Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

In memoriam Grigore Vieru

,,Întâlnirea cu poezia românească a fost lumina ce ne-a luminat

In memoriam Grigore Vieru

Născut în plină iarnă, în februarie, pe gerul năpraznic al lui făurar, Grigore Vieru avea să fie, cu sufletul lui cald și mare, românesc, un împărat al românilor (al doilea) și al limbii române - primul împărat fiind, pe vecie, tot un moldovean, un mare român, pe care ardelenii și mai precis consăteanul meu, Iosif Vulcan din Holod, l-a botezat Eminescu.

Cele două maluri ale Prutului, în mijlocul lui ianuarie, așa cum remarca un alt mare român, Gheorghe Duca, președintele Academiei Republicii Moldova, l-au dat națiunii noastre pe marele Eminescu - în mijlocul lunii februarie ni l-au dăruit pe dragul nostru Grigore Vieru. Marele român Grigore Vieru și-a dedicat scrierile în primul rând copiilor, pentru copiii cu suflet de înger. Copilul este darul cel mai de preț al familiei, Grigore Vieru a scris literatură pentru copii, deoarece, spunea poetul, dacă copilul începe de mic să fie român, el va fi mare român când va crește, iar în felul acesta suma de valori a copiilor va deveni o națiune mare, pentru că sufletul copilului este curat, românismul intrând în sufletul lui de mic, va deveni temelia, talpa românismului veșnic și sfânt.
A dispărut în mod tragic, când se întorcea de la comemorarea ,,Luceafărului poeziei românești" de la Cahul, în ziua când se împlineau 159 de ani de la nașterea ,,Luceafărului", 15 ianuarie 2009. Primul împărat al spiritualității românești, Mihai Eminescu, s-a grăbit să-l invite pe al doilea împărat la un dialog veșnic despre românime, despre destinul unui neam ce într-o zi, prin inteligența, hărnicia și vigoarea sa va străluci alături de alte popoare ale lumii, cum Luceafărul strălucește de mii de ani între stele. Grigore Vieru, poet al sufletului copiilor și al românimii, el însuși orfan, s-a născut în 1935, de mic copil trecând prin greutăți și suferințe, înfruntând cu greu seceta din 1946-1947 din Basarabia, când de foame s-au prăpădit mai mulți români decât în război. Foametea a fost programată de odiosul Imperiu Sovietic, de I.V. Stalin, care a avut grijă să curețe podurile moldovenilor de ultimul bob de grâu, porumb, fasole și tot ce era comestibil, păgânii ducând bucatele românilor din Basarabia spre nesătuii și lacomii lumii ruși, care s-au remarcat de-a lungul timpului, de multe ori, prin forță, barbarie și mai ales prin viclenie.
Grigore Vieru a scris și și-a închinat scrisul neamului românesc, pentru că așa i-a șoptit sufletul lui, nu i-a spus nimeni că este român, ci moldovean, dar el a simțit în adâncul sufletului că este român. El a aflat de represiunile comandate de  I.V. Stalin, în Basarabia, de cruzimea masacrelor de la Fântâna Albă. Circa 2.500 de români, la 1 aprilie 1941, în mâini cu steaguri tricolore, dar și albe, și-au exprimat voința de pace, cerând autorităților de ocupație, rușilor, permisiunea de a trece granița în România la frații lor. Însă dusmanii poporului au răspuns cu gloanțe, ucigând fără milă românii care își căutau rudele și rostul în România. Dictatorul Stalin, ,,perfid și feroce'', așa cum a intrat în istorie, a ascuns multă vreme aceste atrocități. Aflând de aceste atrocități, Grigore Vieru le-a făcut publice românilor de dincolo și dincoace de Prut, pentru ca asemenea crime să nu se mai repete niciodată, dar niciodată. El a arătat și calea românilor din Basarabia pentru a scăpa de asuprirea rusească și de deznaționalizare.
El a scris despre ceea ce era fundamental pentru neamul românesc, despre mamă, despre suferința neamului românesc, despre cântecele populare românești, versuri creștinești despre pământul românesc și mai ales sfânta noastră limbă românească, pe care el dintotdeauna a știut-o românească și nu moldovenească.
Întâlnirea cu poezia românească a fost lumina ce ne-a luminat, spunea el adeseori, auzeam limba noastră cea sfântă cu atâta muzicalitate, citind mari scriitori clasici români ca: Eminescu, Goga, Bacovia, Rebreanu, Coșbuc, Sadoveanu, Arghezi, Blaga, apoi mai tinerii Labiș, Nichita Stănescu, Păunescu, Ioan Alexandru, atunci a intrat în sufletul marelui Grigore Vieru, definitiv, poezia românească, românismul, cum ne spunea în timpul vieții însuși poetul.
Grigore Vieru s-a inspirat de la poeții naționali, care au cântat și ei suferința neamului, dar au arătat calea cea dreaptă pe care poate merge românimea. Grigore Vieru vine, așa cum chiar el o spune, din tradiția noastră folclorică, din sufletul și zbuciumul neamului românesc.
Președintele Academiei Republicii Moldova, academician Gheorghe Duca, în 14 februarie, de ziua nașterii poetului Grigore Vieru, face o apreciere inedită și anume că începutul anului este cumva emblematic pentru noi, cei aflați pe ambele maluri ale Prutului. Mijlocul lui ianuarie l-a dat națiunii noastre pe marele Eminescu, iar mijlocul lui februarie ni l-a dăruit pe dragul nostru Grigore Vieru. El a scris pentru copiii neamului românesc, a scris atât de frumos, încât a devenit tatăl cel mai iubit de cei mici și de părinții celor mici. Frații săi din Basarabia, cinstindu-i memoria, l-au numit împărat, da, este al doilea împărat al românilor și al limbii române, la fel ca marele Eminescu.
Grigore Vieru a fost mai mult decât un poet, el a început încă din anii '70 să adune cărți scrise de Iorga, Blaga, Preda, Stănescu, Păunescu. Cu aceste cărți adunate a început lupta pentru redeșteptare națională, scrierile sale insuflă românismul, spiritul românesc, a scris abecedare, manuale școlare, a compus cântece patriotice, care îmbărbătau moldovenii, îi îndemnau să lupte împotriva ocupației străine. Talentul, bunătatea și patriotismul lui nu erau pe placul dușmanilor. ,,Crima" mediatică a început încă de la afirmarea lui Grigore Vieru ca mare poet român.
Grigore Vieru s-a dăruit neamului său românesc, iar testamentul marelui poet Grigore Vieru este ca Prutul să nu mai devină niciodată granița dintre frați.
Avem și noi, românii, cerul nostru, care a fost și va mai fi încă luminat de marii români ce au fost și de cei ce vor fi.
Așadar, români, aveți cerul vostru - cum spunea marele Noica - dacă îl veți apăra, va fi cerul senin al neamului românesc.
Acest îndemn ar trebui să fie vrerea pe vecie a noastră, a românilor. Seninătatea lui Grigore Vieru rezultă din întreaga sa operă. Redau, mai  jos, câteva versuri dintr-o poezie a lui Grigore Vieru închinată mamei:
                        ,,Ușoară, maică, ușoară
                         C-ai putea să mergi călcând
                         Pe semințele ce sboară
                         Între ceruri și pământ".
Femeia, mama, este frumusețea lumii, spunea Grigore Vieru cu marea lui sensibilitate, cu dragostea sa nemărginită față de mamă, omagiul adus de poet mamei:
                        ,,Mamă, Tu ești patria mea,
                          Creștetul tău, vârful muntelui
                          Acoperit de nea, ochii tăi
                          Zvâcnind/ca inima/Mamă
                          Tu ești patria mea!"
El vede frumusețea femeii ca pe o frumusețe maternă, ca pe o mamă sfântă.
                        ,,Mamă, de-ai fi o stea în cer lină,
Te-aș găsi după lumină,
De te-ai face spic secară,
Te-aș găsi după povară
De-ai fi-n codru o păsărică,
După glas aflate-aș muică.
De te-ai face-n văi o floare,
Te-aș găsi după suflare,
Spune-ți-aș vorbe cerești,
Muică, tot frumoasă ești!"
Precum Adrian Păunescu în ,,Rugă pentru părinți", Grigore Vieru a sacralizat rolul mamei, ca un dat divin, respect nemărginit pentru mama ce pruncii țării îi poartă în pântece, iar apoi cu cântecul ei de leagăn și de dor românul crește ca un falnic copaciu, să apere bolta cerului, cerul lui românesc.
Iată doar câteva din versurile fundamentale pătrunzătoare scrise de marele Grigore Vieru. Prin opera lui, Grigore Vieru a intrat în familia mare a românilor, alături de Eminescu, Mateevici, Iorga, Liviu Rebreanu, A. Păunescu.
Grigore Vieru vine din suferința neamului său, iar visul său măreț este ca Basarabia să se integreze în lumea românească și să nu mai fie o provincie rătăcită. Va veni într-o zi vremea când românii din Basarabia vor fi liberi, nu vor mai fi amenințați și înfricoșați de Siberia de gheață, vor veni, într-o zi mare și frumoasă, definitiv acasă, la țara lor, România.
Iată plânsul și dorul de țară al lui Grigore Vieru:
                        ,,Infinit e dorul meu, infinit
                         Și fără hotar
                         Dragostea mea pentru voi"
Dragostea pentru România și români a fost viața acestui mare poet.
Încrederea lui Vieru în limba neamului este fără margini:
                        ,,De veacuri suni și nimeni
                          N-a fost din gură-n stare
                          A-ți smulge limba, nimeni,
                          Izvorule cel mare".
 Ziarele subvenționate de urmașii NKVD-ului au trecut la atacuri comandate la adresa marelui român, articole semnate, în bună măsură, de oameni plătiți din surse dușmănoase neamului românesc. Vina lui, ca și a altor mari scriitori, era aceea că avea simțire românească. Grigore Vieru a fost mereu hărțuit, intentându-i-se procese fără număr, care i-au șubrezit sănătatea, făcând două infarcte, cel de-al treilea fiind și ultimul.
Acestora, Grigore Vieru a avut tăria și le-a dat o replică în versuri:
                        ,,Iată vin la cale
                          Se cobor la vale
                          Două animale
                          Două pușlamale
                          Două animale".
 Grigore Vieru, ,,Ciobanii Minciunii", în Revista ,,Literatura și arta", 25 martie 2004.
 Justiția din Chișinău i-a făcut dreptate lui Grigore Vieru, instanțele recunoscând că semnatarii calomniilor sunt cozi de topor docili ai curentului antiromân'' așa cum scrie Nicolae Dabija în cartea sa intitulată ,,Manifest de Unire".
Aceste atacuri barbare la adresa marelui Grigore Vieru i-au șubrezit acestuia sănătatea, moartea lui Grigore Vieru poate fi pusă pe seama celor care au lovit în simbolul românismului din Basarabia și România. La moartea lui Vieru, scriitorul Nicolae Dabija, cuprins de tristețe, scrie următoarele versuri, redate mai jos. Iată plânsul lui Nicolae Dabija la moartea lui Vieru:
Moartea lui Vieru
E scos Poetul, pe fragmente, dintre șine
,,Sunteți Vieru?"
,,Da" ,,Și ce vă doare?" ,,Doar Basarabia...
Ea... suferă mai tare... Pe ea salvați-o-ntâi Și-apoi pe mine"
            I-i sângele cu fiare-amestecat
            Ca Prutul lui cu sârmă ucigașă:
            ,,Unde vă doare cel mai mult?"
            ,,Nu sub cămașă... Ci neamul meu... că-i... cel mai dezbinat".
,,Lui - medici voi, cu harul vostru sfânt" - Scos de sub roți ca de pe răstignire, Mai dați-i viață, ca să mai respire, Și să mai scrie încă-un ,,Legământ". Viața încet din trupul lui se scurge, La el Spitalului i-i greu s-ajungă,          Și Prutul tot e-o lacrimă prelungă, pe fața Europei care curge... Cu mersul lui, tăcut, de heruvim, el s-a-nălțat la Ceruri: să învie. Și numai noi, rămași în străinie, Nici nu ne naștem și nici nu murim"...
18 ianuarie 2009, Nicolae Dabija
Moartea lui Grigore Vieru a fost o grea pierdere pentru neamul românesc. Să-i îndeplinim dorința și jurământul lui sfânt, să facem degrabă Unirea! Scriind aceste rânduri despre marele Grigore Vieru cel care a rostit fundamental ,,Limba română este patria mea" nu putem să nu amintim despre legăturile sale sufletești cu bihorenii. După declararea independenței Republicii Moldova în anii'90 printre primii români care au auzit plânsul neamului de dincolo de Prut a fost distinsul și prețuitul cărturar Gen.(lt) r. prof. univ. dr. Lazăr Cârjan care a trecut Prutul ducându-le fraților noștri cărți, alimente, îmbrăcăminte și încălțăminte. Ajuns dincolo de Prut distinsul om de cultură s-a cunoscut și s-a împrietenit cu poetul Grigore Vieru și cu scriitorul Mihai Cimpoi, pe care i-a invitat la odihnă în Băile Felix, Grigore Vieru scriind cu acest prilej un poem închinat lui Adrian Păunescu și un poem închinat lui Eminescu. După ce l-a cunoscut pe domnul general, Grigore Vieru scrie: ,,M-am bucurat să găsesc un om cu atâta lumină, atâta strălucire".
Impresionat de căldura și atenția cu care a fost primit în Bihor de distinsul general, de frumusețea și sufletul bihorenilor, exclama cu emoție și scrie în Cartea de onoare a Inspectoratului de Poliție: ,,Aici la margine se află mijlocul țării. Văd pentru prima oară Oradea pe care sufletul meu o cunoaște de două mii de ani. Îi mulțumesc că este. Vă mulțumesc că sunteți".
Iată poemul închinat marelui Eminescu:
Legământ lui Mihai Eminescu
,,Știu cândva la miez de noapte
Ori la răsărit de soare
Stinge-mi-s-a ochii mie
Tot deasupra cărții sale
 Am să ajung atuncea poate
La mijlocul ei aproape
Ci să nu închideți cartea
Ca pe recele-mi pleoape
Să lăsați ușa deschisă
Ca băiatul meu ori fata
Să citească mai departe
Ce n-a dovedit nici tata
Iar de n-or auzi dânșii
Al străvechii slove bucium
Așezați-mi ca o pernă
Cu toți codrii ei în zbucium.
Sufletul meu va fi senin doar când Basarabia mea va veni acasă la patria mamă.
Cu frățească iubire"
Grigore Vieru
Din păcate, poetul este atacat și după moarte. Răspunsul la atacul acestor ,,neoameni" este ca noi toți să-i sprijinim pe urmașii lui Grigore Vieru și să-i realizăm visul lui suprem - Unirea.                   
Grigore Vieru este românul care depășește înălțimea omului, este frumusețe sufletească, înțelepciune, tăcut în suferință, exprimată doar în versuri înalte în care vede calea salvatoare a neamului său, așa îl apreciază toți marii intelectuali, românii. Așa este caracterizat de marii scriitori români, de dincolo și dincoace de Prut.
Mulțumim, Doamne, că ni l-ai dat nouă, românilor pe acest mare poet român! Să terminăm lucrarea la care el de când s-a născut a pus temelie de piatră - UNIREA!
Prof. Teodor David,
senator ales al Mișcării Unioniste
,,Sfatul Țării 2" din Republica Moldova
Prof. Laura Ienei David
Școala Gimnazială ,,Oltea Doamna"
Trimite email
sâmbătă, 30 mai 2026 la 20:07:20 Ora de vară a Europei de Est