Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate

Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate

Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

,,Aici, în Bihor, a fost primit regește”

Ieri, Grigore Vieru a fost comemorat la Oradea, la 10 ani de la înălțare!


,,Aici, în Bihor, a fost primit regește”
Marele poet român Grigore Vieru s-a născut în 14 februarie 1935, în Basarabia, și s-a înălțat la ceruri în noaptea de 17/18 ianuarie 2009, la ora 1.20. Ieri (joi, 17 ianuarie 2019), la 10 ani de la trecerea în veșnicie, prietenii din Oradea, Biserica, Poliția și Armata, Vatra Românească și Învățământul, prin reprezentanții lor, l-au readus în sala de ședințe a Prefecturii Bihor, cinstindu-i memoria prin rugăciuni, amintiri, vers și cânt...

De fiecare dată când a venit la Oradea, în Bihor, s-a simțit excelent, după cum avea să sublinieze distinsul general Lazăr Cârjan, pentru că ,,aici, în Bihor, a fost primit regește" și ar fi rămas aici, după cum avea să scrie poetul într-o dedicație-autograf în 10 decembrie 2003, dedicație făcută generalului pe fabuloasa sa carte ,,Strigat-am către Tine": ,,Este, frate Lazăr Cârjan, mai multă căldură, mai multă lumină și mai multă siguranță în Peștera Urșilor decât în Basarabia zilelor noastre. Mai du-mă o dată în ea să rămân ascuns acolo și să uit de tot și de toate..."

Basarabie frumoasă și mult iubită, să știi că românii ,,basarabeni" orădeni, alde distinsul profesor Teodor David și celălalt frate ,,basarabean" al Vetrei Românești, economistul Ioan Chivari, cei doi ,,tineri și neliniștiți", au pus la cale o nouă întâlnire de suflet, asemenea celor de la Biserica din Livada, cu fratele academician Nicolae Dabija sau de la Prefectura Bihor, cu academicianul Aurelian Gulea, vicepreședinte al Academiei de Științe a Republicii Moldova. Generalii din Poliția Română, generalul Lazăr Cârjan, generalul Liviu Popa și generalul din Armata Română dr. Vasile Creț, doamna profesor Doina Bunea, distinsul părinte Gheorghe Nemeș, artiștii mai tineri ai Bihorului, Bianca Popa (,,cartea de vizită") și Alexandru Carțiș, au întreținut arderea, punând paie pe foc, așa încât lumânarea aprinsă pentru Grigore Vieru lângă Sfânta Cruce nu s-a stins cât a ținut comemorarea regelui poeziei din mândra Basarabie, Eminescu românilor de dincolo de Prut. Domnul profesor Teodor David, în calitate de moderator (sau ,,președinte" al prezidiului, vorba părintelui), a dat tonul, iar părintele Gheorghe Nemeș a rostit o rugăciune întru cinstirea memoriei poetului Grigore Vieru și a răscolit dragi amintiri cu regretatul Poet, care a poposit în mai multe rânduri dimpreună cu generalul Lazăr Cârjan, la Biserica Albastră. ,,Am înălțat o rugăciune pentru odihna sufletului celui care în urmă cu 10 ani s-a mutat de la noi la Dumnezeu. Pentru el am aprins o lumânare... El (însuși) a fost o lumină. Și din lumina lui am învățat și noi ceva: să fim fii ai luminii..." Apoi, părintele ne-a citit ceea ce marele dispărut a consemnat în 28 iulie 1994 în Cartea de aur a Bisericii Albastre: ,,Caldă și luminoasă ca lacrima măicuței este Biserica Sf. Ierarh Nicolae, păstorită de unul dintre cei mai străluciți preoți ai țării, Gheorghe Nemeș..." Poetul a fost impresionat de mulțimea de credincioși prezenți la Sfânta Liturghie care l-au recunoscut și i-au cerut semnături pe cărțile de rugăciune. Pe 30 ianuarie, de Sf. Vasile, Grigore și Ioan - marea sărbătoare a universităților teologice din lumea creștină, răsăriteană și apuseană, va fi pomenit din nou, dar și la Proscomidie, mereu-mereu, ne-a asigurat părintele Gheorghe Nemeș. ,,Dumnezeu să ne ajute să-i păstrăm cu sfințenie ideile minunate de unitate de neam, unitate de credință, unitate de suflet și de trăire românească", a mai spus părintele. Mulțumind părintelui pentru rugăciunea înălțată și amintirile depănate, domnul profesor a adresat mulțumiri tuturor celor prezenți în sală și în prezidiu, domnului deputat Dumitru Gherman, ,,care ne-a dat ajutor deosebit în a sprijini românismul din Republica Moldova, doamnei Doina Bunea, bunului meu prieten de la Vatra Românească, Ioan Chivari, doi tineri neliniștiți. Suntem neliniștiți nu pentru noi. Am vrea ca România să fie tot mai sus". Au mai fost nominalizați: generalul Liviu Popa, doamnele Viorica Cherteș și Miorița Săteanu, elevii și profesorii de la Liceul Tehnologic Special Nr. 1, Liceul de Arte și Liceul Teoretic ,,Aurel Lazăr", prezenți la eveniment.

,,M-a rugat Adrian Păunescu să am grijă de el ca de Eminescu"

Depănând amintiri vii cu și despre Grigore Vieru din cei peste 11 ani petrecuți împreună, generalul Lazăr Cârjan (unul dintre primii români orădeni care au trecut Prutul cu îmbrăcăminte, încălțăminte și cărți pentru frații din Basarabia, auzind plânsul neamului de dincolo de Prut, vorba domnului profesor) ar fi fost în stare să ne țină în priză ore în șir. ,,Am avut eu norocul să-l cunosc pe Grigore Vieru și să fiu în preajma lui peste 11 ani. A fost în ,,ospeție", cum zic basarabenii, de mai multe ori la Poliție. S-a simțit excelent pentru că aici, în Bihor, a fost primit regește. Poetul a venit prima dată în iunie 1994, foarte stresat, obosit, hăituit, aș zice. M-a rugat Adrian Păunescu să am grijă de el ca de Eminescu. Grigore avea un farmec aparte, foarte timid și foarte distrat... Avea o aură deosebită. În piață, producători, comercianții se înghesuiau să-l vadă, să-l audă să-i strângă mâinile, La Biserica Albastră, credincioșii i-au cerut semnături pe cărțile de rugăciune. Sincer, nu am mai văzut atâta entuziasm. El nu putea să treacă neobservat Aerul lui de înger te făcea să-l iubești imediat. Sigur, Grigore nu a fost numai așa. Era foarte arțăgos când era criticat. Își nimicea adversarii, îi umilea, uneori și pe nedrept. El avea figură de înger, dar îngerii sunt numai în cer... S-a simțit atât de bine aici, poate și din cauză că Oradea este un oraș aureolat de Eminescu. Vrem sau nu vrem Revista Familia (este prezent aici custodele Muzeului Iosif Vulcan, scriitorul Ioan F. Pop - n.n.) îi dă un aer de mister. Iată ce a scris el (Grigore) în 2 iulie 1994: ,,Aici la margine se află mijlocul țării. Aici s-a întâlnit Eminescu cel Mare cu Eminescu Neamului. Văd pentru prima oară Oradea pe care sufletul meu o cunoaște de 2000 de ani. Vă mulțumesc că este. Vă mulțumesc că sunteți". A transcris în Cartea de onoare a Inspectoratului de Poliție celebra poezie ,,Legământ", închinată lui Mihai Eminescu, un testament scris în 1964, când, a-l apăra pe Eminescu, era un act de mare curaj. Noi, românii, nu putem să înțelegem calvarul prin care au trecut basarabenii, chinurile pe care le-au îndurat. El a debutat cu o cărticică, Abecedar pentru copii, Albinuța, un succes fenomenal în Basarabia. Spunea un scriitor că fetița lui avea trei exemplare: un exemplar de citit, un exemplar de dormit și al treilea de dăruit prietenilor... Am și eu un Abecedar dăruit de el, o poezie fabuloasă... Academia Română l-a primit în rândurile sale. A fost al treilea poet român propus pentru premiul Nobel, după Lucian Blaga și Gellu Naum. La 60 de ani a fost sărbătorit într-un fel care a impresionat întreaga Basarabie, fiind primit de președintele țării de atunci, Ion Iliescu, sărbătorit în Parlament și la Palatul Elisabeta. Din păcate a suferit și multe nedreptăți, atât la Chișinău, cât și la București. Și era tare năcăjit pentru asta. Se considera de parcă i s-ar fi băgat sârmă ghimpată. La Chișinău era considerat vândut românilor, la București era batjocorit de unii ca kaghebist.

,,Limba română a dat naștere la doi poeți geniali: poetul anonim și Mihai Eminescu"

Într-un interviu spunea cu tristețe că la Chișinău se simte ca între străini, iar la București, se simte înstrăinat. Unii confrați de-ai lui, invidioși, au zis că se crede semizeu, dar el le-a răspuns de mai multe ori că ,,Limba română a dat naștere la doi poeți geniali: poetul anonim și Mihai Eminescu". El a nominalizat poeții mari, considerați de el, în ordinea aceasta: Arghezi, Lucian Blaga (preferatului lui), Bacovia, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Adrian Păunescu și Ioan Alexandru. Pe Ioan Alexandru înaintea lui Adrian Păunescu. A fost un vajnic luptător pentru limba română..." Nu vă spunem cât de multe ne-a mai povestit generalul Lazăr Cârjan despre regretatul Poet! În 10 decembrie 2003, Poetul i-a scris generalului o dedicație, pe o carte pe care am reprodus-o în deschiderea articolului. E vorba despre cartea ,,Strigat-am către Tine" (titlu preluat dintr-un Psalm). Iar în 15 ianuarie 2009, la sărbătorirea lui Mihai Eminescu, G.V. avea să rostească ultima sa urare: ,,La mulți ani, cu multă sănătate, cu multă pace, cum lui Hristos îi place". De ce ultima? Pentru că în noaptea de 17 spre 18 ianuarie 2009, la ora 1.20, a trecut în lumea celor drepți. Această ultimă carte a lui, pe care o considera cea mai frumoasă carte de autor, cuprinde și niște maxime. A fost un creator de maxime, din care vă reproducem doar una: ,,Ai grijă ce faci cu genunchii tăi. Să nu-i pleci decât la biserică". Tot în această carte este o colecție de cântece, de versuri. Grigore Vieru este, poate, primul poet din lume care a scris versuri pentru piese instrumentale celebre care nu au cuvinte, cum sunt sonatele... După cum vă spuneam, Grigore Vieru a iubit mult Bihorul. Să-i dorim ca măcar acolo, în ceruri, să aibă parte, în sfârșit, de binecuvântata liniște", a conchis distinsul general Lazăr Cârjan.

Domnul general dr. Vasile Creț l-a felicitat pe distinsul general L.C. - ,,mai bihorean decât orice bihorean", pentru pledoarie; l-a felicitat pe domnul profesor Teodor David pentru tot ce face pentru Basarabia. ,,În cuvântul meu vreau să fac o legătură între Grigore Vieru și contextul politic atât de important și o să vedeți de ce, începând cu anul 1935, anul nașterii poetului"...

Poeta Sabina Măduța a recitat dintr-un poem postum, amplu, al lui Mihai Eminescu - ,,Mușet și ursitoarele", ,,un fel de legendă în care poetul își presimte destinul. Îl voi relua cam de la jumătate". Noi vom reproduce doar trei versuri din final: ,,El n-a fost când era/ El e când nu e/ El e când nu e".

,,Mama - româncă, limba - română, țara - România"

,,Am o misiune dificilă. Am atâtea povești, am atâtea să vă spun despre frații noștri, despre românii din Basarabia, despre Basarabia, care este tot România". Așa își începea pledoaria distinsul profesor Teodor David, un român împătimit și ,,vândut basarabenilor", cum ar spune unii confrați invidioși. Pentru început ne-a spus cum s-a îndrăgostit de Basarabia și de fratele academician Nicolae Dabija pe care l-a citit 40 de ani în ,,Flacăra" lui Adrian Păunescu. Vorbind în metafore, T.D. ne-a spus: ,,Eu sunt un om fericit. Divinitatea m-a ajutat să-mi aleg mama, limba și țara: mama - româncă, limba - română, țara - România".

,,Frate David, îți mulțumesc că ai transformat podul de flori în podul de cărți"

Ne-a povestit cum a trecut Prutul în nenumărate rânduri, în ultimii șapte ani, ,,împreună cu prietenul meu Ioan Chivari, tineri și neliniștiți, să vedem ce-i mai doare pe frații noștri. Am aflat lucruri de bine, dar am mai aflat că încă a lor viață este sub frigul Siberiei de gheață. Le-am trimis cinci vagoane de cărți. Că ne-a spus fratele academician Cimpoi: ,,Frate David, îți mulțumesc că ai transformat podul de flori în podul de cărți".

Se luptă fratele David în fel și chip să-i ajute pe frații de dincolo de Prut. A făcut referate și memorii către Guvernul României să finanțeze săptămânalul ,,Literatura și arta", revista care duce românismul în toată Basarabia și a reușit cu ajutorul deputatului Dumitru Gherman. Ne-a citit apoi versuri din Grigore Vieru și din Nicolae Dabija, din poezia scrisă în 18 ianuarie 2009 la moartea Poetului. Ba chiar și o poezie proprie închinată Luceafărului: ,,Eminescu - împăratul spiritualității românești". Dar, domnul profesor T.D. se arată profund revoltat și o spune răspicat: ,,Asistăm tot mai mult la un concurs de denigrare a României, din exterior și din interior. Acum mă adresez tinerilor elevi prezenți aici: ,,Nu lăsați străinătatea să umble în istoriile noastre. Nu acceptați nicio stăpânire străină. Nu acceptați încălcarea demnității noastre! Voi trebuie să duceți România mai departe... Să luați pildele marilor noștri intelectuali (se dă exemplul lui Mihai Kogălniceanu - n.n.)...

Voi ne puteți asigura un mare viitor. Doamne, ajută!

La final, cei doi artiști tineri și frumoși (Bianca Popa și Alexandru Carțiș) au plâns în cântecele interpretate, ,,la zidirea soarelui", pentru Basarabia frumoasă și pentru Grigore Vieru.

Moise-Ovidiu Dan

Vedeți mai multe poze în Galeria foto: ,,Aici, în Bihor, a fost primit regește”.