Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Drapel CU stemă

Revista ,,Curtea de la Argeș” pe luna septembrie

Drapel CU stemă

,,Titlul de deasupra ar fi meritat un semn de exclamare, pentru a-i accentua caracterul de propunere-chemare-apel, aceasta fiindu-i menirea: avem două simboluri naționale de profundă semnificație, drapelul tricolor și stema, în mod tradițional îngemănate, separate acum trei decenii, în contextul emoțional al evenimentelor din decembrie 1989, și care trebuie aduse din nou împreună.

Stema curentă a României, în centrul drapelului tricolor al României!
Apeluri în acest sens s-au mai făcut (inclusiv în revistă: a se vedea articolul istoricului - și nu numai - George Rotaru, din numărul pe luna octombrie 2011, Tricolorul și stema - simboluri sacre ale României), doar că autoritățile nu au schițat până acum niciun gest. Nici nu este simplu, juridic vorbind: e nevoie de revizuirea Constituției, pentru că aceasta stabilește însemnele naționale, iar asta presupune un referendum (noi ne străduim să compromitem și ideea de referendum, chiar dacă, se spune, consultarea populară este forma maximală de manifestare a democrației, frecventă prin țări mai mici, precum Elveția, mai dificilă în țări de mare întindere - ceea ce nu este cazul nostru...)".
Ce mai puteți citi în acest numărul, din care am reprodus începutul editorialului distinsului redactor-șef Gheorghe Păun: Horia Bădescu: Copilul cel rău al Europei, Tudor Nedelcea: Eminescu, despre limba şi poporul român, Acad. Alexandru Boboc: Armonia în muzică (III), Florin Horvath: Cavalerii teutoni, întemeietori în Transilvania, Ilie Popa: Făuritori ai Marii Uniri, martiri în închisorile comuniste (VI), Cristian S. Calude: Sergiu Alexandru Rudeanu  (1935 -2019), Elis Râpeanu: Valentin Silvestru, umorist şi critic teatral, Filofteia Pally: Henry H. Stahl, întemeietor al sociologiei rurale, Lucian Costache: Urmuz (IV), Ion Pătraşcu: Siria ­ mozaic religios... și multe alte subiecte interesante, toate la adresa cunoscută: http://curteadelaarges.ro/X_9_106.php
Ovidiu Dan

Trimite email
joi, 5 martie 2026 la 23:09:23 Ora standard a Europei de Est