Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

Proiectul Erasmus + „Snowman goes intercultural”

C.T. ,,Mihai Viteazul” în parteneriat cu tineri din cinci țări în


Proiectul Erasmus + „Snowman goes intercultural”
În perioada 24.02 - 2.03.2019, s-a desfășurat în Finlanda, orașul Kokkola, în apropierea Cercului Polar, proiectul educațional internațional „Snowman goes intercultural" - proiect de mobilitate Erasmus +, inițiat de Centrul de Tineret Villa Elba, Finlanda având ca parteneri tineri din Slovacia, Irlanda, Finlanda, Slovenia, Italia și România.

România a fost reprezentată aici de tineri ai Colegiului Tehnic „Mihai Viteazul" din Oradea, însoțiți de două cadre didactice ale instituției, prof. Alice Popa și Șereș Raluca.

Scopul proiectului a fost ca tinerii participanți, proveniți din medii sociale, culturale și politice diferite, să facă schimb de idei și exemple de viață cotidiană. Participanții au experimentat modelul de viață al tinerilor finlandezi și modalități de a lucra într-un mediu multicultural (lucrul în echipe mixte) - fiind astfel urmat conceptul Uniunii Europene de a conviețui într-un spațiu multicultural.

La finalul proiectului, tinerii au primit certificate YOUTHPASS, care atestă competentele și deprinderile dobândite.

Iată în cele ce urmează experiența grupului din România, care ne-a reprezentat în acest proiect, văzută pragmatic dar realist prin ochii participanților.

Finlanda - ce are ea și nu avem noi

Elevii și dascălii, deopotrivă, sunt fascinați de modelul educațional finlandez. De ce? Pentru că se spune că acolo sunt cei mai deștepți copii din lume.

Când ni s-a oferit oportunitatea de a testa pe pielea noastră ,,visul finlandez" nu am ezitat o clipă. Așa că, șase elevi, Adina, Antonia, Daniela, Sara, Casian și Ionuț, respectiv doi dascăli, Alice și Raluca, am sărit la împachetat bagaje. Toată perioada dinaintea plecării ne-am documentat (mai cu seamă copiii) despre climă, obiceiuri, gastronomie, relief... mă rog, tot ce am crezut noi că ne-ar putea fi de folos la mică distanță de Cercul Polar. Scopul proiectului a fost interculturalitatea - Omul de zăpadă devine intercultural. Generos și constructiv! Așa am aflat noi despre alții și alții despre noi! Informal și fără pretenții. Am dus acolo o altă Românie... despre care, spre surprinderea noastră, unii știau, iar alții au fost plăcut surprinși! Și pe noi ne-a surprins plăcut coordonatorul delegației irlandeze care știa despre Dacia (provincia romană, nu mașina) mai mult decât știu mulți din conaționalii noștri. Dar să revenim!

Am pornit... ca toți orădenii, din... Budapesta. Să nu fim înțeleși greșit! Ne-ar fi plăcut să luăm avionul din Oradea sau alt oraș din România, dar ... așa a fost să fie.

Drumul până la Helsinki a fost fără peripeții, însă ajunși acolo, în puterea nopții, am constatat că zborul nostru spre Kokkola, localitatea de destinație (un oraș cât Aleșdul, dar cu aeroport de pe care se și operează), a fost anulat. Am aflat că nu e nimic grav sau neobișnuit acolo! În nici 10 minute am fost îmbarcați în alt avion care ne-a dus la destinație. Cred că a fost momentul în care ne-am contaminat cu spiritul finlandez. În ce constă el? Totul are o rezolvare, important este să te concentrezi pe găsirea de soluții! Am ajuns la tabăra de tineret unde eram cazați pe la ora 3 dimineață. Acolo, altă surpriză: elevii erau cazați separat de profesori. Și când spun ,,separat" înseamnă în căsuțe aflate la 500 de m distanță, astfel încât controlul profesorilor nu era tocmai ușor de făcut cu atât mai mult cu cât eram despărțiți de o zonă complet acoperită cu gheață. Prin urmare, elevii urmau să se descurce singuri, fără ,,dădacă". Nimeni nu le spunea să doarmă, nimeni să se trezească! A doua zi însă, elevii au elaborat ei înșiși un set de reguli pe care le-au semnat în semn de asumare, și pe care le-au și respectat, fără a fi nevoie de vreun profesor care să-i oblige la asta. Așa funcționează lucrurile: pur și simplu. Profesorii erau acolo ca să creeze activități și ca să le coordoneze. Să nu credeți acum că regulile nu au fost încălcate! Dar nu de copiii din Finlanda! Fiind o diversitate culturală destul de mare (în proiect erau șase țări - Finlanda, Italia, Slovacia, Slovenia, Irlanda și România) s-a mai întâmplat și asta! Soluționarea situației, însă, s-a făcut tot după modelul finlandez! Adică fără ,,sancțiuni", prin discuții în care împricinații au fost invitați să spună ce au făcut, de ce au făcut asta și cum ar putea fi ajutați să nu mai facă asta. Asta i-a obligat să se gândească la ceea ce au făcut, dar și la soluții remediabile.

Comunicare, colaborare, responsabilitate

Apoi am început activitățile! Cele mai multe în aer liber. Vremea nu e un impediment acolo! Dacă nu e furtună de zăpadă, se lucrează afară. Toate activitățile s-au bazat pe cele trei concepte-cheie care susțin paradigma educațională finlandeză: comunicare, colaborare, responsabilitate. Asta au învățat în primul rând copiii participanți la proiect. Și noi, dascălii! Jucându-ne!

Ce mai are Finlanda?

Sauna și hotube (cred că finlandezii nu au senzori de temperatură pe piele) - n-am văzut până acum pe nimeni care să reziste la temperaturi extreme fără să clipească măcar, așa cum au făcut-o fetele acelea de 15-16 ani care aci mergeau prin zăpadă cu gleznele goale, la -15 grade, aci săreau în apa fierbinte din hotube sau stăteau în saună la 85-100 de grade fără o grimasă măcar.

Locuințele, în majoritate sunt construite după criteriul strictului necesar! Casele sunt mici și primitoare. Și în toate în care am intrat exista o pianină! Asta pentru că majoritatea copiilor cântă la un instrument, cei mai mulți la pian.

Mașinile sunt folosite dacă este necesar. Finlandezii sunt mari iubitori de mișcare, preferă mersul pe jos sau cu alte mijloace mai puțin poluante și mai solicitante fizic.

Țara e acoperită în proporție de 75% de păduri, iar locuitorii au un respect imens pentru natură. De-altfel, am vizitat Muzeul arctic, unde custodele, un domn venerabil, mi-a spus la un moment dat ,,aici viața e grea! Dacă nu mergi cu natura, mori!" Iar oamenii aceia merg cu natura! Au învățat să folosească ceea ce oferă ea. Vânturile sunt extrem de puternice? Au construit centrale eoliene. Astfel nu poluează, iar necesarul de energie este satisfăcut oriunde. Oamenii au grijă să ,,incomodeze" cât mai puțin natura.

Impresionant a fost, de asemenea, modul în care oamenii aceia se raportează la ceilalți. În general, nordicii sunt considerați oameni reci. În realitate sunt doar discreți și țin mult la spațiul lor personal. E aproape o religie să nu invadezi spațiul personal al celuilalt.

Am fost și în biserici, că tot veni vorba de religie! Nu au nicio legătură cu tot ce am văzut până acum! Bisericile sunt austere, cu toate că sunt unul din stâlpii comunității. Oamenii merg la biserică pentru rugăciune, dar și pentru a se întâlni și pentru a suda comunitatea despre nevoile căreia iau cunoștință tot acolo, iar preotul e mai mult decât un lider spiritual, este și un factor de coeziune în comunitate. Asta face din comunitate o mare familie în care toți se ajută între ei pentru că sunt perfect conștienți că o comunitate puternică înseamnă indivizi puternici... și fericiți!

Apropo de biserică și de rolul ei în comunitate! Știu că la un moment dat circula în mediul virtual o legendă cum că în Finlanda există din 1600 o lege care interzice analfabeților să se căsătorească și să aibă copii. Ca în orice legendă, e și un sâmbure de adevăr aici. Nu e o lege, dar religia având acolo un rol important în comunitate, pentru a se căsători (și nu numai). tinerii sunt obligați să urmeze niște cursuri la biserică. Asta înseamnă să știi să citești! Dacă nu știai, pe lângă biserică funcționa și o școală. Așa că treceai pe-acolo întâi!

Educația este cheia dezvoltării unei națiuni

Ah, și nu există inspectori școlari și nici noțiunea de inspecție! Profesorul este autoritatea la clasă, iar dacă un profesor are dificultăți, este rolul directorului să-l ajute. Orgoliile nu-și au locul acolo. Subliniez, să-l ajute!!! Părintele NU poate interveni în metoda educațională aleasă de profesor, și nici nu o face! Pentru că au încredere în profesori. Și mai e un lucru... Fiecare este specialist în domeniul lui! Medicii nu sunt sfătuiți de pacienți și nici profesorii de părinți care nu au legătură cu domeniul educațional. Mai clar, fiecare face ce se pricepe, dar face bine!

O să întrebați dacă acolo nu sunt hărțuiți copiii de alți copii... Se mai întâmplă. Doar că atunci intervine factorul responsabilitate! Ceilalți iau atitudine, iar hărțuitorul este imediat izolat, comportamentul lui fiind imediat scos în evidență și corectat. Psihologul și consilierii profesionali chiar există și chiar își fac treaba.

Ar mai fi multe de spus și de povestit... Una peste alta, Finlanda ne-a demonstrat că educația este cheia dezvoltării unei națiuni. Că nu se poate fără ea, dar că paradigma nu stă în teorema lui Pitagora (cu toate că se învață și acolo) ci, în cele trei concepte fundamentale: comunicare, colaborare, dar mai ales responsabilitate.

Alice Popa & Raluca Șereș

Găsiți mai multe poze în Galeria foto: Proiectul Erasmus + „Snowman goes intercultural”.