Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 aprilie 2024

Concurs național pentru profesori, în programul LifeLab.

Premii pentru cadrele didactice care documentează și argumentează folosirea la clasă a fișelor educaționale cu aplicații practice de educație financiară la mai multe discipline
Banca Comercială Română (BCR) anunță extinderea programului LifeLab la nivel național, potrivit comunicatului de presă transmis cu ocazia Zilei Educației Financiare. Proiectul își propune să recompenseze profesorii care integrează noțiuni de educație financiară și discuțiile despre bani și comportamente financiare responsabile în predarea disciplinelor lor, la clasă.
Petiția pentru introducerea educației financiare în materiile predate la școală este deschisă și sunt invitați să o semneze cei care vor să susțină această schimbare.
Se pot înscrie toți profesorii care vor să le ofere elevilor lor abordări interesante, captivante și ancorate în realitate, chiar la disciplinele pe care le predau, indiferent de ciclul de învățământ, din orice școală și grădiniță.
Pentru a se înscrie, trebuie doar să își creeze un cont pe platforma Școala de Bani, să descarce materialele educaționale deja publicate în proiectul LifeLab, potrivite pentru materia pe care o predau și să le aplice la clasă.
Evident, profesorii care se înscriu trebuie să documenteze acest demers didactic prin fotografii sau clipuri video, realizate în timpul implementării fișelor la ore, să urce fișierele pe un link de transfer. Apoi, datele profesorului și o mică descriere despre cum a decurs ora și link-ul de transfer vor trebui completate pe pagina proiectului.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 martie 2024

Regulile pentru gradația de merit a profesorilor se vor modifica „într-un timp relativ scurt”, anunță Ligia Deca: Nu putem să venim cu revoluții acolo
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat luni, 25 martie, în cadrul unei conferințe de presă, că metodologia gradației de merit pentru profesori va fi revizuită și „e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt”. Pe 11 martie 2024, Ligia Deca spunea că în Ministerul Educației au loc discuții în prezent cu privire la „regândirea gradației de merit” și „regândirea treptelor de salarizare” a profesorilor.
Amintim că ordinul de ministru cu noile reguli pentru gradația de merit a profesorilor, programat să apară de Ziua Păcălelii, în acest an, a fost mutat pe 2 aprilie de Ministerul Educație, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial.
Ministrul Educației a spus luni că lucrează cu specialiștii OCDE pentru un cadru de evaluare de performanță potrivit pentru România: „Un alt sfat al lor este ca acest cadru să nu fie implementat brusc. Este nevoie de pilotare, este nevoie de timp de acomodare și este nevoie de predictibilitate pentru cadrele didactice”, a spus Deca.
„Prima discuție pe care o avem în acest sens este cea legată de revizuirea metodologiei gradației de merit, e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt. Și acolo avem prima discuție. Sigur, nu putem să venim cu revoluții acolo, pentru că, practic, e nevoie de un pic de timp să mergem pe recomandările OCDE.
Recomandările OCDE vorbesc și despre corelarea etapelor de promovare în carieră cu standarde profesionale, deci este vorba de o construcție a carierei didactice mai amplă, este vorba de timp pentru a putea avea rezultate obiective, de tipul evaluării standardizate pentru elevi, ca să poți să ai oglinda valorii adăugate la clasă. Și ne propunem, sigur, să venim cu o serie întreagă de propuneri, dar, din nou, aceste schimbări nu se pot întâmpla peste noapte”, a precizat Ligia Deca...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Etnologul Tereza Mózes la 100 de ani

LA MULȚI ANI !!!

Etnologul Tereza Mózes la 100 de ani

De-a lungul vieții, doamna Tereza Mózes și-a trăit suferințele, bucuriile, chinurile și împlinirile fără jumătăți de măsură. O asemenea existență te ispitește cu orgoliul propriei împliniri, dar în același timp te timorează cu densitatea și rigoarea ei.

Auschwitz, Riga Spilva, Kaiserwald, Stutthoff, Gutau sunt lagărele prin care Tereza Mózes a trecut. Sunt lagărele în care și-a pierdut o parte din familie și, deci, o fărâmă din sine. Înainte de asta, alături de alți 30.000 de evrei, a trăit în condiții de nedescris în ghetoul orădean, organizat în primăvara lui 1944, după intrarea trupelor germane în Ungaria. „Așa ceva nu se poate nici uita, nici ierta. [...] Nu simt ură pentru descendenții celor care ne-au torturat. Ei nu sunt vinovați pentru ce au făcut părinții. Acum mă preocupă gândul să fac ceva pentru a nu se repeta o asemenea oroare". E răspunsul dat într-un interviu de doamna Mózes la întrebarea dacă îi urăște pe cei care i-au distrus tinerețea. A nu ierta nu înseamnă și a urî. Depune mărturie despre incapacitatea de a urî chiar cartea de memorii Decalog însângerat.
După eliberarea din ultimul lagăr de concentrare în care a fost deținută se hotărăște să rămână în România. De ce a ales România? Este născută în 1919, în Șimleu Silvaniei, doar la un an după Marea Unire. La o vârstă încă fragedă se mută la Oradea cu întreaga familie. Educația primită în primii ani este una strict evreiască. În Oradea termină liceul „Oltea Doamna", dar în același timp (sub ocupație maghiară, e drept) cunoaște teroarea și umilința ghetoului înainte de a fi deportată spre lagărele de concentrare. Și totuși - alege să se întoarcă.
Munca susținută a început-o încă din momentul în care s-a întors în România. Și-a luat licența în etnografie la Cluj și titlul de doctor la București, cu o teză despre portul popular din nord-vestul Transilvaniei. Nu a ales întâmplător etnografia, specialitate căreia își va dedica întreaga viață, în paralel cu cercetările privind istoria evreilor din vestul României și mai cu seamă Oradea.
Încă din tinerețe fusese fascinată de artă, de meșteșugurile populare: „Din copilărie mi-a plăcut atmosfera piețelor cu țărani români, maghiari, slovaci, ruteni care veneau îmbrăcați în costume populare și aduceau mărfuri făcute de ei, produse alimentare, ceramică, obiecte din lemn. Și azi îmi place să mă plimb prin târguri și piețe țărănești". Merită să ne oprim asupra acestei înșiruiri: români, maghiari, slovaci, ruteni... Deoarece această înșiruire se regăsește în tot ce a întreprins: a căutat mereu spiritul locului, a căutat mereu spațiile de întâlnire ale tuturor culturilor care se regăsesc în Țara Crișurilor. Expresivitatea populară nu a avut niciodată pentru doamna Mózes naționalitate. Nu a făcut cu nici o ocazie vreo diferențiere între obiectele care ieșeau din mâinile țăranilor români, maghiari ori slovaci. A intuit atât universalitatea, cât și specificitatea zonei - fără ierarhizări, fără evidențieri care să nu aibă strict temei științific.
Perioada în care a fost directoarea Casei Regionale a Creației Populare Crișana (1955-1964) este una exemplară prin stăruința acesteia de a salva meșteșugurile tradiționale din toate zonele etnografice de aici (Crișul Alb, Crișul Negru, Crișul Repede, Crasna - Barcău).
La fel a procedat și atunci când a contribuit esențial la crearea secției pe care apoi a și condus-o la Muzeul Țării Crișurilor, Secția de Etnografie, începând cu anul 1967, secție care a ajuns să dețină acum un patrimoniu format din peste 20.000 de obiecte - mobilier țărănesc, ceramică, textile de interior, o colecție de icoane și obiecte de cult, o alta de ouă încondeiate, costume populare românești, maghiare, slovace, germane. Foarte multe dintre acestea au ajuns în patrimoniul muzeului datorită muncii dedicate a doamnei Mózes, după cum modul de structurare al secției îi datorează și astăzi imens.
Nu putem să nu amintim aici și rolul decisiv în punerea în operă a depozitelor secției, cele mai moderne la vremea realizării lor, și a expoziției permanente, ce a rezistat peste timp, mai exact până la închiderea Muzeului Țării Crișurilor din Palatul Baroc (2006).
Ca un ultim gest de generozitate față de orașul în care a suferit, dar în care, după propria mărturisire, a cunoscut și fericirea, și-a donat o parte din imensa bibliotecă de etnografie și artă Muzeului Țării Crișurilor, iar o altă parte, de medicină în principal, Bibliotecii Județene și a donat colecția de ceramică românească și universală instituției unde a lucrat până la pensionare, în 1975. Un act de generozitate izvorât, și el, din încrederea în oamenii de care pomeneam, din convingerea că volumele și obiectele adunate în zeci de ani vor folosi și altora pentru a pricepe rosturile lumii.
Colectivul Muzeului Țării Crișurilor, colegii de acum din cadrul Secției de etnografie, urează Doamnei Tereza Mózes sănătate, fericire alături de cei dragi.
LA MULȚI ANI !!!
Colectivul Muzeului Țării Crișurilor

Trimite email
vineri, 26 aprilie 2024, 22:53:56 Ora de vară a Europei de Est