Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

31 octombrie 2025

Pe 1 noiembrie are loc cel mai amplu eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație:
Finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025 (P)
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025, are loc la Palatul ASE din București, Piata Romana 6, finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025. Noutatea acestei ediții este că elevii vor expune proiectele lor pentru public pe durata întregii zile, oferind vizitatorilor ocazia să descopere inovațiile lor în mod direct.
Concursul este organizat de Asociația ,,Clubul Informaticii Economice – CyberKnowledgeClub” (CKC), fondată de cadre didactice ale Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, ASE București, în parteneriat cu Colegiul Național ,,Sf. Sava” din București. Banca Comercială Română este sponsor principal la nivel național al acestui program, alături de care contribuie și compania SAP România si EdAstra Tech.
Sprijinul logistic este oferit de start-up-ul Nextlab.tech.
Nextlab.tech este cel mai mare concurs de robotică din România și este înregistrat în calendarul Ministerului Educației și Cercetării.
La acest eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație sunt așteptați sute de tineri din întreaga țară care își vor prezenta creațiile în cadrul probelor de Robotică Creativă, Robotică Sustenabilă și Verde, Line Follower și Labirint.
Participanții vor avea în continuare ocazia să își testeze roboții și să participe la sesiuni de jurizare organizate de specialiști din domeniul IT și educațional. Punctajele vor fi anunțate la finalul zilei, iar festivitatea de premiere se va desfășura a doua zi în format hibrid.
Vizitatorii sunt bineveniți să participe și să exploreze lumea fascinantă a roboticii educaționale.
Agenda finalei Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025
Data: 1 – 2 noiembrie 2025
Locația: Academia de Studii Economice din București (ASE) – Piața Romană 6, et. 3-4, București 010552
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025
8:00 –9:00 – Acces invitați și participanți / Deschiderea înscrierilor
9:00 – 9:30 – Festivitatea de deschidere (în AMFITEATRU I din clădirea Ion N Angelescu ASE)
9:30 – 10:00 – Pregătirea proiectelor pentru prezentare în zonele alocate de organizatori
10:00 – 13:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
13:00 – 13:30 – Pauză de masă
13:30 – 17:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
17:15 – Termen limită pentru depunerea contestațiilor

18:00 – Afișarea rezultatelor parțiale (la probele concursului)
18:00 – 18:45 – Organizarea și desfășurarea probelor de baraj
Duminică, 2 noiembrie 2025
10:00 – Afișarea rezultatelor finale pe site-ul oficial al concursului:
12:00 – Premierea participanților în format hibrid.
Vă așteptăm să fiți alături de tinerii inovatori care modelează viitorul roboticii în România!

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

6 mai 2025

Studenții, masteranzii și doctoranzii ar putea primi burse de studiu în străinătate, printr-un concurs național organizat de Ministerul Educației – proiect de Hotărâre de Guvern

Tinerii români interesați să studieze în afara țării ar putea să primească burse finanțate din bugetul de stat și din fonduri speciale ale Ministerului Educației și Cercetării, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern pus în consultare publică. Bursele sunt destinate pentru licență, masterat, doctorat, dar și pentru cercetare sau cursuri de vară și vor fi acordate prin concurs național, prevede proiectul.
Fondul de burse „se poate constitui atât din sume de la bugetul de stat cât și din veniturile proprii ale Ministerului Educației și Cercetării provenite din procentul de 5% din încasările în valută aferente taxelor percepute de instituțiile de învățământ superior de stat de la studenții și cursanții străini”, este menționat în proiectul de hotărâre.
Bursele în străinătate pot acoperi, total sau parțial, cheltuielile cu taxele de școlarizare, cazare, hrană, întreținere în străinătate etc.
Potrivit notei de fundamentare, bursele vor fi disponibile pentru:
studii universitare complete și parțiale de licență, de masterat și de doctorat;
studii postuniversitare și postdoctorale;
stagii de cercetare/specializare;
stagii de formare postuniversitară și postdoctorală;
cursuri de vară.
Bursele se vor obține prin concurs național organizat de Ministerul Educației și Cercetării, iar regulamentul de concurs urmează să fie elaborat.
Numărul de luni de bursă, tipurile de bursă, domeniile pentru care se acordă bursele, precum și cuantumul bursei lunare, în euro, pe țări/pe tip de bursă se vor stabili anual prin ordin al ministrului Educației și Cercetării, care se publică în Monitorul Oficial al României.
Mai mult, „Ministerul Educației și Cercetării asigură o sumă necesară acoperirii
asigurării medicale, doar în cazul în care aceasta nu este acoperită de regulamentele
europene în vigoare, precum și transportul internațional din România până la locul de
stagiu și retur, o singură dată pe an universitar, dacă acesta nu este asigurat de partea
primitoare”, mai este menționat în documentul oficial.
Domeniile de interes pentru România, pentru care vor fi acordate bursele, sunt următoarele:
energie; bioeconomie; tehnologia informațiilor și a comunicațiilor; spațiu și securitate; mediu și schimbări climatice; eco-nano-tehnologii și materiale avansate; sănătate…

Etapa națională a Olimpiadei de limba și literatura română

Timp de cinci zile, municipiul Oradea găzduiește


Etapa națională a Olimpiadei de limba și literatura română
Astăzi (luni, 2 februarie), a debutat, la Oradea, ediția din 2009 a Olimpiadei naționale de limba și literatura română la care participă 339 de concurenți din toate județele țării și municipiul București, elevi din clasele VII-XII.

Deschiderea oficială a avut loc la sala Filarmonicii de Stat din Oradea. Generalul Inspectoratului Școlar, prof. Ioan Șereș, a prezentat președinții, vicepreședinții și secretarul comisiei centrale a olimpiadei, după care a invitat la microfon oficialitățile județene și locale să adreseze salutul instituțiilor pe care le reprezintă, respectiv, Mircea Ghitea, prefectul județului Bihor, Dumitru Voloșeniuc, vicepreședinte al Consiliului județean și Ilie Bolojan, primarul municipiului Oradea.

După retragerea reprezentanților admistrațiilor județene și locale, a oamenilor politici, pe scenă au rămas doar conducătorii comisiei centrale (naționale), cei doi președinți: criticul literar Alex Ștefănescu (președintele de onoare al comisiei centrale a olimpiadei) și prof. univ. dr. Ion Simuț (președintele executiv), cei doi vicepreședinți: Mina-Maria Rusu și Anca-Denisa Petrache, inspectori generali în cadrul M.E.C.I. (Ministerul Educației, Cercetării și Inovării), precum și inspectorul școlar Radu Mazilescu, secretar al comisiei centrale.

Ce-mi dă țara (ca) să o iubesc atât de mult?

Potrivit scenariului, stând pe scaune în jurul mesei, precum la un cenaclu literar, cei doi critici literari ar fi trebuit să se încaiere, să facă spectacol (grotesc), să spulbere totul (poate așa ieșeau la rampă și reprezentanții televiziunilor locale), dar cum cei doi grei nu au temperamentul, debitul verbal și limbajul slobod ale lui Mircea Dinescu, reprezentația a fost una molcomă, pașnică și educativă. Cu poante, anecdote, multe citate și întâmplări adevărate, greii literari au spus lucrurilor pe nume, verde în față, dialogând cu elita țării, ca de la profesioniști la profesioniști. Nu le-a fost rușine să-și afișeze sentimentul patriotic, dragostea de țară și de limba română, ba mai mult, ei i-au îndemnat și pe tineri să o facă în felul lor, chiar dacă „țara nu poate să ne dea (pentru că o iubim) decât IDENTITATE”, pe care nu o vom găsi nicăieri în lume! Printre altele, în Republica Moldova, la Chișinău, în 31 august, a fost marcată (sărbătorită) Ziua limbii române, dar ei nu-i spun așa, îi spun „limba noastră”. Oare de ce? Nu vor sau nu au dreptul? Fiind în zonă, și Alex Ștefănescu s-a întrebat... și a luat-o pe coajă! Dar, să-ți iubești limba și literatura nu costă (la fel de mult cum costă o ținută de gală). Or fi fiind scumpe cărțile, dar nu întratât ca să nu-ți poți permite să cumperi câte una din când în când. Din mărturisirile de credință ale criticilor literari, auditoriul s-a putut alege cu nestemate...

Când era mic, Alex Ștefănescu ar fi vrut să păstreze doar pentru sine toate cărțile citite, toată lumina lor. Celălalt „egoist” ar dori ca toată elita din sală să vină, după absolvirea liceului, doar la Facultatea de Litere din Oradea (Acesta este visul lui Simuț.) sau măcar la facultățile de litere din țară.

Ce-au mai aflat cei 339 de olimpici naționali ai limbii și literaturii române?

Că lectura înseamna cultură, dar nu neapărat atunci când o faci din obligație, împins din spate sau tras de mână. „Literatura e o sursă de bucurie, de încântare. Lăsați-vă în voia ei. Citiți liber, nu din obligație. Dar să nu ne păstrăm doar în postura de contemplare...” E nevoie și de un spirit critic, de atitudine. „Spiritul critic al tuturor, dar nu unul distructiv, ne dă acel relief al valorilor”. (Ion Simuț)

Vorbind despre valori și modele, cei doi critici literari nu s-au sfiit și rușinat să citeze și din „marii clasici” ai vedetelor micului ecran, comentând cu ironie fină valoarea literară, estetică și mai cu seamă educativă a unor texte, precum „la mare, la soare/ Fetițele sunt goale...” „Fata asta mi-a întors/ Metafizicul pe dos...”

S-a făcut, totuși, o delimitare, între falsele modele din muzică și modelele adevărate, durabile, din literatură..., vorba lui Arghezi: „Atâta cer pentru atâta sat!” Genială imagine și expresie! Câtă forță de sugestie și de cuprindere în timp și spațiu...

Până la urmă, nu-i așa, și literatura poate deveni o „marfă”, dar una miraculoasă, pe care poți să o și exporți. Oricum, ea va rămâne în țară chiar și după ce ai exportat-o. Doar în cazul literaturii, o țară mică poate produce o mare literatură, care nu este direct proporțională cu forța militară a țării.

„Vă urez să deveniți mari producători de literatură!”, a fost îndemnul de final al unuia dintre protagoniștii frumoasei întâmplări.

Prezentarea comisiei centrale și a componenței celor zece echipe

După momentul de minte, inimă și învățătură, microfoanele au fost preluate de cei doi inspectori generali ai ministerului (Mina-Maria Rusu și Anca-Denisa Petrache) care au prezentat membrii comisiei centrale care vor evalua lucrările scrise și proiectele celor zece echipe (la proba în echipă), iar reprezentantul I.S.J. Bihor a făcut cunoscută (pe ecran) componența celor zece echipe (Bihorul se află în echipa nr. 7, alături de reprezentanții județelor Cluj, Sălaj și Maramureș).

Prima probă din concurs și pregătirea pentru proba în echipă

Din sala filarmonicii, olimpicii s-au îndreptat spre Colegiul Național „Mihai Eminescu”, unde urmau să susțină prima probă din concurs, proba scrisă (individuală), între orele 11.00 și 13.00 (gimnaziștii), respectiv 11.00 și 14.00 (liceenii).

După-amiază (de la ora 17.00), olimpicii s-au reunit în sala Casei de Cultură a Sindicatelor pentru a urmări un spectacol și filmulețele, anume programate pentru ei în vederea pregătirii terenului pentru proba în echipă.

În cadrul spectacolului, intitulat „Mărturii ale multiculturalității românești în context european”, pe scenă au evoluat artiști de artiști, elevi talentați ai Liceului de Artă din Oradea (Patrik Negrean, Sorin Paina, Adina Buboi, Șerban și Mihaela Popa, Olah Boglarka, Sonia Vulturar, Maria Avram, Emilia Pantiș, Victoria Cormoș, Bianca Raț și Maria Popa), elevi ai Liceului Pedagogic „Iosif Vulcan” (Alexandrina Chelu și Dana Ionela Jurjuț), Liceul Teoretic „Ady Endre” (Levai David și formația de dansuri maghiare), Liceul Teoretic German „Fr. Schiller” (Darius Mihele și tinerii formației de dansuri germane a Forumului german), Patricia Balota și alți soliști vocali și instrumentiști, precum și titrații dansatori ai Palatului Copiilor și Elevilor din Oradea, „Florile Bihorului”, dar și alte flori ale Bihorului, români, maghiari, germani și slovaci, Adriana Corchiș - solist vocal, precum și formația de dansuri slovace de la Liceul Teoretic „Jozef Kozacek” din Budoi, elevi-artiști ai Colegiului Național „Samuil Vulcan” și ai Clubului Copiilor din Beiuș, cu o șezătoare și bocet...

Cu toții au susținut un regal bine primit, îndelung aplaudat, un material viu și o sursă de inspirație pentru ceea ce vor trebui să elaboreze olimpicii naționali în cadrul probei în echipă. (Ovidiu DAN)

P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Etapa națională a Olimpiadei de limba și literatura română.