Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Castorul a (re)venit la Oradea

Specia este strict protejată în România și în Europa

Castorul a (re)venit la Oradea

Castorul european (Castor fiber), cunoscut la noi sub denumirea de breb, a dispărut din fauna României în 1824 și în 1865 din cea maghiară.

Între anii 1998-2001, pe durata unor campanii de reintroducere a speciei în țară, au fost eliberați 91 de adulți și juvenili pe Mureș, Olt și Ialomița. În 2010, populația a ajuns la aproximativ 1.500 de exemplare.
Brebul orădean, cel mai probabil, a venit în amonte pe Crișul Repede din râul Tisa, din Ungaria. Ca urmare a proiectelor de repopulare, numărul brebilor din țara vecină s-a estimat în 2011 să fi ajuns în jur de 900 de indivizi. Exemplarele care ajung la maturitate sexuală migrează spre noi teritorii, unde-și pot întemeia propria familie. Găsind condiții prielnice - copaci cu esență moale (sălcii, plopi), adâncime potrivită, mal stabil pentru crearea unui adăpost, s-a stabilit aici.
Brebul este un rozător erbivor, monogam, semiacvatic, ce cântărește până la 25 kg la maturitate, lung de până la 120 cm (incluzând coada) și poate trăi până la 35 de ani.
În secolul XIX, brebul a fost vânat până la extincție în majoritatea țărilor din Europa pentru carne, blană și castoreum (secreția glandelor anale), folosit în parfumerie. Acum, specia este strict protejată în România și în Europa.
Nu e cazul să ne îngrijorăm în privința doborârii tuturor arborilor de pe malul Crișului. Brebul se hrănește, de regulă, iarna cu scoarță și crengi de copac de esență moale, fără a produce pagube semnificative. Adună crengile și ca provizii alternative de hrană, iată de ce nu se recomandă ca arborii pe care-i doboară să fie îndepărtați. Hrana din timpul verii e compusă din: vegetație ierboasă, muguri (suligă de stuf), frunze de salcie. Brebul, un inginer al ecosistemelor, este
considerat o specie-cheie, deoarece creează condiții favorabile dezvoltării mai multor specii de plante și animale acvatice și semiacvatice. Prin modificările pe care le face asupra mediului în care trăiește, asigură lăstărirea, creșterea vegetației mici și purificarea apei.
Dovezi ale prezenței brebului pe teritoriul actual al României există încă din Epoca de Piatră în Banat, Dobrogea, Moldova, Muntenia și e adesea asociat cu vechile culturi de la Gumelnița, Hamangia sau Cucuteni. Documente din secolul XIV atestă că brebii erau prinși de mici și crescuți în captivitate pentru carne și blană și că specia era larg răspândită în Ardeal (de unde și numele mai multor localități derivate din termenul breb sau din magh. hód).
Dacă în urmă cu mai bine de două secole, blana lui era considerată monedă de schimb comercial, acum capătă o nouă valoare, pe care de-abia recent am început să o apreciem - îmbogățirea biodiversității. Peisajul Crișului Repede e mai bogat cu o specie care, în mod cert va aduce schimbări. Revenirea brebului este o veste îmbucurătoare, căci specia a dispărut din fauna României în secolul XIX. (C.M.)

Trimite email
joi, 18 decembrie 2025 la 01:22:20 Ora standard a Europei de Est