Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Și alte descoperiri - un raport al voluntarului Xenia Bolschakow

Răspunsul la întrebarea „Cum este viața în Germania?”

Și alte descoperiri - un raport al voluntarului Xenia Bolschakow

În cadrul Liceului Teoretic German „Friedrich Schiller" Oradea, de la jumătatea lunii martie, se poate observa o nouă față: eu, voluntara Xenia Bolschakow, susțin profesorii locali timp de jumătate de an în cadrul ,,extinderii culturale".

În fiecare an, nenumărați tineri cu vârsta cuprinsă între 18 și 26 de ani sprijină în întreaga lume educația, cultura și natura cu Serviciul Internațional de Voluntariat al Comisiei Germane pentru UNESCO, finanțat de Biroul Federal de Externe. Domeniile de aplicare sunt la fel de diverse ca și țările în care funcționează, oferindu-ne ocazia de a învăța unii de la alții. Fie că suntem asistenți în lecții de germană în Georgia sau la institutul Goethe din Bolivia. 
Începutul serviciului de voluntariat constă într-un seminar de pregătire de 10 zile lângă Berlin, unde am avut ocazia să-i cunosc și pe ceilalți patru voluntari care lucrează împreună cu mine la școlile germane din România în următoarele șase sau douăsprezece luni. Motivația noastră: nu numai să învățăm din cultura și limba română, ci și medierea autentică a Germaniei și a limbii noastre materne la locurile noastre de muncă. O sarcină care, la început, părea foarte abstractă și intimidantă, dar care în cursul ultimelor săptămâni s-a rezumat la un singur lucru: schimb reciproc.
Nu înlocuiesc nici un profesor la Liceul Friedrich Schiller, unde limba germană este predată ca limbă maternă, nu asta presupune voluntariatul de extindere culturală. Desigur, eu servesc drept voluntar ca persoană de contact pentru orice întrebări care apar cu privire la limba germană. Dar mai presus de toate, sunt interlocutor. Fie cu cadrele didactice într-o pauză, fie cu elevii de la școala primară explicând o lucrare de arte vizuale și abilități practice, deosebit de dificilă sau cu elevii de gimnaziu și de liceu pe drumul de întoarcere de la Olimpiada de limba maternă germană - este vorba despre acest schimb, din care elevii și profesorii beneficiază.
În acest dialog, elevii învață că și eu, ca vorbitor nativ, fac greșeli în limba germană și uneori trebuie să mă opresc să mă gândesc cum să construim o anumită propoziție într-un mod corect din punct de vedere gramatical. Punându-mi întrebări despre viața din Germania și auzind că răspunsul meu are mai multe similitudini cu viața de zi cu zi din România decât cred ei, aceștia pot adăuga o nouă perspectivă asupra imaginii lor despre Germania. În mod similar, învăț de la colegii și elevii din România și de fiecare dată sunt atinsă de căldura și ospitalitatea pe care am primit-o aici în comunitatea școlară. Cu atât mai mult aștept cu nerăbdare săptămânile rămase în Oradea, pentru că există încă câteva proiecte interesante în lucru cu elevii.
Desigur, desenez doar o imagine subiectivă a patriei mele, dar nu sunt aici ca un reprezentant al unei întregi populații, ci ca o personalitate separată. De aceea, sper ca în anii următori mulți voluntari entuziaști să continue această sarcină plină de beneficii la Liceul Teoretic German ,,Friedrich Schiller" din Oradea.

Trimite email
duminică, 19 aprilie 2026 la 14:44:02 Ora de vară a Europei de Est