Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 martie 2024

Regulile pentru gradația de merit a profesorilor se vor modifica „într-un timp relativ scurt”, anunță Ligia Deca: Nu putem să venim cu revoluții acolo
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat luni, 25 martie, în cadrul unei conferințe de presă, că metodologia gradației de merit pentru profesori va fi revizuită și „e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt”. Pe 11 martie 2024, Ligia Deca spunea că în Ministerul Educației au loc discuții în prezent cu privire la „regândirea gradației de merit” și „regândirea treptelor de salarizare” a profesorilor.
Amintim că ordinul de ministru cu noile reguli pentru gradația de merit a profesorilor, programat să apară de Ziua Păcălelii, în acest an, a fost mutat pe 2 aprilie de Ministerul Educație, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial.
Ministrul Educației a spus luni că lucrează cu specialiștii OCDE pentru un cadru de evaluare de performanță potrivit pentru România: „Un alt sfat al lor este ca acest cadru să nu fie implementat brusc. Este nevoie de pilotare, este nevoie de timp de acomodare și este nevoie de predictibilitate pentru cadrele didactice”, a spus Deca.
„Prima discuție pe care o avem în acest sens este cea legată de revizuirea metodologiei gradației de merit, e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt. Și acolo avem prima discuție. Sigur, nu putem să venim cu revoluții acolo, pentru că, practic, e nevoie de un pic de timp să mergem pe recomandările OCDE.
Recomandările OCDE vorbesc și despre corelarea etapelor de promovare în carieră cu standarde profesionale, deci este vorba de o construcție a carierei didactice mai amplă, este vorba de timp pentru a putea avea rezultate obiective, de tipul evaluării standardizate pentru elevi, ca să poți să ai oglinda valorii adăugate la clasă. Și ne propunem, sigur, să venim cu o serie întreagă de propuneri, dar, din nou, aceste schimbări nu se pot întâmpla peste noapte”, a precizat Ligia Deca...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Demontarea mitului săptămânii în plus de vacanță: elevii sunt folosiți drept instrumente în discursul populist al guvernanților

Poziția Consiliului Național al Elevilor

Demontarea mitului săptămânii în plus de vacanță: elevii sunt folosiți drept instrumente în discursul populist al guvernanților

Consiliul Național al Elevilor condamnă ferm inițiativa de a decala, din nou, structura anului școlar 2019-2020, deja reglementată prin Ordinul Ministrului Educației Naționale nr. 3191/2019.

Așa cum este menționat în Legea Educației Naționale nr. 1/2011, elevul este beneficiarul primar al sistemului de învățământ, reprezentând astfel centrul tuturor măsurilor din sistemul de învățământ. În ciuda acestui fapt, modificările nefundamentate și efectuate pe repede-înainte definesc încă o dată mecanismul principal de acțiune al decidenților.
Consiliul Național al Elevilor militează încă din 2015 pentru o structură a anului școlar care să înceapă cu 1 septembrie. În cadrul Comisiei de Dialog Social ce a avut loc în data de 14 februarie 2019, unde Consiliul Național al Elevilor a fost singurul reprezentant al societății civile care a propus și a susținut începerea anului școlar din data de 1 septembrie, Ministerul Educației Naționale a ajuns la un compromis alături de structurile reprezentative ale elevilor. Astfel, 9 septembrie 2019 a rămas data oficială de debut a anului școlar, acesta fiind un prim pas spre atingerea obiectivului de a structura anul școlar astfel încât să înceapă pe 1 septembrie și să se finalizeze pe 1 iunie, luând în considerare promisiunea de a dezbate propunerea CNE pentru anul școlar următor.
Modul în care sunt luate astfel de decizii reflectă inexistența unei strategii educaționale de termen lung, și demonstrează în continuare încercările de a implementa modificări populiste. Interesele legitime ale elevilor, beneficiarii primari ai sistemului educațional, sunt mai presus de interesele agenților economici de a obține profit în timpul extrasezonului.
Astfel, decalarea cu o săptămână ar provoca diverse impedimente în a duce la bun sfârșit un act educațional eficient și continuu, având în vedere cele 15 săptămâni ale semestrului I raportate la celelalte 20 din semestrul al II-lea. Acest aspect denotă lipsa de proporționalitate dintre cele două componente ale anului școlar și programa alocată fiecărui semestru. Decalarea structurii anului școlar va accentua astfel practicile nocive de evaluare a elevilor în ultimele săptămâni de școală din cauza lipsei de timp.
Mai mult, disconfortul termic din luna iunie își pune amprenta asupra capacității de concentrare a elevilor atât la orele de curs, cât și la examenul de Bacalaureat. Rezultatele pot fi afectate considerabil din cauza temperaturilor ridicate și dificultăților provocate de acestea,
având în vedere inexistența unor sisteme de climatizare, cu precădere în mediul rural. În aceeași notă, elevii care fac parte din învățământul profesional și tehnic finalizează orele de curs cu două săptămâni mai târziu, diminuând semnificativ eficiența și relevanța ultimelor zile de
școală.
Și mai regretabilă este declarația doamnei prim-ministru, elevii fiind folosiți drept scuză a decidenților pentru a promova interesele operatorilor de turism, fiind irelevante pentru comunitatea elevilor și continuitatea actului educational.
Astfel, solicităm ferm revenirea și menținerea structurii școlare actuale, aprobate prin OMEN nr. 3191/2019, întreruperea presiunii exercitate asupra Ministerului Educației Naționale și susținerea propunerii CNE de a începe anul școlar în data de 1 septembrie.

Trimite email
vineri, 29 martie 2024, 14:55:08 Ora standard a Europei de Est