Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

A fost inaugurat Muzeul istoriei evreilor din Oradea și Bihor

Miercuri, de Sărbătoarea luminilor (Hanukkah)


A fost inaugurat Muzeul istoriei evreilor din Oradea și Bihor
Miercuri, 5 decembrie 2018, de Sărbătoarea luminilor (Hanukkah), una dintre cele mai mari sărbători evreieşti, a fost inaugurat Muzeului istoriei evreilor din Oradea și Bihor, amenajat în Sinagoga Aachvas Rein de pe str. Primăriei nr. 25.

Acesta va funcționa ca secție a Muzeului Orașului Oradea - Complex Cultural.

La eveniment au fost prezenţi primarul Ilie Bolojan, viceprimarul Florin Birta, Angela Lupșea - directorul Muzeului Orașului Oradea - Complex Cultural, managerul Spitalului Județean, dr. Gheorghe Carp, vicepreşedintelui Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, Ovidiu Bănescu, preşedintele Comunităţii Evreieşti din Oradea, Felix Koppelmann, episcopul ortodox Sofronie Drincec, episcopul romano-catolic Böcskei László precum și alte oficialități.

În deschiderea evenimentului, preşedintele Comunităţii Evreieşti din Oradea, Felix Koppelmann, i-a invitat pe rabinul comunităţii evreieşti din Oradea, pe primarul Ilie Bolojan, pe subprefectul Iulius Delorean şi pe managerul Spitalului Județean, dr. Gheorghe Carp, să aprindă câte o lumânare în menora, sfeșnicul cu șapte brațe adus în fosta Sinagogă.

„Ceea ce se întâmplă astăzi este un lucru extraordinar care va rămâne în istoria orașului pentru eternitate. Cât timp va fi pace în lume, această sinagogă devenită muzeu va fi cu siguranță un punct de atracție atât pentru noi orădenii, pentru evreii care au rădăcini românești, rădăcini bihorene, dar și pentru cei care nu sunt evrei, pentru că nu toți am avut ocazia să cunoaștem istoria adevărată, dar mai ales pentru turiștii care vor veni din țară, pentru turiștii care vor sosi din străinătate", a spus Felix Koppelmann.

Contribuția Primăriei Oradea - în semn de respect, de compasiune și aducere aminte

În continuare, a luat cuvântul primarul Ilie Bolojan, care a vorbit despre ce a determinat Primăria Oradea să vină în sprijinul reabilitării acestei sinagogi transformate azi în muzeu: „Sunt onorat ca împreună cu reprezentanții comunității evreiești să vă pot spune bun venit în această sinagogă reabilitată, care începând de astăzi este Muzeul Evreilor din Oradea. Primăria Oradea a finanțat reabilitarea acestei clădiri din două rațiuni: prima este în semn de respect și de recunoaștere a contribuției comunității evreiești la istoria orașului Oradea, la dezvoltarea acestuia. Orașul nostru arată astăzi așa, pentru că cele trei comunități: evreiască, maghiară și română au contribuit fiecare de-a lungul sutelor de ani la arhitectura și dezvoltarea municipiului nostru. A doua rațiune este cea a compasiunii și a aducerii aminte, pentru că, așa cum știți la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, în primăvara anului 1944, când orașul Oradea era sub administrație maghiară, o treime din locuitorii orașului nostru au fost deportați, este vorba de comunitatea evreiască. Aceasta a fost o adevărată tragedie, pentru că, din păcate, cea mai mare parte dintre ei și-au găsit sfârșitul în lagărele de concentrare. Prin urmare este o chestiune de reparație morală din partea orașului, pentru că ne dorim ca astfel de tragedii să nu se mai întâmple, iar acest spațiu în care ne aflăm azi să fie unul de aducere aminte".

În amenajarea muzeului s-a optat pentru un concept de design muzeal deosebit, menit să surprindă vizitatorii și să trezească contemplația.

Muzeu al istoriei evreilor din Oradea și Bihor - un nou concept muzeal

Directorul Muzeului Orașului Oradea, d-na Angela Lupșea, care s-a ocupat personal de amenajarea acestui Muzeu al istoriei evreilor din Oradea și Bihor, a vorbit despre conceptul de amenajare a acestui spațiu și despre ce își dorește acesta să transmită vizitatorului: „Muzeul Orașului Oradea, prin echipa de documentare, prin muzeografi, vine în această seară în fața d-voastră cu un nou concept muzeal. Acest lucru s-a datorat muncii unei echipe complexe. S-a vorbit în această seară despre comunitatea evreiască și despre contribuția ei importantă. Noi dorim să descoperiți prin aceste panouri cine au fost acești oameni, membri ai comunității evreiești care au clădit orașul, pentru că majoritatea dintre noi cunoaștem aceste clădiri emblematice pentru Oradea, în stilul Art Nouveau, dar puțini cunosc istoria din spatele acestor clădiri devenite azi monumente istorice și pe care încercăm să le aducem din nou la lumină prin reabilitarea lor. Cronologia începe la parter și datează de când evreii au fost prezenți în acest spațiu bihorean și continuă la etaj unde amenajarea muzeală mai are loc de îmbunătățiri și de completări. Aici avem o expoziție permanentă și în continuă dezvoltare, unde veți descoperi tragedia care a avut loc în orașul nostru începând cu anul 1942. Veți vedea cum au plecat și cum s-au întors, dar și ce rămas în urma evreilor. Dacă scările vă prezintă sugestiv ce s-a întâmplat în ghetoul din Oradea, veți vedea apoi cum siluetele dispar și rămân pietrele. Noi îi rugăm pe toți cei care vin sau pleacă să își aducă aminte și să pună o piatră. Loc este suficient! "

La parter, muzeul cuprinde panouri informative şi obiecte legate de viaţa comunităţii evreieşti din zona noastră, unele dintre ele vechi de peste 400 de ani, vizitatorul având astfel ocazia să cunoască viața evreilor orădeni în vremea de maximă înflorire a comunității evreiești.

La etaj a fost amenajată o expoziţie permanentă în memoria orădenilor care şi-au pierdut viaţa în timpul Holocaustului, vizitatorul putând vedea în imagini infernul care a dus la decimarea unei populații de peste 30.000 de persoane, prin deportarea și exterminarea în lagăre.

Muzeul este spațiu expozițional dedicat comunității evreilor din Oradea și victimelor Holocaustului și are ca public țintă orădenii în primul rând, care sunt invitați să cunoască mai în detaliu familiile care au construit o parte dintre superbele palate din Oradea, dar sunt așteptați și vizitatorii din străinătate.

Lucrările de reabilitare a Sinagogii Aachvas Rein au început în luna mai a acestui an și au fost finalizate în data de 5 octombrie 2018. Acestea au fost realizate de Primăria Oradea prin bugetul local, valoarea lor ridicându-se la aproximativ 380.000 de lei. Reabilitarea Sinagogii Aachvas Rein a vizat atât interiorul, cât și exteriorul clădirii. (B.P.)