Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 ianuarie 2026

Viitorul ministru al Educației și Cercetării urmează să fie stabilit vineri, 30 ianuarie, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al Partidului Național Liberal (PNL), potrivit surselor Edupedu.ro.

Ședința Biroului Politic Național al liberalilor se va desfășura vineri pentru că prim-ministrul Ilie Bolojan este de la începutul săptămânii în vizită de lucru în Germania, iar joi are loc ședință de Guvern.



În acest moment, ministerul Educației și Cercetării este condus interimar de peste două săptămâni de prim-ministrul Ilie Gavril Bolojan, după demisia din 22 decembrie 2025 a lui Daniel Ovidiu David, întors rector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Săptămâna aceasta ar trebui să fie propus noul ministru al Educației, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan. Pe 13 ianuarie, prim-ministrul a precizat, pentru TVR 1, că s-a mers pe varianta în care „până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației”.

„Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada de final de an, deci cu partea de sărbători. Aveam două posibilități: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, existând un interimat. Am mers pe această a doua variantă, în așa fel încât până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației, în așa fel încât împreună cu ceilalți colegi din guvern să poată lucra la pregătirea bugetului care ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie”, a precizat prim-ministrul, pe 13 ianuarie, pentru TVR 1.
Marți, 13 ianuarie, Guvernul a anunțat oficial, printr-un anunț de presă, că premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerea de revocare a lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României.



În acest context, Iolanda Cătinean, președintele Sindicatului din Învățământ „Spiru Haret” Mureș, a declarat, pentru Edupedu.ro, că viitorul ministru al Educației trebuie „să fie o persoană care să dea dovadă de empatie, să-și iubească meseria de cadru didactic”. „În momentul în care tu, ca profesor, iubești ceea ce faci, nu poți să faci rău colegilor tăi”, a menționat aceasta.
Întrebat de ce crede că nu se înghesuie nimeni să preia Ministerul Educației și Cercetării, consilierul prezidențial pentru educație, Sorin Costreie, a afirmat că „în zona politică, sunt mulți care vor să fie acolo, la butoane, dar e important să fie cine trebuie și să-și asume ce are de făcut”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Info Edu, de pe 18 ianuarie.

Sorin Costreie a declarat în exclusivitate pentru Edupedu.ro, pe 13 ianuarie, că „nu se înghesuie nimeni” să fie ministrul Educației pentru că primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung. E nevoie de un ministru din sistem, dar cu soliditate academică.

Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel-Ovidiu David, a fost anunțată public pe 22 decembrie și constatată oficial abia pe 14 ianuarie, după 23 de zile de amânare. Acum, premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul speră ca „până la sfârșitul acestei luni (n. red. ianuarie 2026)” să vină cu o propunere pentru un nou ministru, invocând încă din 3 ianuarie discuții la PNL pentru găsirea unui titular.

Potrivit surselor Edupedu.ro, printre variantele luate în calcul de PNL și de premierul Ilie Bolojan pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în discuțiile de la începutul lunii ianuarie, s-au aflat în ultima perioadă rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea – al cărui nume a suscitat însă numeroase critici privind acuzația de plagiat semnalată într-o anchetă publicată de Pressone.ro, semnată de Emilia Șercan – și consiliera de stat la Cancelaria prim-ministrului, Luciana Antoci, potrivit surselor Edupedu.ro; de asemenea, conform acelorași surse, la finalul lunii decembrie 2025 a fost vehiculat în PNL și numele Măriucăi Talpeș, variantă care a picat.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Ziua Internațională a Hemofiliei

La C.S.E.I. Nr. 1 din Tileagd, a fost marcată

Ziua Internațională a Hemofiliei

Profesorii și elevii C.S.E.I. Nr. 1, Tileagd (structură a C.S.E.I. „Orizont"), coordonați de psihologul Alin Crețu, au ținut să marcheze Ziua Internațională a Hemofiliei, în data de 17.04.2019, așa cum se face și în străinătate.

Specialistul le-a spus elevilor că majoritatea covârșitoare a oamenilor nu au în vocabular termenul de hemofilie, acest lucru însemnând implicit că nu au idee despre ce înseamnă. Desigur că nu cunosc nici forma în care aceasta se manifestă în viața de zi cu zi. Pentru bolnavii de hemofilie, o simplă vânătaie poate însemna săptămâni întregi de suferinţă. Lipsa unui factor de coagulare din sânge este un defect genetic, care, blochează oprirea hemoragiilor producând boala rară, numită hemofilie, relevată prin testele de sânge. Se moștenește pe linie maternă, acestea fiind cele care poartă şi transmit gena ce îi îmbolnăveşte pe copiii de gen masculin. În forma severă, hemofilia A, sângele are în componenţă factorul de coagulare VIII într-o cantitate mai mică de 1 la sută, faţă de 70 la sută, cât ar fi normal. De aceea, persoana este dependentă, toată viaţa, de tratament. Toate exemplificările au fost demonstrate prin psihodramă
Profesorul Ervin Călinescu le-a explicat elevilor că în hemofilia A se foloseşte factorul de coagulare VIII, iar în cea de tip B, factorul de coagulare IX, aceștia fiind o pulbere concentrată care se dizolvă în ser fiziologic şi se administrează în funcţie de greutatea bolnavului, de timpul scurs de la începutul sângerării şi de locul unde s-a produs aceasta. Simultan se mai pot folosi gheaţă pentru umflături, geluri antiinflamatoare şi analge­zice care să calmeze durerile.
Profesoara Eugenia Deac le-a specificat copiilor că, în ţările dezvoltate, tratamentul profilactic se face doar în formele severe, cele cu nivelul factorului de coagulare din sânge de sub 1 la sută. Acesta presupune administrarea de două sau de trei ori pe săptămână a unor doze de medicament care permit ridicarea concentraţiei factorului de coagulare de 2 la sută în sângele bolnavilor. Faptul previne sângerările spontane, apărute în urma unor traumatisme minore, pe care bolnavul nu le simte. Unii părinți își protejează copiii, antrenându-i în activităţi care nu necesită efort fizic: desen, cântat şi modelat, pentru a evita accidentările.
Profesoara Lucica Sârbu a remarcat că cel mai grav lucru la bolnavii cu hemofilie este faptul că sângerările se produc şi în interiorul articulaţii­lor. Muşchii sunt și ei afectaţi de sângerările dese, deformând oasele. Cu timpul poate fi nevoie de proteze pentru ca bolnavii să redevină mobili, altfel rămân cu handicap locomotor restul vieţii.
Psiholog Alin Crețu

Trimite email
joi, 5 februarie 2026 la 07:54:18 Ora standard a Europei de Est