Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Castorul a (re)venit la Oradea

Specia este strict protejată în România și în Europa

Castorul a (re)venit la Oradea

Castorul european (Castor fiber), cunoscut la noi sub denumirea de breb, a dispărut din fauna României în 1824 și în 1865 din cea maghiară.

Între anii 1998-2001, pe durata unor campanii de reintroducere a speciei în țară, au fost eliberați 91 de adulți și juvenili pe Mureș, Olt și Ialomița. În 2010, populația a ajuns la aproximativ 1.500 de exemplare.
Brebul orădean, cel mai probabil, a venit în amonte pe Crișul Repede din râul Tisa, din Ungaria. Ca urmare a proiectelor de repopulare, numărul brebilor din țara vecină s-a estimat în 2011 să fi ajuns în jur de 900 de indivizi. Exemplarele care ajung la maturitate sexuală migrează spre noi teritorii, unde-și pot întemeia propria familie. Găsind condiții prielnice - copaci cu esență moale (sălcii, plopi), adâncime potrivită, mal stabil pentru crearea unui adăpost, s-a stabilit aici.
Brebul este un rozător erbivor, monogam, semiacvatic, ce cântărește până la 25 kg la maturitate, lung de până la 120 cm (incluzând coada) și poate trăi până la 35 de ani.
În secolul XIX, brebul a fost vânat până la extincție în majoritatea țărilor din Europa pentru carne, blană și castoreum (secreția glandelor anale), folosit în parfumerie. Acum, specia este strict protejată în România și în Europa.
Nu e cazul să ne îngrijorăm în privința doborârii tuturor arborilor de pe malul Crișului. Brebul se hrănește, de regulă, iarna cu scoarță și crengi de copac de esență moale, fără a produce pagube semnificative. Adună crengile și ca provizii alternative de hrană, iată de ce nu se recomandă ca arborii pe care-i doboară să fie îndepărtați. Hrana din timpul verii e compusă din: vegetație ierboasă, muguri (suligă de stuf), frunze de salcie. Brebul, un inginer al ecosistemelor, este
considerat o specie-cheie, deoarece creează condiții favorabile dezvoltării mai multor specii de plante și animale acvatice și semiacvatice. Prin modificările pe care le face asupra mediului în care trăiește, asigură lăstărirea, creșterea vegetației mici și purificarea apei.
Dovezi ale prezenței brebului pe teritoriul actual al României există încă din Epoca de Piatră în Banat, Dobrogea, Moldova, Muntenia și e adesea asociat cu vechile culturi de la Gumelnița, Hamangia sau Cucuteni. Documente din secolul XIV atestă că brebii erau prinși de mici și crescuți în captivitate pentru carne și blană și că specia era larg răspândită în Ardeal (de unde și numele mai multor localități derivate din termenul breb sau din magh. hód).
Dacă în urmă cu mai bine de două secole, blana lui era considerată monedă de schimb comercial, acum capătă o nouă valoare, pe care de-abia recent am început să o apreciem - îmbogățirea biodiversității. Peisajul Crișului Repede e mai bogat cu o specie care, în mod cert va aduce schimbări. Revenirea brebului este o veste îmbucurătoare, căci specia a dispărut din fauna României în secolul XIX. (C.M.)

Trimite email
joi, 5 martie 2026 la 22:55:11 Ora standard a Europei de Est