucru, matematică preponderent folosită.
Informatica teoretică românească are și mai multe priorităţi, idei introduse și ramuri iniţiate de români - nu dau exemple, cititorul poate consulta cartea.
Foarte interesantă este „sociologia" domeniului: majoritatea informaticienilor prinși în carte au început cu informatica teoretică, mulţi chiar cu matematica, au contribuţii teoretice, dar o mare parte au fost sau sunt profesori universitari și destul de mulţi au trecut la aplicaţii, la software, chiar la hardware. Numeroși români informaticieni, tineri sau de vârsta „a doua", lucrează în companii binecunoscute, unii sunt chiar parteneri de afaceri ai acestora sau au propriile mici companii informatice. Sunt și cazuri de informaticieni foarte bine realizaţi material.
Pe scurt, cartea conţine o mare cantitate de informaţie, care ar putea sta la baza unor studii mai aprofundate, pe direcţiile menţionate mai sus.
Un volum aniversar, demonstrând că avem o remarcabilă comunitate a informaticienilor români, sugerând însă realizarea unui volum mai cuprinzător, fără restricţii de lungime (la un volum complet nu este realistic a spera, noi tineri de mare succes intrând continuu în scenă).
Acad. Gheorghe PĂUN
Sursa textului de mai sus: https://uzp.org.ro/3796/o-suta-de-informaticieni-romani/
 
Acest volum include scurte biografii ale următorilor 100 de informaticieni români din ultimii 100 de ani (de fapt, din toate timpurile):  1. Alhazov, Artiom; 2. Aman, Bogdan; 3. Andrei, Neculai; 4. Atanasiu, Adrian Constantin B.; 5. Balcan, Nina-Florina; 6. Bălănescu, Tudor; 7. Băutu, Elena;8. Boian, Florian Mircea; 9. Bonchiş, Cosmin; 10. Calude, Cristian Sorin; 11. Calude, Elena; 12. Cărăuşu, Alexandru; 13. Căzănescu, Virgil Emil; 14. Câmpeanu, Cezar; 15. Ceterchi, Rodica; 16. Chira, Camelia; 17. Ciobanu, Gabriel; 18. Cojocaru, Svetlana; 19. Czeizler, Eugen; 20. Czibula, Gabriela; 21. Czibula, István-Gergely; 22. Diaconescu, Răzvan; 23. Dinu, Petrişor Liviu; 24. Dobrescu, Radu Nicolae; 25. Dumitrescu, Sorina; 26. Dziţac, Ioan; 27. Enea, Constantin; 29. Farcaş, Dezideriu Dan; 29. Frenţiu, Militon; 30. Gaindric, Constantin; 31. Georgescu, George; 32. Gheorghe, Marian; 33. Gramatovici, Radu Valer; 34. Grigoraş, Gheorghe; 35. Grigorescu, Elena; 36. Iftene, Adrian; 37. Ilie, Lucian; 38. Ionescu, Armand-Mihai; 39. Iorgulescu, Afrodita; 40. Ipate, Florentin Eugen; 41. Istrail, Sorin; 42. Istrate, Gabriel; 43. Ivanov, Sergiu; 44. Jebelean, Tudor; 45. Kari, Lila; 46. Lefticaru, Raluca-Elena; 47. Leuştean, Ioana Gabriela; 48. Leuştean, Laurenţiu; 49. Lucanu, Dorel; 50. Luchian, Henri; 51. Manea, Florin-Silviu; 52. Marcu, Daniel; 53. Marcus, Solomon; 54. Masalagiu, Cristian-Dumitru; 55. Mateescu, Alexandru; 56. Maruşter, Ştefan; 57. Mercaş, Robert; 58. Mihalcea, Rada Flavia; 59. Mitrana, Victor; 60. Moisil, Grigore C.; 61. Moisil, Ioana I.; 62. Moldovan, Grigor; 63. Negru, Viorel; 64. Nicolescu, Radu; 65. Orman, Gabriel V.; 66. Pavel, Ana Brânduşa; 67. Pătraşcu, Mihai; 68. Păun, Paul Andrei; 69. Păun, Gheorghe; 70. Pârv, Bazil; 71. Petcu, Dana; 72. Petre, Ion; 73. Pop, Horia Florin; 74. Popa, Alexandru; 75. Popescu, Andrei; 76. Rezuş, Adrian; 77. Rogojin, Iurie; 78. Rogojin, Vladimir; 79. Rudeanu, Sergiu; 80. Sburlan, Dragoş-Florin; 81. Simovici, Dan; 82. State, Luminiţa-Doina; 83. Stoean, Cătălin-Liviu; 84. Stoean, Ruxandra; 85. Streinu, Ileana; 86. Şerbănuţă, Traian Florin; 87. Ştefănescu, Alin; 88. Ştefănescu, Doru; 89. Ştefănescu, Gheorghe; 90. Tîrnăucă, Cristina; 91. Tomescu, Ioan; 92. Trăuşan-Matu, Ştefan; 93. Ţâmbulea, Leon; 94. Ţiplea, Ferucio Laurenţiu; 95. Ţuţu, Ionuţ; 96. Vaida, Dragoş Alexandru; 97. Văduva, Ion; 98. Verlan, Sergey; 99. Zaharie, Daniela; 100. Zimand, Marius.
Remarcabil este faptul că Universitatea Agora are un reprezentant în această listă.
http://univagora.ro/ro/universitate/noutati/2018/11/28/100-informaticieni-romani/
Vă mulțumim, domnule rector Ioan Dzițac!
Moise-Ovidiu Dan
Vedeți mai multe în Galeria foto: O sută de informaticieni români

Trimite email

Pentru mai multe poze click aici

vineri, 17 septembrie 2021