Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Ubi bene?... Ubi patria?... autor Valeria Bilţ

Semnal editorial în cadrul conferinţei „Siguranţa persoanei şi construirea capitalului social uman”


Ubi bene?... Ubi patria?... autor Valeria Bilţ
Încă de când m-am gândit la organizarea conferinţei „Siguranța persoanei și construirea capitalului social", astfel încât să petrecem o zi frumoasă împreună, să vorbim despre dezvoltarea capitalului uman prin interdisciplinaritate şi să încercăm să construim capital social prin perceperea, cunoaşterea şi dezvoltarea lumii materiale din jurul nostru, am dorit să asociez fiinţa umană cu puterea firii şi legea divină.

Totul a curs pe nevăzute fire, şi atunci când am stabilit data conferinţei şi după ce am avut câteva comunicări, pe tema proiectului, cu persoane dragi mie pe care le-am întâlnit cândva, în diferite etape ale devenirii mele.

Sunt bucuroasă că Valeria Bilț a acceptat să vină în Cetatea Aradului cu o carte pe care a semnat-o şi că am prilejul să semnalez apariţia romanului, în calitate de fostă elevă a Liceului Teoretic „Petru-Rareş" din Tîrgu-Lăpuş, unde autoarea contribuie la construirea capitalului social.

Iată, acum a sosit CLIPA în care vom cunoaşte un alt profesor ce îşi dedică viaţa transmiterii informaţiilor atât la catedră, cât şi prin comunicarea convingerilor şi fixarea propriilor experienţe în paginile unui roman.

Mă refer la romanul semnat de Valeria Bilţ, Ubi bene?...Ubi patria?... , un titlu raportat la dictonul latin „Ubi patria, ibi bene", roman apărut la Editura Grinta din Cluj-Napoca (martie, 2019), care surprinde, cu un deosebit spirit de observație, experiențe de viață ce reprezintă, în primul rând, un semnal de alarmă pentru întreaga suflare a creștinilor de pe toate continentele. Romanului nu-i lipsesc nici cultivarea senzaționalului, nici interferența dintre realitate și ficțiune, nici scrierea despre modul cum a luat ființă romanul, nici amestecul de varii registre lingvistice și nici inserții de tot felul.

Desigur, mi-am propus să avem şi momente în care să reușim a ne opri să vorbim despre universalitate, globalitate, identitate globală, identitate biologică, identitate personală, despre legile pământului, scrise de oameni pentru pământeni, care se aplică pe un teritoriu bine delimitat de frontiere terestre, aeriene, maritime, păzite de oameni.

Dar, nu m-am gândit că voi fi atât de impresionată examinând viaţa personală a altcuiva, viață concentrată în „amprenta lăsată" încă de pe prima pagina a romanului. Cu permisiunea autoarei, Valeria Bilţ, citez dedicația: „Fiului meu, Horia-Valentin, emigrat prea curând în tărâmurile fără frontiere, rase, religii și politici...". De fapt, dedicația conține o poveste eludată, căci subiectul se dezvoltă pe alte planuri ale ideii de emigrație, eroina aflându-se între două secvențe ale propriei vieți, înainte și după pierderea fiului.

Lumile sunt apropiate, şi totuşi de neînţeles, momentele începutului şi sfârşitului biologic, de necontrolat, fiind mai presus de fiinţa umană, transmite autoarea încă de la începutul romanului, când momentul rugăciunii, al comunicării spirituale, al locului care oferă cadrul adecvat pentru a veni, pentru a fi în siguranţă, şi cândva pentru a pleca, ne aduce în atenţie „faţetele", dezrădăcinării în căutarea unui loc mai bun. Mesajul puternic de început, esenţial pentru înţelegerea parcursului fiinţei umane în veşnica sa emigrare în căutarea mult doritei linişti, este dublat de data de 10 august când debutează romanul, dar și când a început viaţa pământeană a autoarei.

„Mici emigrări" - „Mari emigrări"

Ubi bene?...Ubi patria?... este, evident, un roman al emigrării, ce cuprinde drama femeilor din Europa de Est, mână de lucru și prilej de prostituție în Europa de Vest. Faptul că romanul aflat în discuție nu e structurat în părți distincte și în capitole numerotate anume (cum era de așteptat), îi lasă cititorului libertatea să-l împartă cum dorește, putându-se identifica două mari părți: Partea I, care coincide cu romanul „Mici emigrări", în care sunt surprinse istorioarele unora dintre femeile împinse de împrejurările vitrege din Europa de Est să plece la lucru, în Europa de Vest, unele fiind obligate să se prostitueze și să-și salveze mai apoi, cu greu, viața, ca în cazul Româncei Păcălite (personaj ce anticipează crunta întâmplare de la Caracal și urmează firul rețelei de trafic uman, internațional) - iar în partea a II-a este derulat romanul „Mari emigrări", realitatea inconfortabilă și amenințătoare a colonizării Europei cu musulmani. Liantul celor două părți este un bătrân preot italian care, intuind procesul de islamizare facilitat de politica obscură a imigrației, devine gazda ilicită a imigranților europeni, motiv care-l aruncă în mijlocul unui scandal mediatic, social și, în ultimă instanță, este obligat să suporte atât condamnarea penală, cât și puniția impusă de rigorile bisericești. Partea a doua se configurează pregnant pe dimensiunea documentară, într-o inspirată re-creare, redare și consemnare, prin intermediul reportajelor, interviurilor și al discursurilor politice, ca forme ale reacțiilor pe care țările europene le manifestă față de invazia de necontrolat a populațiilor ce nu aparțin Europei, dar care s-au instalat în zonele interzise autohtonilor.

,,Lebăda neagră"

Romanul se încheie simetric, cu descrierea momentului rugăciunii, ca acceptare a condiţiei umane raportate la procesul migraţiei, la transformările care pot să apară busc în viaţa omului, la perspectiva diametral opusă, emigrant versus persoană care speculează vulnerabilităţile celuilalt. Şi dacă mai apare „Lebăda neagră" posesoare a tripletei: raritate, impact extrem şi explicaţii (după ce s-a întâmplat), incertitudinea rămâne în procesul de evaluare a riscurilor asociate emigrării, a esenţei fiinţei umane.

Finalul romanului este ambiguu, prin mărturisirea Janei, personaj din roman: „Apoi, așa am auzit, că s-a stins, dar cine știe, poate mai trăiește..."referindu-se la venerabilul preot, supranumit „Padre Pio al servitoarelor", dar prezența unui dicton latinesc, „Sequitur spectaculum mundi" și varianta sa în engleză „The show of the worldgoes on", sugerează că aspectele dezvăluite în roman sunt încă în plină desfășurare, iar problemele grave ale omenirii își mai așteaptă soluțiile...

Romanul se caracterizează printr-o dinamică a lecturii care, deși este complicată prin alternarea poveștilor și a planurilor temporale răsturnate, oferă o poveste captivantă și un segment interesant, grav și extrem de provocator al lumii postmoderne.

Prof. univ. dr. habil. Elena-Ana Iancu