Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

22 aprilie – „Ziua mondială a Pământului”

Agenția pentru Protecția Mediului Bihor

22 aprilie – „Ziua mondială a Pământului”

Pentru marcarea zilei de 22 aprilie – „Ziua mondială a Pământului”, în municipiul Oradea au loc o serie de manifestări la care vor participa și reprezentanți ai Agenției pentru Protecția Mediului Bihor care vor vorbi despre semnificația zilei de 22 aprilie și vor împărți pliante realizate de A.P.M. Bihor cu această ocazie.

Ființele umane au apărut pe Pământ în urmă cu aproximativ cinci milioane de ani. O lungă perioadă de timp au trăit în echilibru cu natura, într-o zonă limitată. Datorită creșterii rapide a populației planetei în ultimii două sute de ani, dezvoltării economice și inovațiilor tehnice din diverse domenii, au apărut multe probleme cu consecințe serioase asupra mediului.
În data de 22 aprilie 1970, 20.000.000 de oameni au manifestat la New York împotriva poluǎrii industriale. A fost prima manifestație la nivel mondial de asemenea amploare, care a tras un semnal de alarmă asupra consecințelor ireversibile ale industrializǎrii. Anual această dată se comemoreazǎ ca fiind ”Ziua mondială a Pământului”, în care populația din diverse țǎri ale lumii organizeazǎ diferite activitǎți în scopul educǎrii, mobilizǎrii populației, guvernelor și corporațiilor pentru a-și asuma responsabilitatea pǎstrǎrii unui mediu curat și sǎnǎtos pentru generațiile viitoare.
Manifestarea din acest an se dorește a fi o chemare la acțiune pe plan mondial împotriva schimbǎrilor climatice, efectele cărora le simțim tot mai pregnant în fiecare zi (inundații, taifunuri, topirea calotei glaciare etc.). Aceastea  sunt cele mai grave probleme din zilele noastre, alături de terorism.
Datorită activităților umane, cantitatea de gaze cu efect de seră (CO2, metan, peroxidul de azot,  hidrofluorocarburi etc.) a crescut foarte mult. Cantitatea de CO2 din atmosfera terestră a crescut odată cu folosirea ca și combustibili a țițeiului, cărbunelui și gazului natural, încă din anii 1700. Deoarece dioxidul de carbon absoarbe eficient energia eliberată de scoarța terestră, el acționează ca un sistem de încălzire (de aceea se numește gaz cu efect de seră). Astfel, temperatura medie a atmosferei a crescut în concordanță cu creșterea concentrației de CO2. Decada anilor ’90 a fost cea mai călduroasă din ultima sută de ani, iar în anul 1998, temperatura  medie a fost cea mai ridicată din ultima mie de ani. Dacă nivelul CO2 din atmosferă continuă să crească, se estimează că temperatura va crește cu 1,6 – 6 oC în 2100.
Grosimea gheții artice a scăzut cu 40 % în ultimii 50 de ani, iar ghețarii din Alpi au început să se topească. Nivelul apei mării a crescut cu 10 pănă la 20 cm în ultimii o sută de ani, iar valoarea maximă pentru ridicarea nivelului mării ar putea fi de 88 cm în anul 2100.
Þara care emite cea mai mare cantitate de gaze cu efect de seră este SUA, rata ei de emisie globală este de 22,4 %. Pe locul doi se află China ,pe locul trei este Rusia, iar Japonia ocupă locul patru (4,9 %).
În anul 1997, la întâlnirea de la Kyoto, au participat 158 de țări și au discutat despre metodele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. A fost adoptat protocolul de la Kyoto care stipulează că în perioada de angajament de cinci ani –2008 –2012- emisiile globale ale gazelor cu efect de seră vor fi reduse cu cel puțin 5 % față de nivelul anului 1990. România fiind prima țară aflată pe Anexa I a UNFCCC care a ratificat Protocolul de la Kyoto , s-a angajat să reducă cu 8 % emisiile de gaze cu efect de seră (în aceeași perioadă de cinci ani), față de anul 1989.
Beneficiile economice și în domeniul mediu pentru România constau în  participarea la implementarea mecanismelor flexibile stabilite prin acest protocol: participarea la proiecte de tip „Implementare  în Comun” ( JI) ce au ca scop reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră de la surse în orice sector al economiei și Comercializarea Internațională a Emisiilor.
Domenii prioritare  pentru proiecte de tip “ Implementare în comun” sunt: creșterea eficienței energetice; reabilitarea și eficientizarea unor termocentrale și a unor sisteme de încălzire centrală, construirea instalațiilor de cogenerare; evitarea sau recuperarea emisiilor de GHG provenite de la depozitarea deșeurilor urbane, în scopul utilizării energiei; schimbarea combustibililor în instalațiile de producere a energiei cu combustibil “curat”; promovarea surselor de energie regenerabilă (hidro, geotermală, eoliană, solară, biomasă), finalizarea sau modernizarea unor hidrocentrale; împădurirea unor suprafețe de teren…
În decembrie 2005, a avut loc cea de-a unsprezecea conferință sub egida O.N.U. (în Montreal, Canada) privind controlul încălzirii globale. Succesul ei constă în îmbunătățirea Convenției de la Kyoto (1997) prin prelungirea termenului de reducere a emisiilor gazelor cu efect de seră și pentru perioada 2013-2017, adică cu încă cinci ani în plus față de ce s-a stabilit prin Convenția de la Kyoto.
În 2006, s-a întocmit și aprobat Planul Național de Alocare care stabilește cantitatea totalǎ de emisii de CO2 care pot fi cumpǎrate sau vândute de cǎtre companiile din România.
Fiecare stat semnatar al Protocolului de la Kyoto stabilește câte certificate pot fi alocate pentru comercializare într-o perioadǎ de timp și câte certificate de emisii va primi fiecare companie. Prima perioadǎ de comercializare este 2005 – 2007; România a intrat în acest proces doar în 2007. Cea de-a doua perioadǎ este 2008- 2012, iar cea de-a treia va începe în anul 2013.
Prin acest mecanism se dorește limitarea emisiilor de gaze cu efect de serǎ în sectorul industrial și energetic.
Pentru limitarea efectelor schimbărilor climatice se mai pot lua în considerare următoarele soluții: limitarea utilizării combustibililor fosili ca sursă de energie și înlocuirea lor treptată cu surse de energie regenerabile ( energia solară, eoliană, geotermală etc.); tratarea gazelor la ieșirea din sursele de emisie (jumătate din CO2 emis provine din centralele termice clasice); reținerea unei părți din CO2 atmosferic prin reîmpădurirea  zonelor defrișate; adaptarea la schimbările în curs.
Manifestări de Ziua mondială a Pământului
  Pentru marcarea zilei de 22 aprilie  – „Ziua mondialǎ a Pǎmântului”, în municipiul Oradea au loc o serie de manifestǎri la care vor participa și reprezentanți ai Agenției pentru Protecția Mediului Bihor care vor vorbi despre semnificația zilei de 22 aprilie și vor împărți pliante realizate de A.P.M. Bihor cu această ocazie.
Vineri, 20 aprilie, la ora 11, Școala cu clasele I-VIII nr. 11 Oradea  – finala Concursului național de creații ale elevilor realizate din deșeuri și materiale refolosibile, 
intitulat „ NU ARUNCA! REFOLOSEȘTE!” Tot
vineri, la ora 14.00, la Teatrul de Stat pentru Copii și Tineret „Arcadia”, manifestǎri dedicate zilei Zilei mondialǎ a Pǎmântului organizate de Școala cu clasele I-VIII „Decebal”, în parteneriat cu Liceul Teologic Greco- Catolic și Agenția pentru Protecția Mediului Bihor; vineri, de la ora 16.00, acțiune de plantare de arbuști ornamentali pe malul drept al Peței, în zona Cantemir, organizatǎ de Asociația „EX NOBILI OFICIO” Oradea, în colaborare cu I.S.J. Bihor, Primǎria, școlile gimnaziale „Dimitrie Cantemir” și „ Nicolae Bǎlcescu” și Liceul Teoretic „Lucian Blaga”; vineri, de la ora 17.00, la sediul Partidului Democrat din din Parcul Traian, dezbaterea cu tema „ Pentru un mediu sănătos”, acțiune care se înscrie în calendarul activitǎților propuse a se desfǎșura în cadrul politicilor de mediu de cǎtre Organizația de femei a PD din municipiul Oradea, în colaborare cu A.P.M. Bihor;
duminicǎ, 22 aprilie, între orele 16.00 și 18.00, vor avea loc acțiuni în parcul 1 Decembrie: concurs vitezǎ rolle / triciclete, parada costumelor și mǎștilor simbolizând elemente ale Pǎmântului, desene pe asfalt, mesaje legate de „Ziua mondialǎ a Pǎmântului” realizate ad-hoc de trecǎtori pe un benner uriaș, acțiuni organizate de Asociația „EX NOBILI OFICIO” Oradea, în colaborare cu I.S.J. Bihor, Primǎria Oradea, școlile gimnaziale „Dimitrie Cantemir” și „Nicolae Bǎlcescu” și Liceul Teoretic „Lucian Blaga”; acțiunile vor continua în Cetate, între orele 19.00 și 21.00, cu observații astronomice cu ajutorul telescoapelor din dotarea Astroclubului ‚Meridian 0”; luni, 23 aprilie, la Grǎdinița nr. 27 din Oradea, la fel, manifestǎri dedicate Zilei mondiale a pǎmântului.
Agenția pentru Protecția Mediului Bihor,
director executiv, ec. Cǎlin MOCAN,                             
ing. Felicia ENACHE, consilier principal
Trimite email
sâmbătă, 23 mai 2026 la 07:38:10 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Concert Compact
Concert Compact Paul Ciuci 
joi, 21 mai, ora 21.00
la Hard Rock Cafe, București