Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

Etnologul Tereza Mózes la 100 de ani

LA MULȚI ANI !!!

Etnologul Tereza Mózes la 100 de ani

De-a lungul vieții, doamna Tereza Mózes și-a trăit suferințele, bucuriile, chinurile și împlinirile fără jumătăți de măsură. O asemenea existență te ispitește cu orgoliul propriei împliniri, dar în același timp te timorează cu densitatea și rigoarea ei.

Auschwitz, Riga Spilva, Kaiserwald, Stutthoff, Gutau sunt lagărele prin care Tereza Mózes a trecut. Sunt lagărele în care și-a pierdut o parte din familie și, deci, o fărâmă din sine. Înainte de asta, alături de alți 30.000 de evrei, a trăit în condiții de nedescris în ghetoul orădean, organizat în primăvara lui 1944, după intrarea trupelor germane în Ungaria. „Așa ceva nu se poate nici uita, nici ierta. [...] Nu simt ură pentru descendenții celor care ne-au torturat. Ei nu sunt vinovați pentru ce au făcut părinții. Acum mă preocupă gândul să fac ceva pentru a nu se repeta o asemenea oroare". E răspunsul dat într-un interviu de doamna Mózes la întrebarea dacă îi urăște pe cei care i-au distrus tinerețea. A nu ierta nu înseamnă și a urî. Depune mărturie despre incapacitatea de a urî chiar cartea de memorii Decalog însângerat.
După eliberarea din ultimul lagăr de concentrare în care a fost deținută se hotărăște să rămână în România. De ce a ales România? Este născută în 1919, în Șimleu Silvaniei, doar la un an după Marea Unire. La o vârstă încă fragedă se mută la Oradea cu întreaga familie. Educația primită în primii ani este una strict evreiască. În Oradea termină liceul „Oltea Doamna", dar în același timp (sub ocupație maghiară, e drept) cunoaște teroarea și umilința ghetoului înainte de a fi deportată spre lagărele de concentrare. Și totuși - alege să se întoarcă.
Munca susținută a început-o încă din momentul în care s-a întors în România. Și-a luat licența în etnografie la Cluj și titlul de doctor la București, cu o teză despre portul popular din nord-vestul Transilvaniei. Nu a ales întâmplător etnografia, specialitate căreia își va dedica întreaga viață, în paralel cu cercetările privind istoria evreilor din vestul României și mai cu seamă Oradea.
Încă din tinerețe fusese fascinată de artă, de meșteșugurile populare: „Din copilărie mi-a plăcut atmosfera piețelor cu țărani români, maghiari, slovaci, ruteni care veneau îmbrăcați în costume populare și aduceau mărfuri făcute de ei, produse alimentare, ceramică, obiecte din lemn. Și azi îmi place să mă plimb prin târguri și piețe țărănești". Merită să ne oprim asupra acestei înșiruiri: români, maghiari, slovaci, ruteni... Deoarece această înșiruire se regăsește în tot ce a întreprins: a căutat mereu spiritul locului, a căutat mereu spațiile de întâlnire ale tuturor culturilor care se regăsesc în Țara Crișurilor. Expresivitatea populară nu a avut niciodată pentru doamna Mózes naționalitate. Nu a făcut cu nici o ocazie vreo diferențiere între obiectele care ieșeau din mâinile țăranilor români, maghiari ori slovaci. A intuit atât universalitatea, cât și specificitatea zonei - fără ierarhizări, fără evidențieri care să nu aibă strict temei științific.
Perioada în care a fost directoarea Casei Regionale a Creației Populare Crișana (1955-1964) este una exemplară prin stăruința acesteia de a salva meșteșugurile tradiționale din toate zonele etnografice de aici (Crișul Alb, Crișul Negru, Crișul Repede, Crasna - Barcău).
La fel a procedat și atunci când a contribuit esențial la crearea secției pe care apoi a și condus-o la Muzeul Țării Crișurilor, Secția de Etnografie, începând cu anul 1967, secție care a ajuns să dețină acum un patrimoniu format din peste 20.000 de obiecte - mobilier țărănesc, ceramică, textile de interior, o colecție de icoane și obiecte de cult, o alta de ouă încondeiate, costume populare românești, maghiare, slovace, germane. Foarte multe dintre acestea au ajuns în patrimoniul muzeului datorită muncii dedicate a doamnei Mózes, după cum modul de structurare al secției îi datorează și astăzi imens.
Nu putem să nu amintim aici și rolul decisiv în punerea în operă a depozitelor secției, cele mai moderne la vremea realizării lor, și a expoziției permanente, ce a rezistat peste timp, mai exact până la închiderea Muzeului Țării Crișurilor din Palatul Baroc (2006).
Ca un ultim gest de generozitate față de orașul în care a suferit, dar în care, după propria mărturisire, a cunoscut și fericirea, și-a donat o parte din imensa bibliotecă de etnografie și artă Muzeului Țării Crișurilor, iar o altă parte, de medicină în principal, Bibliotecii Județene și a donat colecția de ceramică românească și universală instituției unde a lucrat până la pensionare, în 1975. Un act de generozitate izvorât, și el, din încrederea în oamenii de care pomeneam, din convingerea că volumele și obiectele adunate în zeci de ani vor folosi și altora pentru a pricepe rosturile lumii.
Colectivul Muzeului Țării Crișurilor, colegii de acum din cadrul Secției de etnografie, urează Doamnei Tereza Mózes sănătate, fericire alături de cei dragi.
LA MULȚI ANI !!!
Colectivul Muzeului Țării Crișurilor

Trimite email
joi, 22 octombrie 2026 la 22:01:25 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Pe urmele goralilor

Trei artiști fotografi: Gheorghe Petrila, Ovidiu Gabor și Constantin Demeter, membri ai Asociației „Etno Foto Art" din Oradea, au fost în această vară pe urmele goralilor din Slovacia...
Aflați mai multe (totul) din articolul „Goralii din Slovacia: monografie fotografică"!