Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Ziua Internațională a Hemofiliei

La C.S.E.I. Nr. 1 din Tileagd, a fost marcată

Ziua Internațională a Hemofiliei

Profesorii și elevii C.S.E.I. Nr. 1, Tileagd (structură a C.S.E.I. „Orizont"), coordonați de psihologul Alin Crețu, au ținut să marcheze Ziua Internațională a Hemofiliei, în data de 17.04.2019, așa cum se face și în străinătate.

Specialistul le-a spus elevilor că majoritatea covârșitoare a oamenilor nu au în vocabular termenul de hemofilie, acest lucru însemnând implicit că nu au idee despre ce înseamnă. Desigur că nu cunosc nici forma în care aceasta se manifestă în viața de zi cu zi. Pentru bolnavii de hemofilie, o simplă vânătaie poate însemna săptămâni întregi de suferinţă. Lipsa unui factor de coagulare din sânge este un defect genetic, care, blochează oprirea hemoragiilor producând boala rară, numită hemofilie, relevată prin testele de sânge. Se moștenește pe linie maternă, acestea fiind cele care poartă şi transmit gena ce îi îmbolnăveşte pe copiii de gen masculin. În forma severă, hemofilia A, sângele are în componenţă factorul de coagulare VIII într-o cantitate mai mică de 1 la sută, faţă de 70 la sută, cât ar fi normal. De aceea, persoana este dependentă, toată viaţa, de tratament. Toate exemplificările au fost demonstrate prin psihodramă
Profesorul Ervin Călinescu le-a explicat elevilor că în hemofilia A se foloseşte factorul de coagulare VIII, iar în cea de tip B, factorul de coagulare IX, aceștia fiind o pulbere concentrată care se dizolvă în ser fiziologic şi se administrează în funcţie de greutatea bolnavului, de timpul scurs de la începutul sângerării şi de locul unde s-a produs aceasta. Simultan se mai pot folosi gheaţă pentru umflături, geluri antiinflamatoare şi analge­zice care să calmeze durerile.
Profesoara Eugenia Deac le-a specificat copiilor că, în ţările dezvoltate, tratamentul profilactic se face doar în formele severe, cele cu nivelul factorului de coagulare din sânge de sub 1 la sută. Acesta presupune administrarea de două sau de trei ori pe săptămână a unor doze de medicament care permit ridicarea concentraţiei factorului de coagulare de 2 la sută în sângele bolnavilor. Faptul previne sângerările spontane, apărute în urma unor traumatisme minore, pe care bolnavul nu le simte. Unii părinți își protejează copiii, antrenându-i în activităţi care nu necesită efort fizic: desen, cântat şi modelat, pentru a evita accidentările.
Profesoara Lucica Sârbu a remarcat că cel mai grav lucru la bolnavii cu hemofilie este faptul că sângerările se produc şi în interiorul articulaţii­lor. Muşchii sunt și ei afectaţi de sângerările dese, deformând oasele. Cu timpul poate fi nevoie de proteze pentru ca bolnavii să redevină mobili, altfel rămân cu handicap locomotor restul vieţii.
Psiholog Alin Crețu

Trimite email
sâmbătă, 16 mai 2026 la 05:45:55 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Invitație

Goran Bregovic & Wedding & Funeral Band,
La Sala Palatului, București
Vineri, 5 iunie, ora 19.00, acces de la 18.00