Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 ianuarie 2026

Viitorul ministru al Educației și Cercetării urmează să fie stabilit vineri, 30 ianuarie, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al Partidului Național Liberal (PNL), potrivit surselor Edupedu.ro.

Ședința Biroului Politic Național al liberalilor se va desfășura vineri pentru că prim-ministrul Ilie Bolojan este de la începutul săptămânii în vizită de lucru în Germania, iar joi are loc ședință de Guvern.



În acest moment, ministerul Educației și Cercetării este condus interimar de peste două săptămâni de prim-ministrul Ilie Gavril Bolojan, după demisia din 22 decembrie 2025 a lui Daniel Ovidiu David, întors rector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Săptămâna aceasta ar trebui să fie propus noul ministru al Educației, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan. Pe 13 ianuarie, prim-ministrul a precizat, pentru TVR 1, că s-a mers pe varianta în care „până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației”.

„Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada de final de an, deci cu partea de sărbători. Aveam două posibilități: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, existând un interimat. Am mers pe această a doua variantă, în așa fel încât până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației, în așa fel încât împreună cu ceilalți colegi din guvern să poată lucra la pregătirea bugetului care ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie”, a precizat prim-ministrul, pe 13 ianuarie, pentru TVR 1.
Marți, 13 ianuarie, Guvernul a anunțat oficial, printr-un anunț de presă, că premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerea de revocare a lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României.



În acest context, Iolanda Cătinean, președintele Sindicatului din Învățământ „Spiru Haret” Mureș, a declarat, pentru Edupedu.ro, că viitorul ministru al Educației trebuie „să fie o persoană care să dea dovadă de empatie, să-și iubească meseria de cadru didactic”. „În momentul în care tu, ca profesor, iubești ceea ce faci, nu poți să faci rău colegilor tăi”, a menționat aceasta.
Întrebat de ce crede că nu se înghesuie nimeni să preia Ministerul Educației și Cercetării, consilierul prezidențial pentru educație, Sorin Costreie, a afirmat că „în zona politică, sunt mulți care vor să fie acolo, la butoane, dar e important să fie cine trebuie și să-și asume ce are de făcut”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Info Edu, de pe 18 ianuarie.

Sorin Costreie a declarat în exclusivitate pentru Edupedu.ro, pe 13 ianuarie, că „nu se înghesuie nimeni” să fie ministrul Educației pentru că primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung. E nevoie de un ministru din sistem, dar cu soliditate academică.

Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel-Ovidiu David, a fost anunțată public pe 22 decembrie și constatată oficial abia pe 14 ianuarie, după 23 de zile de amânare. Acum, premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul speră ca „până la sfârșitul acestei luni (n. red. ianuarie 2026)” să vină cu o propunere pentru un nou ministru, invocând încă din 3 ianuarie discuții la PNL pentru găsirea unui titular.

Potrivit surselor Edupedu.ro, printre variantele luate în calcul de PNL și de premierul Ilie Bolojan pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în discuțiile de la începutul lunii ianuarie, s-au aflat în ultima perioadă rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea – al cărui nume a suscitat însă numeroase critici privind acuzația de plagiat semnalată într-o anchetă publicată de Pressone.ro, semnată de Emilia Șercan – și consiliera de stat la Cancelaria prim-ministrului, Luciana Antoci, potrivit surselor Edupedu.ro; de asemenea, conform acelorași surse, la finalul lunii decembrie 2025 a fost vehiculat în PNL și numele Măriucăi Talpeș, variantă care a picat.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Profesorului univ. dr. Ovidiu-Vasile Predescu i-a fost acordată distincţia „Investeşte în resursa umană”

În cadrul conferinţei „Siguranţa persoanei şi construirea capitalului social uman”

Profesorului univ. dr. Ovidiu-Vasile Predescu i-a fost acordată distincţia „Investeşte în resursa umană”

Profesorul univ. dr. Ovidiu-Vasile Predescu, invitatul special în cadrul proiectului „Siguranţa persoanei şi construirea capitalului social", este un profesor recunoscut în domeniul dreptului atât de către teoreticieni, cât şi de către practicieni.

Mai mulţi participanţi la conferinţă, printre care şi subsemnata, l-am întâlnit pe remarcabilul profesor în diverse momente din procesul construirii individuale, în diferite ipostaze. Prin sensibilitatea  Domniei Sale la realităţile existenţei umane, prin identificarea nevoilor semenilor, prin dorinţa permanentă de a crea şi adăuga în jur, a găsit formele de comunicare cele mai potrivite pentru a ne ţine conectaţi şi a da sens relaţiilor interumane, între cei care aveam conexiuni profesionale. De fiecare dată, disponibilitatea profesorului de a investi în semenii mai tineri din domeniul dreptului, şi nu numai, a fost exemplu pentru noi. Mi-a rămas întipărit un moment trecut, în care prin spiritualitatea Domniei Sale, în formularea îndemnului dintr-o altă carte pe care a semnat-o în calitate de autor, pe care am avut onoarea să o lansez la Universitatea Agora din Oradea în anul 2011, ne-a invitat la ,,Dialog continuu", citez din cartea cu acelaşi nume: Dialogul este al ,,clipei de faţă în care este cuprins totul, viaţa însăşi în eternitatea ei (...). Este clipa lui Dumnezeu, esenţa Sa nemuritoare, indivizibilă şi neschimbătoare, momentul în care rămâne veşnic (...). S-o preţuim... este singura noastră realitate".
Stimate domnule prof. univ. dr. Ovidiu-Vasile Predescu, vă mulţumim pentru modul în care ne-aţi îndemnat să ne schimbăm gândurile, să fim în armonie cu noi înşine, cu semenii noştri şi cu natura.
Şi pentru a lasă dovada care materializează aprecierea noastră, în semn de aleasă considerație, vă oferim distincţia  ,,Investeşte în resursa umană"  pentru contribuţia adusă în dezvoltarea capitalului social din domeniul dreptului.
„Drepturile omului şi ordinea mondială. Cum să trăim, într-o lume a schimbărilor excepţionale "
Cartea „Drepturile omului şi ordinea mondială. Cum să trăim, într-o lume a schimbărilor excepţionale" al cărei autor este Ovidiu Predescu, aduce în atenţia noastră nouă eseuri, în care surprinde contextul  existent al schimbărilor din jur, care au loc într-un ritm ameţitor; uneori omenirea nu realizează vulnerabilităţile ce se adaugă în istoria acesteia, iar atunci când provocările sunt semnificative, societatea pare a avea la îndemână Dreptul pentru a se proteja.
Fiecare capitol este centrat pe ideea de reciprocitate de care depinde însuşi procesul de înţelegere diferenţiată a fiinţei umane, care declanşează mecanismului  existenţial,   depinde de nivelul de cunoştinţe şi de intensitatea schimbărilor din societate, influenţează comportamentul altor fiinţe într-o lume în care nemulţumirea este tot mai evidentă. De exemplu, în loc de argument, autorul ne vorbeşte despre „O lume a schimbărilor excepţionale" (p.17) şi ne aduce în atenţie faptul că, trăim într-o lume în care sunt tot mai evidente diferite nemulţumiri „care par să spulbere visul omenirii de a păşi ferm pe drumul egalităţii politice şi economice" şi care ,,conduc la violenţe îndreptate împotriva organizării, ordinii şi disciplinei sociale" (p.20).
Încă de la începutul cărţii, am reţinut câteva întrebări ale autorului (p.22), cum sunt: Este oare capabilă omenirea să facă faţă provocărilor lansate de transformările excepţionale din lumea contemporană? Suntem în măsură să-i pregătim pe copiii noştri pentru a ţine pasul cu schimbarea - se pare singurul lucru sigur de azi? Ce sistem educaţional va trebui să inventăm pentru a supravieţui şi eventual a prospera într-o lume caracterizată prin incertitudine, care modifică esenţial însăşi paradigma vieţii? Cum vor fi gestionate procesele de globalizare şi globalitatea şi care va fi rolul statului de drept în desfăşurarea acestora în beneficiul umanităţii?
Şi tot în context general, autorul afirmă „conştiinţa umană este în curs de modificare" pe fondul revoluţiilor tehnologiei informaţiei şi biotehnologiei, şi semnalează că „foarte repede pe radarul societăţii omeneşti s-ar putea să apară o mare problemă din categoria „a fi sau a nu fi", iar ,,inteligenţa artificială va putea domina umanitatea şi schimba cursul istoriei".
De asemenea, autorul atrage atenţia asupra rolului negativ pe care îl au comunităţile virtuale de socializare, în special în ceea ce priveşte criminalitatea informatică și propune „ca domeniul inteligenţei artificiale să fie reglementat corespunzător, astfel încât specia umană să fie protejată, nu invers". Fiinţa  umană, în trăirea sublimă, nu poate să se protejeze singură sub asaltul atâtor stimuli necunoscuţi, dar depinde de noi, concluzionează autorul, „ca modul în care vom trăi să aibă urmări dintre cele mai benefice asupra vieţii noastre, iar pentru atingerea acestui deziderat, puterile în stat, adaptându-se cât mai bine noului set de norme, vor trebui să fie şi separate, şi în echilibru, dar mai ales să dialogheze şi să colaboreze loial pentru a găsi soluţii optime pentru vieţile şi carierele noastre".
Chestiunea culturală principală a vremurilor noastre este educaţia, iar legat de cultură, politică şi putere în societatea noastră contemporană, chiar în statul de drept, autorul constată că „a luat naştere dispreţul faţă de lege".
Pot evidenţia afirmaţia autorului că înainte de a globaliza orice altceva, cu referire specială la drept, ,,trebuie realizată globalizarea spirituală a umanităţii, adică a demnităţii fiecărui om", autorul apreciind că „omenirea se confruntă cu o puternică criză a mondializării, caracterizată prin grave probleme de ordin economic, politic, social, dar mai ales de natură spiritual-morală".
Epoca modernă nu mai este una a cunoaşterii, ci una a comunicării (p.91)
Sunt încântată ca am trăit această clipă împreună,  încercând să comunic câteva mesaje pe care autorul le-a formulat în cuprinsul eseurilor, cu încrederea că cititorii cărţii vor avea teme de reflecţie.
Mulţumim, domnule profesor Ovidiu Predescu!
Prof. univ. dr. habil. Elena-Ana Iancu
Trimite email
miercuri, 4 februarie 2026 la 04:49:13 Ora standard a Europei de Est