Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Târgul meşterilor populari, ediția a XXVI-a

De Sfântul Ilie, am avut, din nou, la Oradea,

Târgul meşterilor populari, ediția a XXVI-a

În perioada 19-21 iulie 2019, Muzeul Ţării Crişurilor a organizat în Parcul ,,Nicolae Bălcescu" din Oradea, în colaborare cu Consiliul Judeţean Bihor şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bihor (dar şi în parteneriat cu Asociaţia „Prietenii Muzeului Ţării Crişurilor"), cea de-a XXVI-a ediţie a Târgului meşterilor populari din România, cu participarea a 130 de meşteri populari din zone geografice şi etnografice cunoscute (Maramureş, Bucovina, Moldova, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Banat, Transilvania, Crişana).

Dar și invitați speciali din Ungaria, Serbia, Camerun și Republica Moldova. Marfa  executată și expusă pe standuri de meșterii populari a cuprins o gamă largă și variată de obiecte din ceramică, lemn, fier, papură şi împletituri din nuiele, piese textile, costume populare tradiţionale şi alte piese de vestimentaţie, podoabe, jucării din lemn, păpuși, măşti, pictură naivă, icoane pe sticlă și pe lemn, ouă încondeiate, turtă dulce, plăcinte și colac secuiesc, plante medicinale...
Dacă organizatorii au ținut să-i evidențieze și pe invitații speciali din cele patru țări, e firesc să-i nominalizăm și pe cei mai mici invitaţi speciali, copiii de la Asociaţia „Micul beiuşean", Foldvari Maria, Florea Armina, Ile Daria, Hinţ Iulia, Novac Sofia şi Avram Giulia, care sub îndrumarea profesoarelor Ana Florea şi Anca Ille ne-au demonstrat dorința lor de a se iniția în meşteşugurile tradiţionale. Iar la standuri și-au expus spre vânzare creațiile și copii cu dizabilități din cadrul unor asociații, precum: Asociaţia „Down" Oradea, Centrul de Zi Iedera, DGASPC Bihor, Centrul nr. 3, Casa „Steaua Norocoasă" Oradea.
Meșteri de meșteri, pe care îi stimăm și le mulțumim pentru că au descălecat, din nou, la Oradea
Din cei peste 130 de meșteri (după cum declară organizatorii) prezenți la actuala ediție a târgului organizat în municipiul de pe Crișul (cel) Repede, ne-am oprit la câteva nume pe care le-am reperat, ieri (duminică) la tradiționalul târg orădean: Ilinca Alexandru din Râmnicu Vâlcea, jud. Vâlcea (opincărie), Stan Dumitru din Valea Mare, jud. Vâlcea (obiecte din lemn), Bocșe Raul din Leheceni, jud. Bihor (ceramică), Vâlcan Maria din Cotiglet, jud. Bihor (costume populare), Chvatal Margit din Oradea (încondeiat și ,,sculptat" ouă, de toate dimensiunile), Rătezeanu Ion din Târgu Jiu, jud. Gorj (ceramică), Copaci Viorica din Râșnov, jud. Brașov (păpuși, ie, țesături), Fazekas Angela din Bezid, jud. Mureș (macrameuri), Mathe Denes și Tofalvi Laszlo din Corund, jud. Harghita (ambii cu ceramică), Bâscu Gheorghe din Horezu, jud. Vâlcea (ceramică), Ciobanu Ionică și Ciobanu Iliana (cu i) din Craiova, jud. Dolj (icoane pe lemn), Vlad Ileana din Sînmartin, jud. Bihor (în al 20-lea an, cu icoane pe sticlă), Hamza Dorina din Drăgoteni, județul Bihor (ouă încondeiate), Rotar Alexandru din Târgu Mureș, jud. Mureș (produse decorative din sticlă, executate manual; el topește și modelează la peste 1.600 de grade), Fercal Valeria din Paltinu, jud. Suceava (ouă încondeiate, de diferite dimensiuni), Mihuț Marius din Cihei, jud. Bihor (viori cu goarnă), George Marincu, sculptor-cioplitor în tei, din comuna Valu lui Traian, jud. Constanța (tablouri din lemn - adevărate ,,bijuterii", care redau cu acuratețe oameni și animale din mediul rural, dar și scene biblice (Cina cea de taină, Drumul Golgotei), meșteșuguri, fizionomii plastice, viață și artă dăltuite în tei cu talent de 18 carate...). Pop Ileana Grațiana, meșter popular țesător și rapsod popular din Ciumărna, comuna Românași, jud. Sălaj (cu țesături - costume populare și CD-uri)...
George (îndrăgitul sculptor dobrogean) și-a câștigat destui admiratori și cumpărători la Oradea
Credem că nu s-a întâmplat ca ajungând la târg să nu zăbovim și să discutăm cu îndrăgitul cioplitor în tei (de Dobrogea) din Valu lui Traian, jud. Constanța, simpaticul sculptor George Marincu, cel care vorbește precum sculptează și sculptează precum vorbește, frumos, cu sentiment, cu sinceritate și cu inspirația de geniu pe care i-o dă mereu coarda sa sensibilă de artist, care ne încântă mereu cu ale sale basoreliefuri inegalabile.
Aflăm că în cei peste 37 de ani de meșteșug măiestrit în lemn de tei a creat tot pe-atâtea mii de ,,bijuterii", admirate, îndrăgite, dar și cumpărate de numeroși împătimiți care își permit să achiziționeze din tablourile sale, chiar la prețuri de 3.300 sau 6.500 de lei, vorbind de lucrări complexe de mari dimensiuni și valoroase din punct de vedere artistic, cotate și evaluate corespunzător. Multe din operele sale au ajuns de-a lungul anilor în Polonia (două lucrări), alte două în Slovacia, în Australia, în Canada...
,,Până în 1996, o familie de sași români plecați au achiziționat  câte 26 de piese de la începutul vieții mele de cioplitor, în urmă cu 37 de ani, și au strâns, au tot strâns dumnealor de fiecare dată ce era nou, observând, totodată, progresul meu de-a lungul anilor. În acest sens, mi-au adus fotografii. Și de fiecare dată cumpărau câte două piese, una să o dea la copii și una să rămână lor. M-a încântat foarte tare acest caz. Eram la începuturi, tânăr și cu dorința aceea de a crea fără frontiere...
Temele pe care le expun, le pun și le transpun în tablouri, ele trebuie să exprime un realism, o mișcare, mișcarea personajelor și trebuie să ajungă cumva să aibă puțină sensibilitate și să trezească simțul artistic al omului care toată ziua e tracasat de toate grijile contemporane".
Pe scenă, artiști de artiști, și mai mari și mai mici
În cele trei zile de târg, publicul iubitor de folclor a putut urmări în zona scenei reprezentații ale unor soliști și ansambluri foclorice: Ansamblul folcloric „Muguri și mlădițe" - Beiuș,  Andrada Crăciun, Ansamblul folcloric „Trei sate, trei surori" - Săcădat, Andrada Tulvan, Ansamblul folcloric „Palisada" - Cuzap, Lavinia Chifor, Ansamblul folcloric „Cununa de pe Criș" - Tilecuș, recital vioară cu goarnă - Marius Mihuț, Gabriela Sabău și Vlad Ștef (vineri seara); Ansamblul folcloric „Doina Șteiului" - Ștei, Ansamblul folcloric „Datina" - Aleșd, Ioana Urs, Simona Cap, Ansamblul folcloric „Zestrea Budureșii" - Budureasa, Adriana Știube, Anca Pavel Ciuciu, Ansamblul folcloric „Dor șuncuian" - Șuncuiuș, Elena Ioana Mihuța, Andrei Dem, Ansamblul folcloric „Datina Hidișelului" - Hidișel, Roxana Berinde, Ansamblul folcloric „Bărdăuța" - Borod și Elena Șerb (sâmbătă seara); recital Renata Barta şi Attila Bertalan (țiteră), Ansamblul folcloric „Floarea Barcăului" - Marghita, Alexandra Durgheu, Ansamblul folcloric „Dansatorii din Botean" - Botean, Andrei Corb și Denisa Mihele, Ansamblul folcloric „Floarea Borodului" - Borod, Amalia Ursan, Bianca Popa și Ansamblul folcloric „Codrenii Bihorului" - Roșia (duminică seara).
Moise-Ovidiu Dan
Vedeți mai multe poze (51 de poze) în Galeria foto: Târgul meşterilor populari, ediția a XXVI-a.

Trimite email
duminică, 7 decembrie 2025 la 12:16:47 Ora standard a Europei de Est