Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Noul ministru al Educației și Cercetării, Mihai Dimian, a depus jurământul la Palatul Cotroceni / Ministrul nu a adresat niciun discurs după învestire

Noul ministru al Educației, Mihai Dimian, rectorul Universității Ștefan cel Mare din Suceava, a depus jurământul la Palatul Cotroceni. Dimian a fost propus și validat, în unanimitate, pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în urmă cu o zi, în cadrul Biroul Politic Național al Partidului Național Liberal. Amintim, funcția de ministru al Educației a fost vacantă mai mult de 2 luni după demisia lui Daniel David din 22 decembrie 2025.

Mihai Dimian, noul ministru al Educației și Cercetării, are ca cercetător scoruri medii la impactul activității științifice, obținute mai ales prin articole de grup apărute în publicații controversate, potrivit unei analize Edupedu.ro

Noul ministru al Educației, Mihai Dimian a depus jurământul la Palatul Cotroceni, la ora 16, după ce astăzi, președintele României, Nicușor Dan, a semnat decretul de numire.

Mihai Dimian este al 32-lea ministru în ultimii 36 de ani.

Ceremonia a fost una scurtă: după intonarea imnului, Mihai Dimian a depus jurământul, fără să țină vreun discurs.


Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Peste o mie de persoane au vizitat expoziția ,,Însemnele regalității românești”

Doar astăzi (joi), mai puteți vizita expoziția

Peste o mie de persoane au vizitat expoziția ,,Însemnele regalității românești”

Peste o mie de persoane au vizitat de luni până miercuri, 22 mai, expoziția ,,Însemnele regalității românești", cu mantia, sceptrul și coroana de oțel a Regelui Ferdinand, expoziție care este dedicată vizitei istorice la Oradea, în 23 mai 1919, a Regelui Ferdinand și a Reginei Maria.

Expoziția  a fost deschisă publicului luni, 20 mai, în sala mare a Primăriei Oradea și a fost admirată până acum de elevii de la mai multe școli gimnaziale și licee din Oradea și nu numai.
Expoziția este realizată cu sprijinul Muzeului Național de Istorie a României și al Muzeului Național Peleș și va fi deschisă publicului până joi, 23 mai 2019, inclusiv, între orele 10.00 - 20.00. Dacă fluxul vizitatorilor va fi foarte mare, organizatorii au în vedere prelungirea orarului de vizitare.
Începând din 24 mai, după închiderea expoziţiei de la Primăria Oradea, mantia Regelui Ferdinand va fi transportată la Muzeul Naţional Peleş, iar coroana de oţel şi sceptrul regal vor fi relocate la Muzeul Cetăţii şi Oraşului Oradea, unde vor rămâne expuse până pe 3 iunie.
Coroana de oțel este o piesă reprezentativă a patrimoniului cultural naţional şi este expusă la Tezaurul Istoric al Muzeului Naţional de Istorie al României din Bucureşti.
Ea reprezintă coroana regală a României, iar Regele Carol I şi-a manifestat dorinţa ca această coroană să fie confecţionată la arsenalul Armatei. A fost turnată din oţel de fabricaţie germană, marca Krupp, care provenea de la unul dintre tunurile otomane capturate de armata română în bătălia din 1877, de la Plevna.
O copie fidelă a coroanei se găseşte şi la Castelul Peleş. Coroana a fost purtată în ocazii solemne de către toţi regii României, începând cu încoronarea din 1881 a Regelui Carol I. Regele Ferdinand I al României a purtat-o la încoronarea sa de la Alba Iulia iar Mihai I a fost încoronat cu aceeaşi coroană.
Un alt simbol de mare valoare expus la Primăria Oradea este sceptrul de aur purtat de rege. În ziua de 10 mai 1920, 6 fete de la orfelinatul Radu-Vodă i-au oferit regelui Ferdinand I al României un buzdugan din aur. Arma, împodobită cu pietre preţioase, a fost cumpărată prin subscripţie publică şi marcată cu inscripţia: ,,Regelui Ferdinand I, regele tuturor românilor, dându-i-se acest buzdugan de către poporul său ca răsplată pentru vrednica şi buna conducere a ţării în anii 1916-1919″. Regele Ferdinand a precizat că primeşte emoţionat ,,darul", care a fost purtat în trecut şi de voievozii Ţărilor Române. Pe acest buzdugan, în partea superioară, sunt reprezentate patru statuete de ţărănci în costume naţionale. Ele reprezintă România (regatul vechi), Transilvania, Basarabia şi Bucovina. În vârful buzduganului se regăseşte capul acvilei cruciate.
Mantia regală, unul din însemnele regalităţii române, alături de coroana regală, buzduganul, pavilionul regal şi cifra regală, reprezintă una dintre cele mai valoroase piese ale colecţiei Muzeului Naţional Peleş. Simbol al autorităţii supreme, mantia este o piesă de aparat, reprezentativă pentru ceremonialul încoronării. Regele Ferdinand a fost primul rege al României care a preferat la încoronare mantia regală, în timp ce înaintaşul lui, Regele Carol I, s-a încoronat în uniformă de general.
Concepţia artistică aparţine pictorului Curţii regale, Costin Petrescu şi a fost realizată în ateliere vieneze. Este o piesă unicat, executată la comanda regelui Ferdinand, cu ocazia încoronării de la Alba Iulia, din 15 octombrie 1922. Mantia a fost inspirată din costumul de gală al domnitorilor români din Evul Mediu.
Mantia regală a regelui Ferdinand I este confecţionată dintr-o ţesătură de mătase roşu regal, lungă până la glezne, ornamentată cu fir de aur (brocart), cu un guler mare de hermină, tivită pe margini tot cu hermină. Bordura din faţă şi gulerul semioval, cu bordură brodată pe fond de catifea bej, completată spre interior şi pe latura din faţă cu bordură brodată cu fir de aur pe fond bordo, se continuă cu şapte motive, însemne heraldice ale României unificate: stema Munteniei, a Moldovei, a Dobrogei, stema familiei de Hohenzollern, a Olteniei şi Banatului, a Transilvaniei şi, din nou, a Munteniei. Pe toată suprafaţa, sunt presărate motive circulare brodate cu crucea ordinului ,,Mihai Viteazul". Încheiată la gât cu două paftale circulare din argint aurit, şi două grupuri de câte şase aplicaţii brodate cu fir, terminate la capetele interioare cu ciucure. (B.P.)
Găsiți mai multe poze în Galeria foto: Peste o mie de persoane au vizitat expoziția ,,Însemnele regalității românești”.

Trimite email
miercuri, 18 martie 2026 la 16:00:38 Ora standard a Europei de Est