Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
27 iulie 2026

Programele pentru opționalele de Astronomie la nivel de liceu au fost publicate și se aplică din anul școlar 2026-2027. Patru discipline care urmăresc aceleași competențe generale: „Cerul mai aproape”, „Universul în mișcare”, „Stelele sub lupă”, „Universul și omul – o călătorie existențială”

Programele școlare pentru opționalele de Astronomie care vor fi disponibile la nivel de liceu au fost adoptate printr-un ordin al ministrului Educației și Cercetării, publicat luni în Monitorul Oficial. Programele, introduse pentru clasa a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a, se aplică începând cu anul școlar 2026-2027.

Programele adoptate sunt pentru discipline incluse în Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), anume:
„Astronomie. Cerul mai aproape” – clasa a IX-a
„Astronomie. Universul în mișcare” – clasa a X-a
„Astronomie. Stele sub lupă” – clasa a Xi-a
„Astronomie. Universul și omul – o călătorie existențială” – clasa a XII-a

Potrivit documentului adoptat, „ca disciplină nouă, conform Planurilor-cadru pentru învățământul liceal, cu frecvență zi, aprobate prin OMEC nr. 4350/2025, aceasta se regăsește, ca disciplină de tip opțional ce poate fi inclusă în oferta națională, în Anexa nr. 2 din OMEC nr. 4350/2025 filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică, clasele a IX-a – a XII-a la Note specifice, partea 2) Precizări privind curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) și în Anexa nr. 3 din același ordin, filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii, clasele a IX-a – a XII-a.
Toate cele patru discipline urmăresc formarea acelorași competențe generale, anume:

Formularea de explicații argumentate pe baza rezultatelor investigării fenomenelor și proceselor cosmice
Analizarea de modele explicative referitoare la structura și evoluția sistemelor în ansamblul Universului
Corelarea de concepte și legi ȘTIAM pentru rezolvarea de probleme și situații-problemă din domeniul astronomiei.
Formularea de opinii argumentate referitoare la explorarea responsabilă a spațiului cosmic...
Citiți mai multe pe Edupedu...

Ubi bene?... Ubi patria?... autor Valeria Bilţ

Semnal editorial în cadrul conferinţei „Siguranţa persoanei şi construirea capitalului social uman”

Ubi bene?... Ubi patria?... autor Valeria Bilţ

Încă de când m-am gândit la organizarea conferinţei „Siguranța persoanei și construirea capitalului social", astfel încât să petrecem o zi frumoasă împreună, să vorbim despre dezvoltarea capitalului uman prin interdisciplinaritate şi să încercăm să construim capital social prin perceperea, cunoaşterea şi dezvoltarea lumii materiale din jurul nostru, am dorit să asociez fiinţa umană cu puterea firii şi legea divină.

Totul a curs pe nevăzute fire, şi atunci când am stabilit data conferinţei şi după ce am avut câteva comunicări, pe tema proiectului, cu persoane dragi mie pe care le-am întâlnit cândva, în diferite etape ale devenirii mele.
Sunt bucuroasă că Valeria Bilț a acceptat să vină în Cetatea Aradului cu o carte pe care a semnat-o şi că am prilejul să semnalez apariţia romanului, în calitate de fostă elevă a Liceului Teoretic „Petru-Rareş" din Tîrgu-Lăpuş, unde autoarea contribuie la construirea capitalului social.
Iată, acum a sosit CLIPA în care vom cunoaşte un alt profesor ce îşi dedică viaţa transmiterii informaţiilor atât la catedră, cât şi prin comunicarea convingerilor şi fixarea propriilor experienţe în paginile unui roman.
Mă refer la romanul semnat de Valeria Bilţ, Ubi bene?...Ubi patria?... , un titlu raportat la dictonul latin „Ubi patria, ibi bene", roman apărut la Editura Grinta din Cluj-Napoca (martie, 2019), care  surprinde, cu un deosebit spirit de observație, experiențe de viață ce reprezintă, în primul rând, un semnal de alarmă pentru întreaga suflare a creștinilor de pe toate continentele. Romanului nu-i lipsesc nici cultivarea senzaționalului, nici interferența dintre realitate și ficțiune, nici scrierea despre modul cum a luat ființă romanul, nici amestecul de varii registre lingvistice și nici inserții de tot felul.
Desigur, mi-am propus să avem şi momente în care să reușim a ne opri să vorbim despre universalitate, globalitate, identitate globală, identitate biologică, identitate personală, despre legile pământului, scrise de oameni pentru pământeni, care se aplică pe un teritoriu bine delimitat de frontiere terestre, aeriene, maritime, păzite de oameni.
Dar, nu m-am gândit  că voi fi atât de impresionată examinând viaţa personală a altcuiva, viață concentrată în „amprenta  lăsată" încă de pe prima pagina a romanului. Cu permisiunea autoarei, Valeria Bilţ, citez dedicația: „Fiului meu, Horia-Valentin, emigrat prea curând în tărâmurile fără frontiere, rase, religii și politici...". De fapt, dedicația conține o poveste eludată, căci subiectul se dezvoltă pe alte planuri ale ideii de emigrație, eroina aflându-se între două secvențe ale propriei vieți, înainte și după pierderea fiului.
Lumile sunt apropiate, şi totuşi de neînţeles, momentele începutului şi sfârşitului biologic, de necontrolat, fiind mai presus de fiinţa umană, transmite autoarea încă de la începutul romanului, când momentul rugăciunii, al comunicării spirituale, al locului care oferă cadrul adecvat pentru a veni, pentru a fi în siguranţă, şi cândva pentru a pleca, ne aduce în atenţie „faţetele", dezrădăcinării  în căutarea unui  loc mai bun. Mesajul puternic de început, esenţial pentru înţelegerea parcursului fiinţei umane în veşnica sa emigrare în căutarea mult doritei linişti, este dublat de data de 10 august când debutează romanul, dar și când a început viaţa pământeană a autoarei.
„Mici emigrări" - „Mari emigrări"
Ubi bene?...Ubi patria?... este, evident, un roman al emigrării, ce cuprinde drama femeilor din Europa de Est, mână de lucru și prilej de prostituție în Europa de Vest. Faptul că romanul aflat în discuție nu e structurat în părți distincte și în capitole numerotate anume (cum era de așteptat), îi  lasă cititorului libertatea să-l împartă cum dorește, putându-se identifica două mari părți: Partea I, care coincide cu romanul „Mici emigrări", în care sunt surprinse istorioarele unora dintre femeile împinse de împrejurările vitrege din Europa de Est să plece la lucru, în Europa de Vest, unele fiind obligate să se prostitueze și să-și salveze mai apoi, cu greu, viața, ca în cazul Româncei Păcălite (personaj ce anticipează crunta întâmplare de la Caracal și urmează firul rețelei de trafic uman, internațional) - iar în partea a II-a este derulat romanul „Mari emigrări", realitatea inconfortabilă și amenințătoare a colonizării Europei cu musulmani. Liantul celor două părți este un bătrân preot italian care, intuind procesul de islamizare facilitat de politica obscură a imigrației, devine gazda ilicită a imigranților europeni, motiv care-l aruncă în mijlocul unui scandal mediatic, social și, în ultimă instanță, este obligat să suporte atât condamnarea penală, cât și puniția impusă de rigorile bisericești. Partea a doua se configurează pregnant pe dimensiunea documentară, într-o inspirată re-creare, redare și consemnare, prin intermediul reportajelor, interviurilor și al discursurilor politice, ca forme ale reacțiilor pe care țările europene le manifestă față de invazia de necontrolat a populațiilor ce nu aparțin Europei, dar care s-au instalat în zonele interzise autohtonilor.
 ,,Lebăda neagră"
Romanul se încheie simetric, cu descrierea momentului rugăciunii, ca acceptare a condiţiei umane raportate la procesul migraţiei, la transformările care pot să apară busc în viaţa omului, la perspectiva diametral opusă, emigrant versus persoană care speculează vulnerabilităţile celuilalt. Şi dacă mai apare „Lebăda neagră" posesoare a tripletei: raritate, impact extrem şi explicaţii (după ce s-a întâmplat), incertitudinea rămâne în procesul de evaluare a riscurilor asociate emigrării, a esenţei fiinţei umane.
Finalul romanului este ambiguu, prin mărturisirea Janei, personaj din roman: „Apoi, așa am auzit, că s-a stins, dar cine știe, poate mai trăiește..."referindu-se la venerabilul preot, supranumit „Padre Pio al servitoarelor", dar prezența unui dicton latinesc, „Sequitur spectaculum mundi" și varianta sa în engleză „The show of the worldgoes on", sugerează că aspectele dezvăluite în roman sunt încă în plină desfășurare, iar problemele grave ale omenirii își mai așteaptă soluțiile...
Romanul se caracterizează printr-o dinamică a lecturii care, deși este complicată prin alternarea poveștilor și a planurilor temporale răsturnate, oferă o poveste captivantă și un segment interesant, grav și extrem de provocator al lumii postmoderne.
Prof. univ. dr. habil. Elena-Ana Iancu
Trimite email
marți, 18 august 2026 la 00:46:58 Ora de vară a Europei de Est