Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
22 decembrie 2025

SURSE: Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării / Marilen Pirtea – în pole position pentru a prelua portofoliul


Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării, potrivit surselor Edupedu.ro.
Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, este cotat cu cele mai mari șanse de a prelua portofoliul cel mai dur lovit de măsurile de austeritate aplicate deja prin Legea Bolojan și cu un dosar fierbinte pe masă, și anume controversata programă de limbă română ce readuce cronicarii spre a fi studiați de elevii de 14-15 ani, la clasa a IX-a.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

După Centenarul Marii Uniri

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”, numărul din februarie 2019

După Centenarul Marii Uniri

,,E prematur să tragem linie, dar deja se pot desprinde destule concluzii... Cum-necum, toată românimea a trăit evenimentul - fiecare în felul lui, cu mai multă sau mai puțină implicare și pricepere.

Steaguri, cocarde, insigne, portrete ale marilor bărbați de stat de acum un secol, fojgăiala micilor politicieni de azi, cauți cu lumânarea printre ei o urmă de bărbat de stat, monumente refăcute și monumente uitate, monumente noi - de la cel de la Bascov, lângă Pitești, la cel de la Alba Iulia (normal să trăncănească împotrivă cei cărora le stau monumentul în gât și nemernicia în obișnuință sau/și în fișa postului), Catedrala Națională, a Eroilor dintotdeauna și a Mântuirii Neamului, semnificativă întâmplare - neîntâmplătoare fiind ridicarea ei la aproape un secol și jumătate de la formularea ideii (Eminescu, Carol I) și sfințirea (altarului) tocmai în săptămâna Centenarului, spectacole, din Cișmigiu la Casa de Cultură din Domnești și înapoi până la Ateneul Român, de la statornicul folclor care probabil le dă frisoane iredentiștilor și mercenarilor lor, de aceea fac urticarie când vine vorba despre Noi suntem români..."
Am citat din editorialul distinsului academician Gheorghe Păun, redactorul-șef.
Și dacă tot ne-am încărcat bateriile putem să purcedem mai departe.
Ce mai putem citi în acest număr?
Marian Nencescu: Hesse și cunoașterea de sine, Mihaela Malea Stroe: Jertfa ludică sau jocul de-a moartea, Geta Deleanu Coiciu: Despre simbol în arta creștină a secolelor II-IV, Ștefan Buzărnescu: Globalizarea ca ultimă utopie, Cătălin Mamali: Cafeaua și amnezia, Cornel Țucă: Notițele Sidoniei Docan (II), Acad. Dorel Banabic: A patra revoluție industrială, Theodor Codreanu: Europenitatea lui Horia Bădescu, Ion Pătrașcu: De la Mălini la București, Iulian Chivu: Recurențele memoriei, Dan D. Farcaș: O preocupare globală...
Și multe altele. Totul pe www.curteadelaarges.ro.
Ovidiu Dan

Trimite email
miercuri, 7 ianuarie 2026 la 03:26:34 Ora standard a Europei de Est