Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 martie 2024

Regulile pentru gradația de merit a profesorilor se vor modifica „într-un timp relativ scurt”, anunță Ligia Deca: Nu putem să venim cu revoluții acolo
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat luni, 25 martie, în cadrul unei conferințe de presă, că metodologia gradației de merit pentru profesori va fi revizuită și „e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt”. Pe 11 martie 2024, Ligia Deca spunea că în Ministerul Educației au loc discuții în prezent cu privire la „regândirea gradației de merit” și „regândirea treptelor de salarizare” a profesorilor.
Amintim că ordinul de ministru cu noile reguli pentru gradația de merit a profesorilor, programat să apară de Ziua Păcălelii, în acest an, a fost mutat pe 2 aprilie de Ministerul Educație, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial.
Ministrul Educației a spus luni că lucrează cu specialiștii OCDE pentru un cadru de evaluare de performanță potrivit pentru România: „Un alt sfat al lor este ca acest cadru să nu fie implementat brusc. Este nevoie de pilotare, este nevoie de timp de acomodare și este nevoie de predictibilitate pentru cadrele didactice”, a spus Deca.
„Prima discuție pe care o avem în acest sens este cea legată de revizuirea metodologiei gradației de merit, e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt. Și acolo avem prima discuție. Sigur, nu putem să venim cu revoluții acolo, pentru că, practic, e nevoie de un pic de timp să mergem pe recomandările OCDE.
Recomandările OCDE vorbesc și despre corelarea etapelor de promovare în carieră cu standarde profesionale, deci este vorba de o construcție a carierei didactice mai amplă, este vorba de timp pentru a putea avea rezultate obiective, de tipul evaluării standardizate pentru elevi, ca să poți să ai oglinda valorii adăugate la clasă. Și ne propunem, sigur, să venim cu o serie întreagă de propuneri, dar, din nou, aceste schimbări nu se pot întâmpla peste noapte”, a precizat Ligia Deca...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Etapa națională a Olimpiadei de limba și literatura română

Timp de cinci zile, municipiul Oradea găzduiește

Etapa națională a Olimpiadei de limba și literatura română

Astăzi (luni, 2 februarie), a debutat, la Oradea, ediția din 2009 a Olimpiadei naționale de limba și literatura română la care participă 339 de concurenți din toate județele țării și municipiul București, elevi din clasele VII-XII.

Deschiderea oficială a avut loc la sala Filarmonicii de Stat din Oradea. Generalul Inspectoratului Școlar, prof. Ioan Șereș, a prezentat președinții, vicepreședinții și secretarul comisiei centrale a olimpiadei, după care a invitat la microfon oficialitățile județene și locale să adreseze salutul instituțiilor pe care le reprezintă, respectiv, Mircea Ghitea, prefectul județului Bihor, Dumitru Voloșeniuc, vicepreședinte al Consiliului județean și Ilie Bolojan, primarul municipiului Oradea.
 După retragerea reprezentanților admistrațiilor județene și locale, a oamenilor politici, pe scenă au rămas doar conducătorii comisiei centrale (naționale), cei doi președinți: criticul literar Alex Ștefănescu (președintele de onoare al comisiei centrale a olimpiadei) și prof. univ. dr. Ion Simuț (președintele executiv), cei doi vicepreședinți: Mina-Maria Rusu și Anca-Denisa Petrache, inspectori generali în cadrul M.E.C.I. (Ministerul Educației, Cercetării și Inovării), precum și inspectorul școlar Radu Mazilescu, secretar al comisiei centrale.
Ce-mi dă țara (ca) să o iubesc atât de mult?
 Potrivit scenariului, stând pe scaune în jurul mesei, precum la un cenaclu literar, cei doi critici literari ar fi trebuit să se încaiere, să facă spectacol (grotesc), să spulbere totul (poate așa ieșeau la rampă și reprezentanții televiziunilor locale), dar cum cei doi grei nu au temperamentul, debitul verbal și limbajul slobod ale lui Mircea Dinescu, reprezentația a fost una molcomă, pașnică și educativă. Cu poante, anecdote, multe citate și întâmplări adevărate, greii literari au spus lucrurilor pe nume, verde în față, dialogând cu elita țării, ca de la profesioniști la profesioniști. Nu le-a fost rușine să-și afișeze sentimentul patriotic, dragostea de țară și de limba română, ba mai mult, ei i-au îndemnat și pe tineri să  o facă în felul lor, chiar dacă „țara nu poate să ne dea (pentru că o iubim) decât IDENTITATE”, pe care nu o vom găsi nicăieri în lume! Printre altele, în Republica Moldova, la Chișinău, în 31 august, a fost marcată (sărbătorită) Ziua limbii române, dar ei nu-i spun așa, îi spun „limba noastră”. Oare de ce? Nu vor sau nu au dreptul? Fiind în zonă, și Alex Ștefănescu s-a întrebat... și a luat-o pe coajă! Dar, să-ți iubești limba și literatura nu costă (la fel de mult cum costă o ținută de gală). Or fi fiind scumpe cărțile, dar nu întratât ca să nu-ți poți permite să cumperi câte una din când în când. Din mărturisirile de credință ale criticilor literari, auditoriul s-a putut alege cu nestemate...
Când era mic, Alex Ștefănescu ar fi vrut să păstreze doar pentru sine toate cărțile citite, toată lumina lor. Celălalt „egoist” ar dori ca toată elita din sală să vină, după absolvirea liceului, doar la Facultatea de Litere din Oradea (Acesta este visul lui Simuț.) sau măcar la facultățile de litere din țară.
Ce-au mai aflat cei 339 de olimpici naționali ai limbii și literaturii române?
Că lectura înseamna cultură, dar nu neapărat atunci când o faci din obligație, împins din spate sau tras de mână. „Literatura e o sursă de bucurie, de încântare. Lăsați-vă în voia ei. Citiți liber, nu din obligație. Dar să nu ne păstrăm doar în postura de contemplare...” E nevoie și de un spirit critic, de atitudine. „Spiritul critic al tuturor, dar nu unul distructiv, ne dă acel relief al valorilor”. (Ion Simuț)
Vorbind despre valori și modele, cei doi critici literari nu s-au sfiit și rușinat să citeze și din „marii clasici” ai vedetelor micului ecran, comentând cu ironie fină valoarea literară, estetică și mai cu seamă educativă a unor texte, precum „la mare, la soare/ Fetițele sunt goale...” „Fata asta mi-a întors/ Metafizicul pe dos...”
S-a făcut, totuși, o delimitare, între falsele modele din muzică și modelele adevărate, durabile, din literatură..., vorba lui Arghezi: „Atâta cer pentru atâta sat!” Genială imagine și expresie! Câtă forță de sugestie și de cuprindere în timp și spațiu...
Până la urmă, nu-i așa, și literatura poate deveni o „marfă”, dar una miraculoasă, pe care poți să o și exporți. Oricum, ea va rămâne în țară chiar și după ce ai exportat-o. Doar în cazul literaturii, o țară mică poate produce o mare literatură, care nu este direct proporțională cu forța militară a țării.
„Vă urez să deveniți mari producători de literatură!”, a fost îndemnul de final al unuia dintre protagoniștii frumoasei întâmplări.
Prezentarea comisiei centrale și a componenței celor zece echipe
După momentul de minte, inimă și învățătură, microfoanele au fost preluate de cei doi inspectori generali ai ministerului (Mina-Maria Rusu și Anca-Denisa Petrache) care au prezentat membrii comisiei centrale care vor evalua lucrările scrise și proiectele celor zece echipe (la proba în echipă), iar reprezentantul I.S.J. Bihor a făcut cunoscută (pe ecran) componența celor zece echipe (Bihorul se află în echipa nr. 7, alături de reprezentanții județelor Cluj, Sălaj și Maramureș).
Prima probă din concurs și pregătirea pentru proba în echipă
Din sala filarmonicii, olimpicii s-au îndreptat spre Colegiul Național „Mihai Eminescu”, unde urmau să susțină prima probă din concurs, proba scrisă (individuală), între orele 11.00 și 13.00 (gimnaziștii), respectiv 11.00 și 14.00 (liceenii).
După-amiază (de la ora 17.00), olimpicii s-au reunit în sala Casei de Cultură a Sindicatelor pentru a urmări un spectacol și filmulețele, anume programate pentru ei în vederea pregătirii terenului pentru proba în echipă.
 În cadrul spectacolului, intitulat „Mărturii ale multiculturalității românești în context european”, pe scenă au evoluat artiști de artiști, elevi talentați ai Liceului de Artă din Oradea (Patrik Negrean, Sorin Paina, Adina Buboi, Șerban și Mihaela Popa, Olah Boglarka, Sonia Vulturar, Maria Avram, Emilia Pantiș, Victoria Cormoș, Bianca Raț și Maria Popa), elevi ai Liceului Pedagogic „Iosif Vulcan” (Alexandrina Chelu și Dana Ionela Jurjuț), Liceul Teoretic „Ady Endre” (Levai David și formația de dansuri maghiare), Liceul Teoretic German „Fr. Schiller” (Darius Mihele și tinerii formației de dansuri germane a Forumului german), Patricia Balota și alți soliști vocali și instrumentiști, precum și titrații dansatori ai Palatului Copiilor și Elevilor din Oradea, „Florile Bihorului”, dar și alte flori ale Bihorului, români, maghiari, germani și slovaci, Adriana Corchiș - solist vocal, precum și formația de dansuri slovace de la Liceul Teoretic „Jozef Kozacek” din Budoi, elevi-artiști ai Colegiului Național „Samuil Vulcan” și ai Clubului Copiilor din Beiuș, cu o șezătoare și bocet...
 Cu toții au susținut un regal bine primit, îndelung aplaudat, un material viu și o sursă de inspirație pentru ceea ce vor trebui să elaboreze olimpicii naționali în cadrul probei în echipă. (Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Etapa națională a Olimpiadei de limba și literatura română.
 

Trimite email
vineri, 29 martie 2024, 04:07:57 Ora standard a Europei de Est