Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
21 august 2026

Portofoliul profesional al cadrelor didactice, disponibil acum ca modul în platforma Edus (P)

De peste 10 ani, Edus urmărește îndeaproape cerințele care apar în sistemul de învățământ și le integrează, pe măsură ce apar, în aceeași platformă. Edus nu mai este demult doar un catalog electronic. Modulul de burse, raportările MATE și chestionarele SASAT, butonul roșu, modulele SCIM și CEAC pentru control intern și asigurarea calității au fost adăugate în timp, pe măsură ce școlile au avut nevoie de ele. Numai de la începutul acestui an, platforma a primit 23 de actualizări, cu funcții noi și îmbunătățiri.

Cel mai recent pas este un modul dedicat portofoliului profesional al cadrelor didactice, răspuns la obligația introdusă prin Ordinul nr. 3.858/2026. Modulul este disponibil acum în Edus.

Ce rezolvă modulul pentru conducerea școlii

Metodologia aprobată prin Ordinul nr. 3.858/2026 stabilește obligații atât pentru cadrele didactice, cât și pentru unitatea de învățământ. Fiecare școală are obligația să își elaboreze o procedură internă proprie pentru gestionarea portofoliilor, iar responsabilitatea implementării revine conducerii.

În practică, directorul are nevoie să vadă care cadre didactice și-au depus portofoliul, să poată aproba sau returna un portofoliu depus și să poată prezenta situația organizat la un control. Modulul din Edus acoperă acest flux.

Portofoliile depuse sunt vizibile conducerii într-o secțiune dedicată, accesibilă din meniul principal, iar directorul poate aproba un portofoliu sau îl poate respinge cu un motiv, caz în care cadrul didactic redobândește accesul pentru a-l corecta.

Cum funcționează pentru cadrul didactic

Cadrul didactic își construiește portofoliul pe cele cinci secțiuni prevăzute de metodologie: date de identificare, activitatea de predare, învățare și evaluare, activități complementare, managementul clasei și evoluția în cariera didactică.

Documentele se încarcă în librăria proprie și se asociază secțiunilor corespunzătoare. Fiecare adăugare sau eliminare se reflectă automat în opisul portofoliului, care rămâne mereu actualizat. Declarația de autenticitate, obligatorie pentru fiecare portofoliu, se semnează electronic direct în platformă. La final, portofoliul se poate descărca structurat, cu opis, declarație și documente organizate pe secțiuni, sau se poate depune către școală.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
27 iulie 2026

Programele pentru opționalele de Astronomie la nivel de liceu au fost publicate și se aplică din anul școlar 2026-2027. Patru discipline care urmăresc aceleași competențe generale: „Cerul mai aproape”, „Universul în mișcare”, „Stelele sub lupă”, „Universul și omul – o călătorie existențială”

Programele școlare pentru opționalele de Astronomie care vor fi disponibile la nivel de liceu au fost adoptate printr-un ordin al ministrului Educației și Cercetării, publicat luni în Monitorul Oficial. Programele, introduse pentru clasa a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a, se aplică începând cu anul școlar 2026-2027.

Programele adoptate sunt pentru discipline incluse în Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), anume:
„Astronomie. Cerul mai aproape” – clasa a IX-a
„Astronomie. Universul în mișcare” – clasa a X-a
„Astronomie. Stele sub lupă” – clasa a Xi-a
„Astronomie. Universul și omul – o călătorie existențială” – clasa a XII-a

Potrivit documentului adoptat, „ca disciplină nouă, conform Planurilor-cadru pentru învățământul liceal, cu frecvență zi, aprobate prin OMEC nr. 4350/2025, aceasta se regăsește, ca disciplină de tip opțional ce poate fi inclusă în oferta națională, în Anexa nr. 2 din OMEC nr. 4350/2025 filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică, clasele a IX-a – a XII-a la Note specifice, partea 2) Precizări privind curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) și în Anexa nr. 3 din același ordin, filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii, clasele a IX-a – a XII-a.
Toate cele patru discipline urmăresc formarea acelorași competențe generale, anume:

Formularea de explicații argumentate pe baza rezultatelor investigării fenomenelor și proceselor cosmice
Analizarea de modele explicative referitoare la structura și evoluția sistemelor în ansamblul Universului
Corelarea de concepte și legi ȘTIAM pentru rezolvarea de probleme și situații-problemă din domeniul astronomiei.
Formularea de opinii argumentate referitoare la explorarea responsabilă a spațiului cosmic...
Citiți mai multe pe Edupedu...

Peste o mie de persoane au vizitat expoziția ,,Însemnele regalității românești”

Doar astăzi (joi), mai puteți vizita expoziția

Peste o mie de persoane au vizitat expoziția ,,Însemnele regalității românești”

Peste o mie de persoane au vizitat de luni până miercuri, 22 mai, expoziția ,,Însemnele regalității românești", cu mantia, sceptrul și coroana de oțel a Regelui Ferdinand, expoziție care este dedicată vizitei istorice la Oradea, în 23 mai 1919, a Regelui Ferdinand și a Reginei Maria.

Expoziția  a fost deschisă publicului luni, 20 mai, în sala mare a Primăriei Oradea și a fost admirată până acum de elevii de la mai multe școli gimnaziale și licee din Oradea și nu numai.
Expoziția este realizată cu sprijinul Muzeului Național de Istorie a României și al Muzeului Național Peleș și va fi deschisă publicului până joi, 23 mai 2019, inclusiv, între orele 10.00 - 20.00. Dacă fluxul vizitatorilor va fi foarte mare, organizatorii au în vedere prelungirea orarului de vizitare.
Începând din 24 mai, după închiderea expoziţiei de la Primăria Oradea, mantia Regelui Ferdinand va fi transportată la Muzeul Naţional Peleş, iar coroana de oţel şi sceptrul regal vor fi relocate la Muzeul Cetăţii şi Oraşului Oradea, unde vor rămâne expuse până pe 3 iunie.
Coroana de oțel este o piesă reprezentativă a patrimoniului cultural naţional şi este expusă la Tezaurul Istoric al Muzeului Naţional de Istorie al României din Bucureşti.
Ea reprezintă coroana regală a României, iar Regele Carol I şi-a manifestat dorinţa ca această coroană să fie confecţionată la arsenalul Armatei. A fost turnată din oţel de fabricaţie germană, marca Krupp, care provenea de la unul dintre tunurile otomane capturate de armata română în bătălia din 1877, de la Plevna.
O copie fidelă a coroanei se găseşte şi la Castelul Peleş. Coroana a fost purtată în ocazii solemne de către toţi regii României, începând cu încoronarea din 1881 a Regelui Carol I. Regele Ferdinand I al României a purtat-o la încoronarea sa de la Alba Iulia iar Mihai I a fost încoronat cu aceeaşi coroană.
Un alt simbol de mare valoare expus la Primăria Oradea este sceptrul de aur purtat de rege. În ziua de 10 mai 1920, 6 fete de la orfelinatul Radu-Vodă i-au oferit regelui Ferdinand I al României un buzdugan din aur. Arma, împodobită cu pietre preţioase, a fost cumpărată prin subscripţie publică şi marcată cu inscripţia: ,,Regelui Ferdinand I, regele tuturor românilor, dându-i-se acest buzdugan de către poporul său ca răsplată pentru vrednica şi buna conducere a ţării în anii 1916-1919″. Regele Ferdinand a precizat că primeşte emoţionat ,,darul", care a fost purtat în trecut şi de voievozii Ţărilor Române. Pe acest buzdugan, în partea superioară, sunt reprezentate patru statuete de ţărănci în costume naţionale. Ele reprezintă România (regatul vechi), Transilvania, Basarabia şi Bucovina. În vârful buzduganului se regăseşte capul acvilei cruciate.
Mantia regală, unul din însemnele regalităţii române, alături de coroana regală, buzduganul, pavilionul regal şi cifra regală, reprezintă una dintre cele mai valoroase piese ale colecţiei Muzeului Naţional Peleş. Simbol al autorităţii supreme, mantia este o piesă de aparat, reprezentativă pentru ceremonialul încoronării. Regele Ferdinand a fost primul rege al României care a preferat la încoronare mantia regală, în timp ce înaintaşul lui, Regele Carol I, s-a încoronat în uniformă de general.
Concepţia artistică aparţine pictorului Curţii regale, Costin Petrescu şi a fost realizată în ateliere vieneze. Este o piesă unicat, executată la comanda regelui Ferdinand, cu ocazia încoronării de la Alba Iulia, din 15 octombrie 1922. Mantia a fost inspirată din costumul de gală al domnitorilor români din Evul Mediu.
Mantia regală a regelui Ferdinand I este confecţionată dintr-o ţesătură de mătase roşu regal, lungă până la glezne, ornamentată cu fir de aur (brocart), cu un guler mare de hermină, tivită pe margini tot cu hermină. Bordura din faţă şi gulerul semioval, cu bordură brodată pe fond de catifea bej, completată spre interior şi pe latura din faţă cu bordură brodată cu fir de aur pe fond bordo, se continuă cu şapte motive, însemne heraldice ale României unificate: stema Munteniei, a Moldovei, a Dobrogei, stema familiei de Hohenzollern, a Olteniei şi Banatului, a Transilvaniei şi, din nou, a Munteniei. Pe toată suprafaţa, sunt presărate motive circulare brodate cu crucea ordinului ,,Mihai Viteazul". Încheiată la gât cu două paftale circulare din argint aurit, şi două grupuri de câte şase aplicaţii brodate cu fir, terminate la capetele interioare cu ciucure. (B.P.)
Găsiți mai multe poze în Galeria foto: Peste o mie de persoane au vizitat expoziția ,,Însemnele regalității românești”.

Trimite email
miercuri, 26 august 2026 la 06:08:48 Ora de vară a Europei de Est