Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 aprilie 2024

Concurs național pentru profesori, în programul LifeLab.

Premii pentru cadrele didactice care documentează și argumentează folosirea la clasă a fișelor educaționale cu aplicații practice de educație financiară la mai multe discipline
Banca Comercială Română (BCR) anunță extinderea programului LifeLab la nivel național, potrivit comunicatului de presă transmis cu ocazia Zilei Educației Financiare. Proiectul își propune să recompenseze profesorii care integrează noțiuni de educație financiară și discuțiile despre bani și comportamente financiare responsabile în predarea disciplinelor lor, la clasă.
Petiția pentru introducerea educației financiare în materiile predate la școală este deschisă și sunt invitați să o semneze cei care vor să susțină această schimbare.
Se pot înscrie toți profesorii care vor să le ofere elevilor lor abordări interesante, captivante și ancorate în realitate, chiar la disciplinele pe care le predau, indiferent de ciclul de învățământ, din orice școală și grădiniță.
Pentru a se înscrie, trebuie doar să își creeze un cont pe platforma Școala de Bani, să descarce materialele educaționale deja publicate în proiectul LifeLab, potrivite pentru materia pe care o predau și să le aplice la clasă.
Evident, profesorii care se înscriu trebuie să documenteze acest demers didactic prin fotografii sau clipuri video, realizate în timpul implementării fișelor la ore, să urce fișierele pe un link de transfer. Apoi, datele profesorului și o mică descriere despre cum a decurs ora și link-ul de transfer vor trebui completate pe pagina proiectului.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 martie 2024

Regulile pentru gradația de merit a profesorilor se vor modifica „într-un timp relativ scurt”, anunță Ligia Deca: Nu putem să venim cu revoluții acolo
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat luni, 25 martie, în cadrul unei conferințe de presă, că metodologia gradației de merit pentru profesori va fi revizuită și „e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt”. Pe 11 martie 2024, Ligia Deca spunea că în Ministerul Educației au loc discuții în prezent cu privire la „regândirea gradației de merit” și „regândirea treptelor de salarizare” a profesorilor.
Amintim că ordinul de ministru cu noile reguli pentru gradația de merit a profesorilor, programat să apară de Ziua Păcălelii, în acest an, a fost mutat pe 2 aprilie de Ministerul Educație, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial.
Ministrul Educației a spus luni că lucrează cu specialiștii OCDE pentru un cadru de evaluare de performanță potrivit pentru România: „Un alt sfat al lor este ca acest cadru să nu fie implementat brusc. Este nevoie de pilotare, este nevoie de timp de acomodare și este nevoie de predictibilitate pentru cadrele didactice”, a spus Deca.
„Prima discuție pe care o avem în acest sens este cea legată de revizuirea metodologiei gradației de merit, e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt. Și acolo avem prima discuție. Sigur, nu putem să venim cu revoluții acolo, pentru că, practic, e nevoie de un pic de timp să mergem pe recomandările OCDE.
Recomandările OCDE vorbesc și despre corelarea etapelor de promovare în carieră cu standarde profesionale, deci este vorba de o construcție a carierei didactice mai amplă, este vorba de timp pentru a putea avea rezultate obiective, de tipul evaluării standardizate pentru elevi, ca să poți să ai oglinda valorii adăugate la clasă. Și ne propunem, sigur, să venim cu o serie întreagă de propuneri, dar, din nou, aceste schimbări nu se pot întâmpla peste noapte”, a precizat Ligia Deca...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Târgul meşterilor populari, ediția a XXVI-a

De Sfântul Ilie, am avut, din nou, la Oradea,

Târgul meşterilor populari, ediția a XXVI-a

În perioada 19-21 iulie 2019, Muzeul Ţării Crişurilor a organizat în Parcul ,,Nicolae Bălcescu" din Oradea, în colaborare cu Consiliul Judeţean Bihor şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bihor (dar şi în parteneriat cu Asociaţia „Prietenii Muzeului Ţării Crişurilor"), cea de-a XXVI-a ediţie a Târgului meşterilor populari din România, cu participarea a 130 de meşteri populari din zone geografice şi etnografice cunoscute (Maramureş, Bucovina, Moldova, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Banat, Transilvania, Crişana).

Dar și invitați speciali din Ungaria, Serbia, Camerun și Republica Moldova. Marfa  executată și expusă pe standuri de meșterii populari a cuprins o gamă largă și variată de obiecte din ceramică, lemn, fier, papură şi împletituri din nuiele, piese textile, costume populare tradiţionale şi alte piese de vestimentaţie, podoabe, jucării din lemn, păpuși, măşti, pictură naivă, icoane pe sticlă și pe lemn, ouă încondeiate, turtă dulce, plăcinte și colac secuiesc, plante medicinale...
Dacă organizatorii au ținut să-i evidențieze și pe invitații speciali din cele patru țări, e firesc să-i nominalizăm și pe cei mai mici invitaţi speciali, copiii de la Asociaţia „Micul beiuşean", Foldvari Maria, Florea Armina, Ile Daria, Hinţ Iulia, Novac Sofia şi Avram Giulia, care sub îndrumarea profesoarelor Ana Florea şi Anca Ille ne-au demonstrat dorința lor de a se iniția în meşteşugurile tradiţionale. Iar la standuri și-au expus spre vânzare creațiile și copii cu dizabilități din cadrul unor asociații, precum: Asociaţia „Down" Oradea, Centrul de Zi Iedera, DGASPC Bihor, Centrul nr. 3, Casa „Steaua Norocoasă" Oradea.
Meșteri de meșteri, pe care îi stimăm și le mulțumim pentru că au descălecat, din nou, la Oradea
Din cei peste 130 de meșteri (după cum declară organizatorii) prezenți la actuala ediție a târgului organizat în municipiul de pe Crișul (cel) Repede, ne-am oprit la câteva nume pe care le-am reperat, ieri (duminică) la tradiționalul târg orădean: Ilinca Alexandru din Râmnicu Vâlcea, jud. Vâlcea (opincărie), Stan Dumitru din Valea Mare, jud. Vâlcea (obiecte din lemn), Bocșe Raul din Leheceni, jud. Bihor (ceramică), Vâlcan Maria din Cotiglet, jud. Bihor (costume populare), Chvatal Margit din Oradea (încondeiat și ,,sculptat" ouă, de toate dimensiunile), Rătezeanu Ion din Târgu Jiu, jud. Gorj (ceramică), Copaci Viorica din Râșnov, jud. Brașov (păpuși, ie, țesături), Fazekas Angela din Bezid, jud. Mureș (macrameuri), Mathe Denes și Tofalvi Laszlo din Corund, jud. Harghita (ambii cu ceramică), Bâscu Gheorghe din Horezu, jud. Vâlcea (ceramică), Ciobanu Ionică și Ciobanu Iliana (cu i) din Craiova, jud. Dolj (icoane pe lemn), Vlad Ileana din Sînmartin, jud. Bihor (în al 20-lea an, cu icoane pe sticlă), Hamza Dorina din Drăgoteni, județul Bihor (ouă încondeiate), Rotar Alexandru din Târgu Mureș, jud. Mureș (produse decorative din sticlă, executate manual; el topește și modelează la peste 1.600 de grade), Fercal Valeria din Paltinu, jud. Suceava (ouă încondeiate, de diferite dimensiuni), Mihuț Marius din Cihei, jud. Bihor (viori cu goarnă), George Marincu, sculptor-cioplitor în tei, din comuna Valu lui Traian, jud. Constanța (tablouri din lemn - adevărate ,,bijuterii", care redau cu acuratețe oameni și animale din mediul rural, dar și scene biblice (Cina cea de taină, Drumul Golgotei), meșteșuguri, fizionomii plastice, viață și artă dăltuite în tei cu talent de 18 carate...). Pop Ileana Grațiana, meșter popular țesător și rapsod popular din Ciumărna, comuna Românași, jud. Sălaj (cu țesături - costume populare și CD-uri)...
George (îndrăgitul sculptor dobrogean) și-a câștigat destui admiratori și cumpărători la Oradea
Credem că nu s-a întâmplat ca ajungând la târg să nu zăbovim și să discutăm cu îndrăgitul cioplitor în tei (de Dobrogea) din Valu lui Traian, jud. Constanța, simpaticul sculptor George Marincu, cel care vorbește precum sculptează și sculptează precum vorbește, frumos, cu sentiment, cu sinceritate și cu inspirația de geniu pe care i-o dă mereu coarda sa sensibilă de artist, care ne încântă mereu cu ale sale basoreliefuri inegalabile.
Aflăm că în cei peste 37 de ani de meșteșug măiestrit în lemn de tei a creat tot pe-atâtea mii de ,,bijuterii", admirate, îndrăgite, dar și cumpărate de numeroși împătimiți care își permit să achiziționeze din tablourile sale, chiar la prețuri de 3.300 sau 6.500 de lei, vorbind de lucrări complexe de mari dimensiuni și valoroase din punct de vedere artistic, cotate și evaluate corespunzător. Multe din operele sale au ajuns de-a lungul anilor în Polonia (două lucrări), alte două în Slovacia, în Australia, în Canada...
,,Până în 1996, o familie de sași români plecați au achiziționat  câte 26 de piese de la începutul vieții mele de cioplitor, în urmă cu 37 de ani, și au strâns, au tot strâns dumnealor de fiecare dată ce era nou, observând, totodată, progresul meu de-a lungul anilor. În acest sens, mi-au adus fotografii. Și de fiecare dată cumpărau câte două piese, una să o dea la copii și una să rămână lor. M-a încântat foarte tare acest caz. Eram la începuturi, tânăr și cu dorința aceea de a crea fără frontiere...
Temele pe care le expun, le pun și le transpun în tablouri, ele trebuie să exprime un realism, o mișcare, mișcarea personajelor și trebuie să ajungă cumva să aibă puțină sensibilitate și să trezească simțul artistic al omului care toată ziua e tracasat de toate grijile contemporane".
Pe scenă, artiști de artiști, și mai mari și mai mici
În cele trei zile de târg, publicul iubitor de folclor a putut urmări în zona scenei reprezentații ale unor soliști și ansambluri foclorice: Ansamblul folcloric „Muguri și mlădițe" - Beiuș,  Andrada Crăciun, Ansamblul folcloric „Trei sate, trei surori" - Săcădat, Andrada Tulvan, Ansamblul folcloric „Palisada" - Cuzap, Lavinia Chifor, Ansamblul folcloric „Cununa de pe Criș" - Tilecuș, recital vioară cu goarnă - Marius Mihuț, Gabriela Sabău și Vlad Ștef (vineri seara); Ansamblul folcloric „Doina Șteiului" - Ștei, Ansamblul folcloric „Datina" - Aleșd, Ioana Urs, Simona Cap, Ansamblul folcloric „Zestrea Budureșii" - Budureasa, Adriana Știube, Anca Pavel Ciuciu, Ansamblul folcloric „Dor șuncuian" - Șuncuiuș, Elena Ioana Mihuța, Andrei Dem, Ansamblul folcloric „Datina Hidișelului" - Hidișel, Roxana Berinde, Ansamblul folcloric „Bărdăuța" - Borod și Elena Șerb (sâmbătă seara); recital Renata Barta şi Attila Bertalan (țiteră), Ansamblul folcloric „Floarea Barcăului" - Marghita, Alexandra Durgheu, Ansamblul folcloric „Dansatorii din Botean" - Botean, Andrei Corb și Denisa Mihele, Ansamblul folcloric „Floarea Borodului" - Borod, Amalia Ursan, Bianca Popa și Ansamblul folcloric „Codrenii Bihorului" - Roșia (duminică seara).
Moise-Ovidiu Dan
Vedeți mai multe poze (51 de poze) în Galeria foto: Târgul meşterilor populari, ediția a XXVI-a.

Trimite email
joi, 25 aprilie 2024, 17:26:02 Ora de vară a Europei de Est