Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Un triumf pentru arta românească

Colecția bancherului olandez

Un triumf pentru arta românească

Licitația Artmark a primei părți a colecției de artă românească a bancherului olandez Anthony van der Heijden a avut loc în data de 31 ianuarie și a reprezentat un adevărat triumf al artei românești.

Cu toate acestea, domnul Van der Heijden consideră că arta românească este încă subevaluată și, prin urmare, o investiție solidă: ,,Ca orice colecționar în căutare de oportunități, a trebuit să lupt împotriva dorinței de a licita personal pentru o serie de picturi".
Sunt rare ocaziile când un număr atât de mare de picturi românești din perioada anilor 1880 - 2000 sunt aduse împreună spre vânzare. Artiști precum: Grigorescu, Câlția, Bernea, Baba, Băncilă și alții au dovedit valoarea lor ca investiție, fapt ce definește în cele din urmă calitatea pictorilor și a muncii lor. Dl. Van der Heijden: ,,Nu mă pot plânge. Am cumpărat aceste lucrări pe parcursul mandatului meu de CEO al ING Romania și mai târziu al Băncii Țiriac în anii 1990 și începutul anilor 2000, când foarte puțini oameni erau interesați de arta locală. Am avut un adevărat interes pentru scena de artă de aici și am vizitat mulți artiști, cumpărând cele mai bune lucrări direct de la ei. Deși licitația a fost un succes, cred cu tărie că cea mai mare parte a artei românești este încă mult subevaluată".
Potrivit dlui Van der Heijden, unele estimări pentru artiștii români deja consacrați sunt încă la o rată pentru care cu greu ai putea cumpăra în altă parte lucrări de început sau chiar afișe. Dl. Van der Heijden consideră că: ,,Întrucât  Europa crește împreună, prețurile pentru arta românească de prim rang se vor multiplica. Dacă m-aș fi aflat încă în perioada mea de colecționism, probabil că aș fi fost un cumpărător la această licitație. Dar după ce am acumulat această colecție în urmă cu zece ani, am ajuns în punctul în care ar fi trebuit fie să încep propriul meu muzeu, fie să vând. Olanda, țara unde locuiesc acum, nu este locul cel mai potrivit pentru un muzeu al artei românești, astfel încât am simțit că sosise timpul pentru ca această colecție și capodoperele sale să vină acasă. Oamenii mă felicită pentru succesul acestei licitații, dar valoarea vânzărilor și veniturile obținute sunt simple numere. Nu le poți atârna pe un perete. Atât soției mele, cât și mie ne va fi cu siguranță dor de o parte dintre aceste picturi. Au reprezentat o parte din viața noastră. Cu toate acestea, mi-a plăcut să văd că România a manifestat un interes clar pentru propria sa artă. Acesta este singurul lucru care mă motivează să-mi continuu planul de a scoate ceva mai târziu în acest an la vânzare și cea de-a doua parte a colecției mele, în care se regăsesc câteva capodopere unice și preferințe personale de care, în acest moment, nu am putut să mă despart cu ușurință".
Cu o rată de adjudecare de aprox. 80 %, Licitația colecției de artă românească a bancherului olandez Anthony van der Heijden a înregistrat o valoare totală de aproape 330.000 €. Licitaţia a implicat numeroşi paşi de licitare la lucrările de referinţă din colecţie, înregistrând un record de autor în cazul artistului Marin Gherasim (Drumul (Poartă) - 6.000 €).
Vedetele licitaţiei au fost operele: Care cu provizii (23.000 €) și Țărăncuță (22.000 €), de Nicolae Grigorescu, Coloană (22.000 €) și Poiana Mărului (12.000 €), de Horia Bernea, dar și seria de cinci lucrări de Ștefan Câlția care au însumat 60.500 €.
Veronica Leca

Trimite email
miercuri, 18 februarie 2026 la 11:43:48 Ora standard a Europei de Est