Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

O sută de informaticieni români

Pe site-ul Universității Agora

O sută de informaticieni români

Este vorba despre o carte cu titlul O sută de autori români în informatica teoretică (One Hundred Romanian Authors in Theoretical Computer Science), care a apărut de curând la Editura Academiei Române, în seria Civilizaţia românească, o serie monumentală, de peste 30 de volume masive, dând seama de tot atâtea ramuri ale știinţei și culturii românești, de la istorie și geografie la matematică, fizică, chimie și informatică, de la știinţele „exacte" la umanioare, plus un număr de volume „suplimentare" (așa cum este și cel de faţă).

Seria este realizată de Academia Română, în cinstea Centenarului Marii Uniri, și este coordonată de acad. Victor Spinei, vicepreședinte al Academiei. Volumul în discuţie aici este editat de Svetlana Cojocaru, de la Chișinău, subsemnatul și profesorul Dragoș Vaida, din București, unul dintre primii informaticieni români, cu contribuţii majore în domeniu (și colaborator apropiat al revistei). Svetlana Cojocaru este membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, cunoscută și ea cititorilor revistei, fiindu-ne alături încă de la începuturi. (Apropo: pe 27 martie, cu ocazia ședinţei festive comune a celor două Academii, prilejuită de Centenarul Unirii Basarabiei cu România și desfășurată în Aula Academiei Moldovei, Academia Română a anunţat crearea unei filiale la Chișinău, care se adaugă astfel Filialelor din Iași, Cluj-Napoca și Timișoara, Academia Română confirmându-și statutul de Academie a tuturor românilor, indiferent de locul unde trăiesc aceștia.)
Volumul are stilul unui who's who (scurte prezentări, urmând un format standard: studii, teză de doctorat, funcţii, domenii știinţifice abordate, rezultate mai importante, distincţii, selecţie de titluri de cărţi și articole), dar, evident, restrângerea la o sută de nume, decizie care vrea să amintească de numărul de ani trecuţi de la constituirea României Mari, a avut drept consecinţă omiterea multor cercetători care ar fi meritat incluși în carte. (Şi din acest motiv, am precizat asta și în prefaţă, volumul nu propune un „podium", nu stabilește o ierarhie printre informaticienii români, din ţară sau din lume.)
Faptul că editorii sunt de pe ambele maluri ale Prutului este semnificativ - la fel este răspunsul pe care editorii au ales să-l dea întrebării ce înseamnă în acest context român? În consonanţă cu Centenarul, am inclus în carte autori născuţi în România (cea de acum sau cea de dinainte de Războiul Al Doilea Mondial, deci, în Regatul Român) sau care vorbesc românește, indiferent de locul unde s-au născut. Români din ţară, din Basarabia și de oriunde în lume - și găsim, cum se știe, informaticieni români peste tot, din Canada în Japonia și din Finlanda în Noua Zeelandă.
Au fost incluși mai ales informaticieni în viaţă, cu informaţiile trimise chiar de ei, dar sunt prezenţi și o parte dintre cei dispăruţi, începând cu „patriarhii" domeniului, Grigore C. Moisil și Solomon Marcus.
O a doua întrebare editorială a fost „ce este informatica teoretică?", dar aici lucrurile sunt ceva mai complicate, nu există o separare intre teoretic și practic, nici în informatică și nici în alte știinţe. („Nimic mai aplicativ decât o teorie bună", se spune printre cercetători.) Răspunsul a fost cel intuitiv: apropierea de matematică, opinia comunităţii știinţifice, tipul revistelor în care autorii au publicat lucrări.
Importante sunt, însă, alte aspecte.
Mai întâi, faptul că informatica românească are o vechime remarcabilă, de peste 90 de ani (mergem până în „pre-istoria" ei, în 1927, când Gabriel Sudan dădea, în același timp dar independent de W. Ackermann, primul exemplu de funcţie recursivă care nu este primitiv recursivă), că a acoperit de-a lungul vremii toate direcţiile de cercetare ale domeniului (stăm, așadar, foarte bine și sincronic și diacronic). În carte se pot distinge clar generaţiile de informaticieni, ca preocupări, problematică, tehnici de lucru, matematică preponderent folosită.
Informatica teoretică românească are și mai multe priorităţi, idei introduse și ramuri iniţiate de români - nu dau exemple, cititorul poate consulta cartea.
Foarte interesantă este „sociologia" domeniului: majoritatea informaticienilor prinși în carte au început cu informatica teoretică, mulţi chiar cu matematica, au contribuţii teoretice, dar o mare parte au fost sau sunt profesori universitari și destul de mulţi au trecut la aplicaţii, la software, chiar la hardware. Numeroși români informaticieni, tineri sau de vârsta „a doua", lucrează în companii binecunoscute, unii sunt chiar parteneri de afaceri ai acestora sau au propriile mici companii informatice. Sunt și cazuri de informaticieni foarte bine realizaţi material.
Pe scurt, cartea conţine o mare cantitate de informaţie, care ar putea sta la baza unor studii mai aprofundate, pe direcţiile menţionate mai sus.
Un volum aniversar, demonstrând că avem o remarcabilă comunitate a informaticienilor români, sugerând însă realizarea unui volum mai cuprinzător, fără restricţii de lungime (la un volum complet nu este realistic a spera, noi tineri de mare succes intrând continuu în scenă).
Acad. Gheorghe PĂUN
Sursa textului de mai sus: https://uzp.org.ro/3796/o-suta-de-informaticieni-romani/
 
Acest volum include scurte biografii ale următorilor 100 de informaticieni români din ultimii 100 de ani (de fapt, din toate timpurile):  1. Alhazov, Artiom; 2. Aman, Bogdan; 3. Andrei, Neculai; 4. Atanasiu, Adrian Constantin B.; 5. Balcan, Nina-Florina; 6. Bălănescu, Tudor; 7. Băutu, Elena;8. Boian, Florian Mircea; 9. Bonchiş, Cosmin; 10. Calude, Cristian Sorin; 11. Calude, Elena; 12. Cărăuşu, Alexandru; 13. Căzănescu, Virgil Emil; 14. Câmpeanu, Cezar; 15. Ceterchi, Rodica; 16. Chira, Camelia; 17. Ciobanu, Gabriel; 18. Cojocaru, Svetlana; 19. Czeizler, Eugen; 20. Czibula, Gabriela; 21. Czibula, István-Gergely; 22. Diaconescu, Răzvan; 23. Dinu, Petrişor Liviu; 24. Dobrescu, Radu Nicolae; 25. Dumitrescu, Sorina; 26. Dziţac, Ioan; 27. Enea, Constantin; 29. Farcaş, Dezideriu Dan; 29. Frenţiu, Militon; 30. Gaindric, Constantin; 31. Georgescu, George; 32. Gheorghe, Marian; 33. Gramatovici, Radu Valer; 34. Grigoraş, Gheorghe; 35. Grigorescu, Elena; 36. Iftene, Adrian; 37. Ilie, Lucian; 38. Ionescu, Armand-Mihai; 39. Iorgulescu, Afrodita; 40. Ipate, Florentin Eugen; 41. Istrail, Sorin; 42. Istrate, Gabriel; 43. Ivanov, Sergiu; 44. Jebelean, Tudor; 45. Kari, Lila; 46. Lefticaru, Raluca-Elena; 47. Leuştean, Ioana Gabriela; 48. Leuştean, Laurenţiu; 49. Lucanu, Dorel; 50. Luchian, Henri; 51. Manea, Florin-Silviu; 52. Marcu, Daniel; 53. Marcus, Solomon; 54. Masalagiu, Cristian-Dumitru; 55. Mateescu, Alexandru; 56. Maruşter, Ştefan; 57. Mercaş, Robert; 58. Mihalcea, Rada Flavia; 59. Mitrana, Victor; 60. Moisil, Grigore C.; 61. Moisil, Ioana I.; 62. Moldovan, Grigor; 63. Negru, Viorel; 64. Nicolescu, Radu; 65. Orman, Gabriel V.; 66. Pavel, Ana Brânduşa; 67. Pătraşcu, Mihai; 68. Păun, Paul Andrei; 69. Păun, Gheorghe; 70. Pârv, Bazil; 71. Petcu, Dana; 72. Petre, Ion; 73. Pop, Horia Florin; 74. Popa, Alexandru; 75. Popescu, Andrei; 76. Rezuş, Adrian; 77. Rogojin, Iurie; 78. Rogojin, Vladimir; 79. Rudeanu, Sergiu; 80. Sburlan, Dragoş-Florin; 81. Simovici, Dan; 82. State, Luminiţa-Doina; 83. Stoean, Cătălin-Liviu; 84. Stoean, Ruxandra; 85. Streinu, Ileana; 86. Şerbănuţă, Traian Florin; 87. Ştefănescu, Alin; 88. Ştefănescu, Doru; 89. Ştefănescu, Gheorghe; 90. Tîrnăucă, Cristina; 91. Tomescu, Ioan; 92. Trăuşan-Matu, Ştefan; 93. Ţâmbulea, Leon; 94. Ţiplea, Ferucio Laurenţiu; 95. Ţuţu, Ionuţ; 96. Vaida, Dragoş Alexandru; 97. Văduva, Ion; 98. Verlan, Sergey; 99. Zaharie, Daniela; 100. Zimand, Marius.
Remarcabil este faptul că Universitatea Agora are un reprezentant în această listă.
http://univagora.ro/ro/universitate/noutati/2018/11/28/100-informaticieni-romani/
Vă mulțumim, domnule rector Ioan Dzițac!
Moise-Ovidiu Dan
Vedeți mai multe în Galeria foto: O sută de informaticieni români

Trimite email
sâmbătă, 16 mai 2026 la 14:33:49 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Invitație

Goran Bregovic & Wedding & Funeral Band,
La Sala Palatului, București
Vineri, 5 iunie, ora 19.00, acces de la 18.00