Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Ziua Internațională a Hemofiliei

La C.S.E.I. Nr. 1 din Tileagd, a fost marcată

Ziua Internațională a Hemofiliei

Profesorii și elevii C.S.E.I. Nr. 1, Tileagd (structură a C.S.E.I. „Orizont"), coordonați de psihologul Alin Crețu, au ținut să marcheze Ziua Internațională a Hemofiliei, în data de 17.04.2019, așa cum se face și în străinătate.

Specialistul le-a spus elevilor că majoritatea covârșitoare a oamenilor nu au în vocabular termenul de hemofilie, acest lucru însemnând implicit că nu au idee despre ce înseamnă. Desigur că nu cunosc nici forma în care aceasta se manifestă în viața de zi cu zi. Pentru bolnavii de hemofilie, o simplă vânătaie poate însemna săptămâni întregi de suferinţă. Lipsa unui factor de coagulare din sânge este un defect genetic, care, blochează oprirea hemoragiilor producând boala rară, numită hemofilie, relevată prin testele de sânge. Se moștenește pe linie maternă, acestea fiind cele care poartă şi transmit gena ce îi îmbolnăveşte pe copiii de gen masculin. În forma severă, hemofilia A, sângele are în componenţă factorul de coagulare VIII într-o cantitate mai mică de 1 la sută, faţă de 70 la sută, cât ar fi normal. De aceea, persoana este dependentă, toată viaţa, de tratament. Toate exemplificările au fost demonstrate prin psihodramă
Profesorul Ervin Călinescu le-a explicat elevilor că în hemofilia A se foloseşte factorul de coagulare VIII, iar în cea de tip B, factorul de coagulare IX, aceștia fiind o pulbere concentrată care se dizolvă în ser fiziologic şi se administrează în funcţie de greutatea bolnavului, de timpul scurs de la începutul sângerării şi de locul unde s-a produs aceasta. Simultan se mai pot folosi gheaţă pentru umflături, geluri antiinflamatoare şi analge­zice care să calmeze durerile.
Profesoara Eugenia Deac le-a specificat copiilor că, în ţările dezvoltate, tratamentul profilactic se face doar în formele severe, cele cu nivelul factorului de coagulare din sânge de sub 1 la sută. Acesta presupune administrarea de două sau de trei ori pe săptămână a unor doze de medicament care permit ridicarea concentraţiei factorului de coagulare de 2 la sută în sângele bolnavilor. Faptul previne sângerările spontane, apărute în urma unor traumatisme minore, pe care bolnavul nu le simte. Unii părinți își protejează copiii, antrenându-i în activităţi care nu necesită efort fizic: desen, cântat şi modelat, pentru a evita accidentările.
Profesoara Lucica Sârbu a remarcat că cel mai grav lucru la bolnavii cu hemofilie este faptul că sângerările se produc şi în interiorul articulaţii­lor. Muşchii sunt și ei afectaţi de sângerările dese, deformând oasele. Cu timpul poate fi nevoie de proteze pentru ca bolnavii să redevină mobili, altfel rămân cu handicap locomotor restul vieţii.
Psiholog Alin Crețu

Trimite email
joi, 28 martie 2024, 13:14:23 Ora standard a Europei de Est