Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

O sută de informaticieni români

Pe site-ul Universității Agora


O sută de informaticieni români
Este vorba despre o carte cu titlul O sută de autori români în informatica teoretică (One Hundred Romanian Authors in Theoretical Computer Science), care a apărut de curând la Editura Academiei Române, în seria Civilizaţia românească, o serie monumentală, de peste 30 de volume masive, dând seama de tot atâtea ramuri ale știinţei și culturii românești, de la istorie și geografie la matematică, fizică, chimie și informatică, de la știinţele „exacte" la umanioare, plus un număr de volume „suplimentare" (așa cum este și cel de faţă).

Seria este realizată de Academia Română, în cinstea Centenarului Marii Uniri, și este coordonată de acad. Victor Spinei, vicepreședinte al Academiei. Volumul în discuţie aici este editat de Svetlana Cojocaru, de la Chișinău, subsemnatul și profesorul Dragoș Vaida, din București, unul dintre primii informaticieni români, cu contribuţii majore în domeniu (și colaborator apropiat al revistei). Svetlana Cojocaru este membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, cunoscută și ea cititorilor revistei, fiindu-ne alături încă de la începuturi. (Apropo: pe 27 martie, cu ocazia ședinţei festive comune a celor două Academii, prilejuită de Centenarul Unirii Basarabiei cu România și desfășurată în Aula Academiei Moldovei, Academia Română a anunţat crearea unei filiale la Chișinău, care se adaugă astfel Filialelor din Iași, Cluj-Napoca și Timișoara, Academia Română confirmându-și statutul de Academie a tuturor românilor, indiferent de locul unde trăiesc aceștia.)

Volumul are stilul unui who's who (scurte prezentări, urmând un format standard: studii, teză de doctorat, funcţii, domenii știinţifice abordate, rezultate mai importante, distincţii, selecţie de titluri de cărţi și articole), dar, evident, restrângerea la o sută de nume, decizie care vrea să amintească de numărul de ani trecuţi de la constituirea României Mari, a avut drept consecinţă omiterea multor cercetători care ar fi meritat incluși în carte. (Şi din acest motiv, am precizat asta și în prefaţă, volumul nu propune un „podium", nu stabilește o ierarhie printre informaticienii români, din ţară sau din lume.)

Faptul că editorii sunt de pe ambele maluri ale Prutului este semnificativ - la fel este răspunsul pe care editorii au ales să-l dea întrebării ce înseamnă în acest context român? În consonanţă cu Centenarul, am inclus în carte autori născuţi în România (cea de acum sau cea de dinainte de Războiul Al Doilea Mondial, deci, în Regatul Român) sau care vorbesc românește, indiferent de locul unde s-au născut. Români din ţară, din Basarabia și de oriunde în lume - și găsim, cum se știe, informaticieni români peste tot, din Canada în Japonia și din Finlanda în Noua Zeelandă.

Au fost incluși mai ales informaticieni în viaţă, cu informaţiile trimise chiar de ei, dar sunt prezenţi și o parte dintre cei dispăruţi, începând cu „patriarhii" domeniului, Grigore C. Moisil și Solomon Marcus.

O a doua întrebare editorială a fost „ce este informatica teoretică?", dar aici lucrurile sunt ceva mai complicate, nu există o separare intre teoretic și practic, nici în informatică și nici în alte știinţe. („Nimic mai aplicativ decât o teorie bună", se spune printre cercetători.) Răspunsul a fost cel intuitiv: apropierea de matematică, opinia comunităţii știinţifice, tipul revistelor în care autorii au publicat lucrări.

Importante sunt, însă, alte aspecte.

Mai întâi, faptul că informatica românească are o vechime remarcabilă, de peste 90 de ani (mergem până în „pre-istoria" ei, în 1927, când Gabriel Sudan dădea, în același timp dar independent de W. Ackermann, primul exemplu de funcţie recursivă care nu este primitiv recursivă), că a acoperit de-a lungul vremii toate direcţiile de cercetare ale domeniului (stăm, așadar, foarte bine și sincronic și diacronic). În carte se pot distinge clar generaţiile de informaticieni, ca preocupări, problematică, tehnici de lucru, matematică preponderent folosită.

Informatica teoretică românească are și mai multe priorităţi, idei introduse și ramuri iniţiate de români - nu dau exemple, cititorul poate consulta cartea.

Foarte interesantă este „sociologia" domeniului: majoritatea informaticienilor prinși în carte au început cu informatica teoretică, mulţi chiar cu matematica, au contribuţii teoretice, dar o mare parte au fost sau sunt profesori universitari și destul de mulţi au trecut la aplicaţii, la software, chiar la hardware. Numeroși români informaticieni, tineri sau de vârsta „a doua", lucrează în companii binecunoscute, unii sunt chiar parteneri de afaceri ai acestora sau au propriile mici companii informatice. Sunt și cazuri de informaticieni foarte bine realizaţi material.

Pe scurt, cartea conţine o mare cantitate de informaţie, care ar putea sta la baza unor studii mai aprofundate, pe direcţiile menţionate mai sus.

Un volum aniversar, demonstrând că avem o remarcabilă comunitate a informaticienilor români, sugerând însă realizarea unui volum mai cuprinzător, fără restricţii de lungime (la un volum complet nu este realistic a spera, noi tineri de mare succes intrând continuu în scenă).

Acad. Gheorghe PĂUN

Sursa textului de mai sus: : https://uzp.org.ro/3796/o-suta-de-informaticieni-romani/

Acest volum include scurte biografii ale următorilor 100 de informaticieni români din ultimii 100 de ani (de fapt, din toate timpurile): 1. Alhazov, Artiom; 2. Aman, Bogdan; 3. Andrei, Neculai; 4. Atanasiu, Adrian Constantin B.; 5. Balcan, Nina-Florina; 6. Bălănescu, Tudor; 7. Băutu, Elena;8. Boian, Florian Mircea; 9. Bonchiş, Cosmin; 10. Calude, Cristian Sorin; 11. Calude, Elena; 12. Cărăuşu, Alexandru; 13. Căzănescu, Virgil Emil; 14. Câmpeanu, Cezar; 15. Ceterchi, Rodica; 16. Chira, Camelia; 17. Ciobanu, Gabriel; 18. Cojocaru, Svetlana; 19. Czeizler, Eugen; 20. Czibula, Gabriela; 21. Czibula, István-Gergely; 22. Diaconescu, Răzvan; 23. Dinu, Petrişor Liviu; 24. Dobrescu, Radu Nicolae; 25. Dumitrescu, Sorina; 26. Dziţac, Ioan; 27. Enea, Constantin; 29. Farcaş, Dezideriu Dan; 29. Frenţiu, Militon; 30. Gaindric, Constantin; 31. Georgescu, George; 32. Gheorghe, Marian; 33. Gramatovici, Radu Valer; 34. Grigoraş, Gheorghe; 35. Grigorescu, Elena; 36. Iftene, Adrian; 37. Ilie, Lucian; 38. Ionescu, Armand-Mihai; 39. Iorgulescu, Afrodita; 40. Ipate, Florentin Eugen; 41. Istrail, Sorin; 42. Istrate, Gabriel; 43. Ivanov, Sergiu; 44. Jebelean, Tudor; 45. Kari, Lila; 46. Lefticaru, Raluca-Elena; 47. Leuştean, Ioana Gabriela; 48. Leuştean, Laurenţiu; 49. Lucanu, Dorel; 50. Luchian, Henri; 51. Manea, Florin-Silviu; 52. Marcu, Daniel; 53. Marcus, Solomon; 54. Masalagiu, Cristian-Dumitru; 55. Mateescu, Alexandru; 56. Maruşter, Ştefan; 57. Mercaş, Robert; 58. Mihalcea, Rada Flavia; 59. Mitrana, Victor; 60. Moisil, Grigore C.; 61. Moisil, Ioana I.; 62. Moldovan, Grigor; 63. Negru, Viorel; 64. Nicolescu, Radu; 65. Orman, Gabriel V.; 66. Pavel, Ana Brânduşa; 67. Pătraşcu, Mihai; 68. Păun, Paul Andrei; 69. Păun, Gheorghe; 70. Pârv, Bazil; 71. Petcu, Dana; 72. Petre, Ion; 73. Pop, Horia Florin; 74. Popa, Alexandru; 75. Popescu, Andrei; 76. Rezuş, Adrian; 77. Rogojin, Iurie; 78. Rogojin, Vladimir; 79. Rudeanu, Sergiu; 80. Sburlan, Dragoş-Florin; 81. Simovici, Dan; 82. State, Luminiţa-Doina; 83. Stoean, Cătălin-Liviu; 84. Stoean, Ruxandra; 85. Streinu, Ileana; 86. Şerbănuţă, Traian Florin; 87. Ştefănescu, Alin; 88. Ştefănescu, Doru; 89. Ştefănescu, Gheorghe; 90. Tîrnăucă, Cristina; 91. Tomescu, Ioan; 92. Trăuşan-Matu, Ştefan; 93. Ţâmbulea, Leon; 94. Ţiplea, Ferucio Laurenţiu; 95. Ţuţu, Ionuţ; 96. Vaida, Dragoş Alexandru; 97. Văduva, Ion; 98. Verlan, Sergey; 99. Zaharie, Daniela; 100. Zimand, Marius.

Remarcabil este faptul că Universitatea Agora are un reprezentant în această listă.

http://univagora.ro/ro/universitate/noutati/2018/11/28/100-informaticieni-romani/

Vă mulțumim, domnule rector Ioan Dzițac!

Moise-Ovidiu Dan

Vedeți mai multe în Galeria foto: O sută de informaticieni români