Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Statuia „Sfinxului de la Bădăcin”, în centrul Oradiei

Marele Iuliu Maniu


Statuia „Sfinxului de la Bădăcin”, în centrul Oradiei
Tăcerea era „cultul favorit", iar „arma lui cea mai primejdioasă" era virtutea (..) în momentul în care Iuliu Maniu cobora de la tribună, senzația era că doar atunci urma să-și înceapă discursul: aceasta, despre unul dintre marii oameni de stat ai României, care s-a consacrat prin moralitatea sa exemplară, ierarhia creștină a valorilor și definirea activității politice ca exerciţiu al democraţiei, căruia Primăria Oradea, în contextul Centenarului orașului, îi dedică o statuie, care va fi dezvelită pe 18 aprilie a.c., în cadrul unui moment festiv, în perimetrul Catedralei „Sf. Nicolae" și a Liceului „Iuliu Maniu".

Mai multe informații despre personalitatea istorică a lui Iuliu Maniu, aflăm în Monografia Satului Bădăcin şi a familiei Maniu [Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2012] scrisă de pr. Cristian Borz, paroh al parohiei Greco-Catolice din Bădăcin, inițiator și promotor al proiectului dedicat Casei Memoriale a lui Iuliu Maniu din locul său natal:

«Iuliu Maniu (1873-1953). S-a născut la 8 ianuarie 1873, la Şimleul Silvaniei, judeţul Sălaj şi moare la 5 februarie 1953 la Sighet. A fost jurist, unul dintre cei mai prestigioşi oameni politici din istoria României, membru de onoare al Academiei Române din 7 iunie 1919. Având o carieră politică ce s-a întins pe parcursul a 56 de ani, Iuliu Maniu s-a numărat printre marii oameni de stat ai ţării noastre, luptând cu perseverenţă împotriva tendinţelor autoritare ca un adevărat apărător al democraţiei.

S-a implicat activ în realizarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, iar din funcţia de preşedinte al Consiliului Dirigent a reuşit integrarea rapidă a administraţiei din Transilvania în cea a României reîntregite. Calitatea care l-a consacrat în prim planul scenei politice a fost moralitatea ireproşabilă, motiv pentru care era numit „Sfinxul de la Bădăcin", locul unde a copilărit şi unde la maturitate se retrăgea pentru a se odihni.

Iuliu Maniu a absolvit cursurile şcolii primare la Blaj, judeţul Alba, iar cele secundare la Liceul Reformat din Zalău, judeţul Sălaj. În perioada următoare, Iuliu Maniu urmează cursuri universitare la facultăţile de Drept din Cluj (1891-1896), Budapesta şi Viena, iar în anul 1896 obţine doctoratul în Știinţe juridice.

Debutul politic al tânărului Maniu este legat de anii studenţiei. Membru şi preşedinte al Societăţii academice „Petru Maior", în 1982 făcea o călătorie la Roma, la un congres. Doi ani mai târziu, împreună cu sudenţii români, sârbi şi slovaci constituia o organizaţie care-şi propunea să lupte pentru emanciparea naţionalităţilor din Austro-Ungaria. Prins de curentul memorandist, Maniu era impresionat de demonstraţiile de solidaritate din România. În 1892, trecând pentru prima oară frontiera în România, participă la un congres al studenţilor din oraşul Roman. În acea atmosferă de exaltare a sentimentului naţional, încă de la primul contact cu Ţara, el s-a simţit dator să facă un legământ memorabil: „Jur pe Dumnezeu, pe conştiinţă şi pe onoare că îmi voi jertfi viaţa pentru triumfarea naţiei româneşti, luând parte la revoluţia pe care o pregătim".

Începând cu 1898, Maniu se stabilea la Blaj, un loc plin de amintiri istorice şi de semnificaţii pentru emanciparea românilor din Transilvania. Devenea avocat al Mitropoliei române unite, funcţie extrem de importantă îndeplinită până în 1915.

Deputat în Parlamentul de la Budapesta 1906 - 1910

Preşedintele Partidului Naţional Ţărănesc 10 octombrie 1926 - 6 mai 1933 23 noiembrie 1937 - 29 iulie 1947

Preşedintele Partidului Naţional Român 9 august 1919 - 10 octombrie 1926

Deputat în Parlamentul României 1919

Senator (nu şi-a exercitat mandatul) 1938

Preşedintele Consiliului Dirigent al Transilvaniei 2 decembrie 1918 - 4 aprilie 1920

Ministru de Interne în Consiliul Dirigent al Transilvaniei 2 decembrie 1918 - 4 aprilie 1920

Preşedintele Consiliului de Miniştri 10 noiembrie 1928 - 7 iunie 1930 10 noiembrie 1928 - 7 iunie 1930 13 iunie 1930 - 8 octombrie 1930

Ministrul Finanţelor 15 octombrie 1929 - 26 octombrie 1929 (ad-interim)

Ministru de Război 5 aprilie 1930 - 14 aprilie 1930 (ad-interim)

Ministru secretar de stat 23 august 1944 - 4 noiembrie 1944

El a ţinut sus steagul democraţiei în anii 1938-1944 şi 1945-1947. A făcut-o din convingere, cu răbdare şi perseverenţă, fără un interes material propriu, ci din dorinţa de a da vieţii politice româneşti o dimensiune morală, ceea ce nu era puţin în acel context istoric.

A dus o luptă neîncetată împotriva asupririi austro-ungare asupra Ardealului românesc şi împotriva sovietizării ţării de către autorităţile comuniste. Pentru Iuliu Maniu, lupta politică era o formă de activitate umană, un exerciţiu al democraţiei. De aceea, nu a ezitat să-i apere în procese politice pe adversarii de idei, aşa cum a procedat în 1938 cu Corneliu Zelea Codreanu, în 1942 cu grupul de comunişti din Constanţa în frunte cu Victor Duşa, în 1946 cu mareşalul Ion Antonescu. La insinuarea preşedintelui completului de judecată că ar fi sprijinit politica dictatorială a mareşalului, că ar fi avut contacte cu acesta, Iuliu Maniu a dat o replică memorabilă: „Ca oamenii politici putem fi oricând adversari, dar niciodată duşmani".

Avocatul și ziaristul Constantin Xeni afirma că în momentul în care Iuliu Maniu cobora de la tribună, senzația era că doar atunci urma să-și înceapă discursul, ceea ce credem că spune totul despre modul cum evolua un discurs al marelui om politic, care deși dura uneori mai multe ore nu-l obosea. Corneliu Coposu descrie, cu lux de amănunte trăirile, gesturile, mimica, tonalitatea și argumentele logice din timpul unui discurs al mentorului său, subliniind că cine dorea să-l cunoască cu adevărat pe Maniu trebuia „neapărat" să-i asculte un discurs politic. În oratoria lui Iuliu Maniu stăpânea „naturaleța". Ceea ce-i trăda însă sentimentele era că în „privirea lui de gheață" se aprindeau scântei atunci când vorbea „de idealurile ce-l călăuzesc", de idealurile naționale. În acele momente, Iuliu Maniu îi electriza pe cei din jur. Dar, Iuliu Maniu îi electriza și „prin tăcere", o tactică inventată de Maniu, tăcere pe care Corneliu Coposu o consideră „adevărata lui oratorie". Iuliu Maniu vorbea puțin și scria și mai puțin, dar tăcerea lui nu era un semn bun pentru adversarii politici. Tăcerea era „cultul favorit" al lui Maniu, iar „arma lui cea mai primejdioasă" era virtutea.

Puţini sunt oamenii mari, care au fost feriţi de patimi. Iuliu Maniu a intrat în rândurile lor. Aventurile şi complicaţiile sentimentale, degenerate în scandaluri publice, atât de cunoscute în lumea politică, lipsesc cu desăvârşire în biografia lui, a avut tăria de a-şi feri existenţa chiar şi de bănuială. Mistic şi moral a înţeles să se dea pildă de viaţă creştinească. Nu s-a căsătorit niciodată din două motive: deoarece a dorit să-şi dedice întreaga viaţă slujirii neamului românesc şi pentru că a trebuit să crească cei patru copii ai surorii Elena rămasă văduvă la 32 de ani. Era un amfitrion plin de amabilitate mai ales la aniversări când i se umplea casa de oaspeţi. De Sfântul Dumitru (Maniu avea şi numele de Dumitru, după „Moşucul", bunicul Demetriu Coroianu), veneau prietenii şi cunoscuţii ca să-l felicite. Deşi exista personal care să servească, totuşi îi plăcea să îmbie el, să recomande el o bucată aleasă, să toarne el în pahare.

Nepotul său, Ionel Pop, povesteşte că în timpul celui de al doilea Război Mondial, prin 1942, a observat că paltonul de iarnă era ros de atâta purtat. I-a cumpărat stofă groasă, englezească, pentru un nou palton de iarnă, numai că Maniu a dat stofa secretarului său, Liveanu, care „era sărac, cu familie şi nu avea palton bun".

A avut foarte bine stabilită ierarhia valorilor: Dumnezeu, dragostea de neam şi familia. Iuliu Maniu a trăit o viaţă spirituală intensă. De câte ori venea sau pleca de la Dealul Ţarinei din Bădăcin, primul drum sau ultimul era la mormintele părinţilor săi pentru că spunea el: „Un popor care nu-şi respectă morţii şi nu cultivă memoria lor, este un popor fără viitor, pentru că este şi fără trecut". La înmormântarea profesorului Nicolae Iorga, spre mirarea celor prezenţi în cimitir pentru a-l conduce pe ultimul drum pe Virgil Madgearu, nu a venit nimeni să-l petreacă la mormânt pe cel care a fost şi va rămâne o mândrie a culturii româneşti, de frica agenţilor legionari. Deşi, în anii din urmă Iorga se socotea un adversar ireductibil al lui Maniu, acesta cu întreaga asistenţă (prezentă la înmormântarea lui Virgil Madgearu), s-a îndreptat către catafalcul lui Iorga, iar Ilie Lazăr s-a repezit la maşina din care cobora văduva lui Iorga, oferindu-i braţul şi conducând-o la catafalc.

Întrebat de Corneliu Coposu, în serile liniştite petrecute împreună cu Iuliu Maniu la Bădăcin, care sunt cele mai importante realizări din viaţa lui, acesta i-a răspuns că după Unirea de la 1918, care este de departe cea mai mare realizare, a urmat introducerea regimului românesc în Transilvania. Acela a fost un moment crucial când 80% din funcţionarii vechiului regim austro-ungar au refuzat jurământul în faţa Consiliului Naţional Român. Atunci s-a înregistrat voluntariatul a 420 de preoţi, a 180 de medici şi a 600 de avocaţi români care au renunţat la meseriile lor ca să ocupe posturi de pretori, de notari, să intre în magistratură pentru a scoate din impas administraţia din Transilvania. Al treilea moment important în biografia lui Iuliu Maniu după propria lui apreciere a fost acţiunea din toamna anului 1918 de la Viena, când a organizat Armata Română din Transilvania şi timp de 55 de zile a asigurat ordinea în Viena, în timpul grevei poliţiei vieneze.»

Astăzi, dezvelirea statuii lui Iuliu Maniu

Potrivit organizatorilor, evenimentul dezvelirii statuii lui Iuliu Maniu începe joi, 18 aprilie, de la ora 12.00 și va cuprinde: întâmpinarea oficialităților, prezentarea onorului, salutul drapelului de luptă, intonarea imnului național al României, depunerea de coroane, defilarea detașamentului de onoare și prezentarea onorului. De asemenea, va cuprinde rostirea de alocuțiuni privind însemnătatea evenimentului, de primarul municipiului Oradea, Ilie Bolojan, o personalitate a locului și un istoric militar. La eveniment vor lua parte și elevii Liceului „Iuliu Maniu", coordonați de doamna director Antonia Nica, care vor ține un moment special dedicat patronului lor spiritual, prin intonarea Imnului dedicat acestuia. Bineînțeles, nu vor lipsi de la eveniment reprezentanți de seamă din Bădăcin, locul originar al marelui om politic și creștin exemplar, Iuliu Maniu.

Oradea, 16 aprilie 2019

Găsiți mai multe poze în Galeria foto: Statuia „Sfinxului de la Bădăcin”, în centrul Oradiei.