Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
27 iulie 2026

Programele pentru opționalele de Astronomie la nivel de liceu au fost publicate și se aplică din anul școlar 2026-2027. Patru discipline care urmăresc aceleași competențe generale: „Cerul mai aproape”, „Universul în mișcare”, „Stelele sub lupă”, „Universul și omul – o călătorie existențială”

Programele școlare pentru opționalele de Astronomie care vor fi disponibile la nivel de liceu au fost adoptate printr-un ordin al ministrului Educației și Cercetării, publicat luni în Monitorul Oficial. Programele, introduse pentru clasa a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a, se aplică începând cu anul școlar 2026-2027.

Programele adoptate sunt pentru discipline incluse în Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), anume:
„Astronomie. Cerul mai aproape” – clasa a IX-a
„Astronomie. Universul în mișcare” – clasa a X-a
„Astronomie. Stele sub lupă” – clasa a Xi-a
„Astronomie. Universul și omul – o călătorie existențială” – clasa a XII-a

Potrivit documentului adoptat, „ca disciplină nouă, conform Planurilor-cadru pentru învățământul liceal, cu frecvență zi, aprobate prin OMEC nr. 4350/2025, aceasta se regăsește, ca disciplină de tip opțional ce poate fi inclusă în oferta națională, în Anexa nr. 2 din OMEC nr. 4350/2025 filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică, clasele a IX-a – a XII-a la Note specifice, partea 2) Precizări privind curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) și în Anexa nr. 3 din același ordin, filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii, clasele a IX-a – a XII-a.
Toate cele patru discipline urmăresc formarea acelorași competențe generale, anume:

Formularea de explicații argumentate pe baza rezultatelor investigării fenomenelor și proceselor cosmice
Analizarea de modele explicative referitoare la structura și evoluția sistemelor în ansamblul Universului
Corelarea de concepte și legi ȘTIAM pentru rezolvarea de probleme și situații-problemă din domeniul astronomiei.
Formularea de opinii argumentate referitoare la explorarea responsabilă a spațiului cosmic...
Citiți mai multe pe Edupedu...

Demontarea mitului săptămânii în plus de vacanță: elevii sunt folosiți drept instrumente în discursul populist al guvernanților

Poziția Consiliului Național al Elevilor

Demontarea mitului săptămânii în plus de vacanță: elevii sunt folosiți drept instrumente în discursul populist al guvernanților

Consiliul Național al Elevilor condamnă ferm inițiativa de a decala, din nou, structura anului școlar 2019-2020, deja reglementată prin Ordinul Ministrului Educației Naționale nr. 3191/2019.

Așa cum este menționat în Legea Educației Naționale nr. 1/2011, elevul este beneficiarul primar al sistemului de învățământ, reprezentând astfel centrul tuturor măsurilor din sistemul de învățământ. În ciuda acestui fapt, modificările nefundamentate și efectuate pe repede-înainte definesc încă o dată mecanismul principal de acțiune al decidenților.
Consiliul Național al Elevilor militează încă din 2015 pentru o structură a anului școlar care să înceapă cu 1 septembrie. În cadrul Comisiei de Dialog Social ce a avut loc în data de 14 februarie 2019, unde Consiliul Național al Elevilor a fost singurul reprezentant al societății civile care a propus și a susținut începerea anului școlar din data de 1 septembrie, Ministerul Educației Naționale a ajuns la un compromis alături de structurile reprezentative ale elevilor. Astfel, 9 septembrie 2019 a rămas data oficială de debut a anului școlar, acesta fiind un prim pas spre atingerea obiectivului de a structura anul școlar astfel încât să înceapă pe 1 septembrie și să se finalizeze pe 1 iunie, luând în considerare promisiunea de a dezbate propunerea CNE pentru anul școlar următor.
Modul în care sunt luate astfel de decizii reflectă inexistența unei strategii educaționale de termen lung, și demonstrează în continuare încercările de a implementa modificări populiste. Interesele legitime ale elevilor, beneficiarii primari ai sistemului educațional, sunt mai presus de interesele agenților economici de a obține profit în timpul extrasezonului.
Astfel, decalarea cu o săptămână ar provoca diverse impedimente în a duce la bun sfârșit un act educațional eficient și continuu, având în vedere cele 15 săptămâni ale semestrului I raportate la celelalte 20 din semestrul al II-lea. Acest aspect denotă lipsa de proporționalitate dintre cele două componente ale anului școlar și programa alocată fiecărui semestru. Decalarea structurii anului școlar va accentua astfel practicile nocive de evaluare a elevilor în ultimele săptămâni de școală din cauza lipsei de timp.
Mai mult, disconfortul termic din luna iunie își pune amprenta asupra capacității de concentrare a elevilor atât la orele de curs, cât și la examenul de Bacalaureat. Rezultatele pot fi afectate considerabil din cauza temperaturilor ridicate și dificultăților provocate de acestea,
având în vedere inexistența unor sisteme de climatizare, cu precădere în mediul rural. În aceeași notă, elevii care fac parte din învățământul profesional și tehnic finalizează orele de curs cu două săptămâni mai târziu, diminuând semnificativ eficiența și relevanța ultimelor zile de
școală.
Și mai regretabilă este declarația doamnei prim-ministru, elevii fiind folosiți drept scuză a decidenților pentru a promova interesele operatorilor de turism, fiind irelevante pentru comunitatea elevilor și continuitatea actului educational.
Astfel, solicităm ferm revenirea și menținerea structurii școlare actuale, aprobate prin OMEN nr. 3191/2019, întreruperea presiunii exercitate asupra Ministerului Educației Naționale și susținerea propunerii CNE de a începe anul școlar în data de 1 septembrie.

Trimite email
sâmbătă, 8 august 2026 la 01:45:56 Ora de vară a Europei de Est