Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

,,Aici, în Bihor, a fost primit regește”

Ieri, Grigore Vieru a fost comemorat la Oradea, la 10 ani de la înălțare!

,,Aici, în Bihor, a fost primit regește”

Marele poet român Grigore Vieru s-a născut în 14 februarie 1935, în Basarabia, și s-a înălțat la ceruri în noaptea de 17/18 ianuarie 2009, la ora 1.20. Ieri (joi, 17 ianuarie 2019), la 10 ani de la trecerea în veșnicie, prietenii din Oradea, Biserica, Poliția și Armata, Vatra Românească și Învățământul, prin reprezentanții lor, l-au readus în sala de ședințe a Prefecturii Bihor, cinstindu-i memoria prin rugăciuni, amintiri, vers și cânt...

De fiecare dată când a venit la Oradea, în Bihor, s-a simțit excelent, după cum avea să sublinieze distinsul general Lazăr Cârjan, pentru că ,,aici, în Bihor, a fost primit regește" și ar fi rămas aici, după cum avea să scrie poetul într-o dedicație-autograf în 10 decembrie 2003, dedicație făcută generalului pe fabuloasa sa carte ,,Strigat-am către Tine": ,,Este, frate Lazăr Cârjan, mai multă căldură, mai multă lumină și mai multă siguranță în Peștera Urșilor decât în Basarabia zilelor noastre. Mai du-mă o dată în ea să rămân ascuns acolo și să uit de tot și de toate..."
Basarabie frumoasă și mult iubită, să știi că românii ,,basarabeni" orădeni, alde distinsul profesor Teodor David și celălalt frate ,,basarabean" al Vetrei Românești, economistul Ioan Chivari, cei doi ,,tineri și neliniștiți", au pus la cale o nouă întâlnire de suflet, asemenea celor de la Biserica din Livada, cu fratele academician Nicolae Dabija sau de la Prefectura Bihor, cu academicianul Aurelian Gulea, vicepreședinte al Academiei de Științe a Republicii Moldova. Generalii din Poliția Română, generalul Lazăr Cârjan, generalul Liviu Popa și generalul din Armata Română dr. Vasile Creț, doamna profesor Doina Bunea, distinsul părinte Gheorghe Nemeș, artiștii mai tineri ai Bihorului, Bianca Popa (,,cartea de vizită") și Alexandru Carțiș, au întreținut arderea, punând paie pe foc, așa încât lumânarea aprinsă pentru Grigore Vieru lângă Sfânta Cruce nu s-a stins cât a ținut comemorarea regelui poeziei din mândra Basarabie, Eminescu românilor de dincolo de Prut. Domnul profesor Teodor David, în calitate de moderator (sau ,,președinte" al prezidiului, vorba părintelui), a dat tonul, iar părintele Gheorghe Nemeș a rostit o rugăciune întru cinstirea memoriei poetului Grigore Vieru și a răscolit dragi amintiri cu regretatul Poet, care a poposit în mai multe rânduri dimpreună cu generalul Lazăr Cârjan, la Biserica Albastră. ,,Am înălțat o rugăciune pentru odihna sufletului celui care în urmă cu 10 ani s-a mutat de la noi la Dumnezeu. Pentru el am aprins o lumânare... El (însuși) a fost o lumină. Și din lumina lui am învățat și noi ceva: să fim fii ai luminii..." Apoi, părintele ne-a citit ceea ce marele dispărut a consemnat în 28 iulie 1994 în Cartea de aur a Bisericii Albastre: ,,Caldă și luminoasă ca lacrima măicuței este Biserica Sf. Ierarh Nicolae, păstorită de unul dintre cei mai străluciți preoți ai țării, Gheorghe Nemeș..." Poetul a fost impresionat de mulțimea de credincioși prezenți la Sfânta Liturghie care l-au recunoscut și i-au cerut semnături pe cărțile de rugăciune. Pe 30 ianuarie, de Sf. Vasile, Grigore și Ioan - marea sărbătoare a universităților teologice din lumea creștină, răsăriteană și apuseană, va fi pomenit din nou, dar și la Proscomidie, mereu-mereu, ne-a asigurat părintele Gheorghe Nemeș. ,,Dumnezeu să ne ajute să-i păstrăm cu sfințenie ideile minunate de unitate de neam, unitate de credință, unitate de suflet și de trăire românească", a mai spus părintele. Mulțumind părintelui pentru rugăciunea înălțată și amintirile depănate, domnul profesor a adresat mulțumiri tuturor celor prezenți în sală și în prezidiu, domnului deputat Dumitru Gherman, ,,care ne-a dat ajutor deosebit în a sprijini românismul din Republica Moldova, doamnei Doina Bunea, bunului meu prieten de la Vatra Românească, Ioan Chivari, doi tineri neliniștiți. Suntem neliniștiți nu pentru noi. Am vrea ca România să fie tot mai sus". Au mai fost nominalizați: generalul Liviu Popa, doamnele Viorica Cherteș și Miorița Săteanu, elevii și profesorii de la Liceul Tehnologic Special Nr. 1, Liceul de Arte și Liceul Teoretic ,,Aurel Lazăr", prezenți la eveniment.
,,M-a rugat Adrian Păunescu să am grijă de el ca de Eminescu"
Depănând amintiri vii cu și despre Grigore Vieru din cei peste 11 ani petrecuți împreună, generalul Lazăr Cârjan (unul dintre primii români orădeni care au trecut Prutul cu îmbrăcăminte, încălțăminte și cărți pentru frații din Basarabia, auzind plânsul neamului de dincolo de Prut, vorba domnului profesor) ar fi fost în stare să ne țină în priză ore în șir. ,,Am avut eu norocul să-l cunosc pe Grigore Vieru și să fiu în preajma lui peste 11 ani. A fost în ,,ospeție", cum zic basarabenii, de mai multe ori la Poliție. S-a simțit excelent pentru că aici, în Bihor, a fost primit regește. Poetul a venit prima dată în iunie 1994, foarte stresat, obosit, hăituit, aș zice. M-a rugat Adrian Păunescu să am grijă de el ca de Eminescu. Grigore avea un farmec aparte, foarte timid și foarte distrat... Avea o aură deosebită. În piață, producători, comercianții se înghesuiau să-l vadă, să-l audă să-i strângă mâinile, La Biserica Albastră, credincioșii i-au cerut semnături pe cărțile de rugăciune. Sincer, nu am mai văzut atâta entuziasm. El nu putea să treacă neobservat Aerul lui de înger te făcea să-l iubești imediat. Sigur, Grigore nu a fost numai așa. Era foarte arțăgos când era criticat. Își nimicea adversarii, îi umilea, uneori și pe nedrept. El avea figură de înger, dar îngerii sunt numai în cer... S-a simțit atât de bine aici, poate și din cauză că Oradea este un oraș aureolat de Eminescu. Vrem sau nu vrem Revista Familia (este prezent aici custodele Muzeului Iosif Vulcan, scriitorul Ioan F. Pop - n.n.) îi dă un aer de mister. Iată ce a scris el (Grigore) în 2 iulie 1994: ,,Aici la margine se află mijlocul țării. Aici s-a întâlnit Eminescu cel Mare cu Eminescu Neamului. Văd pentru prima oară Oradea pe care sufletul meu o cunoaște de 2000 de ani. Vă mulțumesc că este. Vă mulțumesc că sunteți". A transcris în Cartea de onoare a Inspectoratului de Poliție celebra poezie ,,Legământ", închinată lui Mihai Eminescu, un testament scris în 1964, când, a-l apăra pe Eminescu, era un act de mare curaj. Noi, românii, nu putem să înțelegem calvarul prin care au trecut basarabenii, chinurile pe care le-au îndurat. El a debutat cu o cărticică, Abecedar pentru copii, Albinuța, un succes fenomenal în Basarabia. Spunea un scriitor că fetița lui avea trei exemplare: un exemplar de citit, un exemplar de dormit și al treilea de dăruit prietenilor... Am și eu un Abecedar dăruit de el, o poezie fabuloasă... Academia Română l-a primit în rândurile sale. A fost al treilea poet român propus pentru premiul Nobel, după Lucian Blaga și Gellu Naum. La 60 de ani a fost sărbătorit într-un fel care a impresionat întreaga Basarabie, fiind primit de președintele țării de atunci, Ion Iliescu, sărbătorit în Parlament și la Palatul Elisabeta. Din păcate a suferit și multe nedreptăți, atât la Chișinău, cât și la București. Și era tare năcăjit pentru asta. Se considera de parcă i s-ar fi băgat sârmă ghimpată. La Chișinău era considerat vândut românilor, la București era batjocorit de unii ca kaghebist.
,,Limba română a dat naștere la doi poeți geniali: poetul anonim și Mihai Eminescu"
Într-un interviu spunea cu tristețe că la Chișinău se simte ca între străini, iar la București, se simte înstrăinat. Unii confrați de-ai lui, invidioși, au zis că se crede semizeu, dar el le-a răspuns de mai multe ori că ,,Limba română a dat naștere la doi poeți geniali: poetul anonim și Mihai Eminescu". El a nominalizat poeții mari, considerați de el, în ordinea aceasta: Arghezi, Lucian Blaga (preferatului lui), Bacovia, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Adrian Păunescu și Ioan Alexandru. Pe Ioan Alexandru înaintea lui Adrian Păunescu. A fost un vajnic luptător pentru limba română..." Nu vă spunem cât de multe ne-a mai povestit generalul Lazăr Cârjan despre regretatul Poet! În 10 decembrie 2003, Poetul i-a scris generalului o dedicație, pe o carte pe care am reprodus-o în deschiderea articolului. E vorba despre cartea ,,Strigat-am către Tine" (titlu preluat dintr-un Psalm). Iar în 15 ianuarie 2009, la sărbătorirea lui Mihai Eminescu, G.V. avea să rostească ultima sa urare: ,,La mulți ani, cu multă sănătate, cu multă pace, cum lui Hristos îi place". De ce ultima? Pentru că în noaptea de 17 spre 18 ianuarie 2009, la ora 1.20, a trecut în lumea celor drepți. Această ultimă carte a lui, pe care o considera cea mai frumoasă carte de autor, cuprinde și niște maxime. A fost un creator de maxime, din care vă reproducem doar una: ,,Ai grijă ce faci cu genunchii tăi. Să nu-i pleci decât la biserică". Tot în această carte este o colecție de cântece, de versuri. Grigore Vieru este, poate, primul poet din lume care a scris versuri pentru piese instrumentale celebre care nu au cuvinte, cum sunt sonatele... După cum vă spuneam, Grigore Vieru a iubit mult Bihorul. Să-i dorim ca măcar acolo, în ceruri, să aibă parte, în sfârșit, de binecuvântata liniște", a conchis distinsul general Lazăr Cârjan.
Domnul general dr. Vasile Creț l-a felicitat pe distinsul general L.C. - ,,mai bihorean decât orice bihorean", pentru pledoarie; l-a felicitat pe domnul profesor Teodor David pentru tot ce face pentru Basarabia. ,,În cuvântul meu vreau să fac o legătură între Grigore Vieru și contextul politic atât de important și o să vedeți de ce, începând cu anul 1935, anul nașterii poetului"...
Poeta Sabina Măduța a recitat dintr-un poem postum, amplu, al lui Mihai Eminescu - ,,Mușet și ursitoarele", ,,un fel de legendă în care poetul își presimte destinul. Îl voi relua cam de la jumătate". Noi vom reproduce doar trei versuri din final: ,,El n-a fost când era/ El e când nu e/ El e când nu e".
,,Mama - româncă, limba - română, țara - România"
,,Am o misiune dificilă. Am atâtea povești, am atâtea să vă spun despre frații noștri, despre românii din Basarabia, despre Basarabia, care este tot România". Așa își începea pledoaria distinsul profesor Teodor David, un român împătimit și ,,vândut basarabenilor", cum ar spune unii confrați invidioși. Pentru început ne-a spus cum s-a îndrăgostit de Basarabia și de fratele academician Nicolae Dabija pe care l-a citit 40 de ani în ,,Flacăra" lui Adrian Păunescu. Vorbind în metafore, T.D. ne-a spus: ,,Eu sunt un om fericit. Divinitatea m-a ajutat să-mi aleg mama, limba și țara: mama - româncă, limba - română, țara - România".
,,Frate David, îți mulțumesc că ai transformat podul de flori în podul de cărți"
Ne-a povestit cum a trecut Prutul în nenumărate rânduri, în ultimii șapte ani, ,,împreună cu prietenul meu Ioan Chivari, tineri și neliniștiți, să vedem ce-i mai doare pe frații noștri. Am aflat lucruri de bine, dar am mai aflat că încă a lor viață este sub frigul Siberiei de gheață. Le-am trimis cinci vagoane de cărți. Că ne-a spus fratele academician Cimpoi: ,,Frate David, îți mulțumesc că ai transformat podul de flori în podul de cărți".
Se luptă fratele David în fel și chip să-i ajute pe frații de dincolo de Prut. A făcut referate și memorii către Guvernul României să finanțeze săptămânalul ,,Literatura și arta", revista care duce românismul în toată Basarabia și a reușit cu ajutorul deputatului Dumitru Gherman. Ne-a citit apoi versuri din Grigore Vieru și din Nicolae Dabija, din poezia scrisă în 18 ianuarie 2009 la moartea Poetului. Ba chiar și o poezie proprie închinată Luceafărului: ,,Eminescu - împăratul spiritualității românești". Dar, domnul profesor T.D. se arată profund revoltat și o spune răspicat: ,,Asistăm tot mai mult la un concurs de denigrare a României, din exterior și din interior. Acum mă adresez tinerilor elevi prezenți aici: ,,Nu lăsați străinătatea să umble în istoriile noastre. Nu acceptați nicio stăpânire străină. Nu acceptați încălcarea demnității noastre! Voi trebuie să duceți România mai departe... Să luați pildele marilor noștri intelectuali (se dă exemplul lui Mihai Kogălniceanu - n.n.)...
Voi ne puteți asigura un mare viitor. Doamne, ajută!
La final, cei doi artiști tineri și frumoși (Bianca Popa și Alexandru Carțiș) au plâns în cântecele interpretate, ,,la zidirea soarelui", pentru Basarabia frumoasă și pentru Grigore Vieru.
Moise-Ovidiu Dan
 Vedeți mai multe poze în Galeria foto: ,,Aici, în Bihor, a fost primit regește”.

Trimite email
joi, 28 martie 2024, 18:06:07 Ora standard a Europei de Est