Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Profesorului univ. dr. Ovidiu-Vasile Predescu i-a fost acordată distincţia „Investeşte în resursa umană”

În cadrul conferinţei „Siguranţa persoanei şi construirea capitalului social uman”

Profesorului univ. dr. Ovidiu-Vasile Predescu i-a fost acordată distincţia „Investeşte în resursa umană”

Profesorul univ. dr. Ovidiu-Vasile Predescu, invitatul special în cadrul proiectului „Siguranţa persoanei şi construirea capitalului social", este un profesor recunoscut în domeniul dreptului atât de către teoreticieni, cât şi de către practicieni.

Mai mulţi participanţi la conferinţă, printre care şi subsemnata, l-am întâlnit pe remarcabilul profesor în diverse momente din procesul construirii individuale, în diferite ipostaze. Prin sensibilitatea  Domniei Sale la realităţile existenţei umane, prin identificarea nevoilor semenilor, prin dorinţa permanentă de a crea şi adăuga în jur, a găsit formele de comunicare cele mai potrivite pentru a ne ţine conectaţi şi a da sens relaţiilor interumane, între cei care aveam conexiuni profesionale. De fiecare dată, disponibilitatea profesorului de a investi în semenii mai tineri din domeniul dreptului, şi nu numai, a fost exemplu pentru noi. Mi-a rămas întipărit un moment trecut, în care prin spiritualitatea Domniei Sale, în formularea îndemnului dintr-o altă carte pe care a semnat-o în calitate de autor, pe care am avut onoarea să o lansez la Universitatea Agora din Oradea în anul 2011, ne-a invitat la ,,Dialog continuu", citez din cartea cu acelaşi nume: Dialogul este al ,,clipei de faţă în care este cuprins totul, viaţa însăşi în eternitatea ei (...). Este clipa lui Dumnezeu, esenţa Sa nemuritoare, indivizibilă şi neschimbătoare, momentul în care rămâne veşnic (...). S-o preţuim... este singura noastră realitate".
Stimate domnule prof. univ. dr. Ovidiu-Vasile Predescu, vă mulţumim pentru modul în care ne-aţi îndemnat să ne schimbăm gândurile, să fim în armonie cu noi înşine, cu semenii noştri şi cu natura.
Şi pentru a lasă dovada care materializează aprecierea noastră, în semn de aleasă considerație, vă oferim distincţia  ,,Investeşte în resursa umană"  pentru contribuţia adusă în dezvoltarea capitalului social din domeniul dreptului.
„Drepturile omului şi ordinea mondială. Cum să trăim, într-o lume a schimbărilor excepţionale "
Cartea „Drepturile omului şi ordinea mondială. Cum să trăim, într-o lume a schimbărilor excepţionale" al cărei autor este Ovidiu Predescu, aduce în atenţia noastră nouă eseuri, în care surprinde contextul  existent al schimbărilor din jur, care au loc într-un ritm ameţitor; uneori omenirea nu realizează vulnerabilităţile ce se adaugă în istoria acesteia, iar atunci când provocările sunt semnificative, societatea pare a avea la îndemână Dreptul pentru a se proteja.
Fiecare capitol este centrat pe ideea de reciprocitate de care depinde însuşi procesul de înţelegere diferenţiată a fiinţei umane, care declanşează mecanismului  existenţial,   depinde de nivelul de cunoştinţe şi de intensitatea schimbărilor din societate, influenţează comportamentul altor fiinţe într-o lume în care nemulţumirea este tot mai evidentă. De exemplu, în loc de argument, autorul ne vorbeşte despre „O lume a schimbărilor excepţionale" (p.17) şi ne aduce în atenţie faptul că, trăim într-o lume în care sunt tot mai evidente diferite nemulţumiri „care par să spulbere visul omenirii de a păşi ferm pe drumul egalităţii politice şi economice" şi care ,,conduc la violenţe îndreptate împotriva organizării, ordinii şi disciplinei sociale" (p.20).
Încă de la începutul cărţii, am reţinut câteva întrebări ale autorului (p.22), cum sunt: Este oare capabilă omenirea să facă faţă provocărilor lansate de transformările excepţionale din lumea contemporană? Suntem în măsură să-i pregătim pe copiii noştri pentru a ţine pasul cu schimbarea - se pare singurul lucru sigur de azi? Ce sistem educaţional va trebui să inventăm pentru a supravieţui şi eventual a prospera într-o lume caracterizată prin incertitudine, care modifică esenţial însăşi paradigma vieţii? Cum vor fi gestionate procesele de globalizare şi globalitatea şi care va fi rolul statului de drept în desfăşurarea acestora în beneficiul umanităţii?
Şi tot în context general, autorul afirmă „conştiinţa umană este în curs de modificare" pe fondul revoluţiilor tehnologiei informaţiei şi biotehnologiei, şi semnalează că „foarte repede pe radarul societăţii omeneşti s-ar putea să apară o mare problemă din categoria „a fi sau a nu fi", iar ,,inteligenţa artificială va putea domina umanitatea şi schimba cursul istoriei".
De asemenea, autorul atrage atenţia asupra rolului negativ pe care îl au comunităţile virtuale de socializare, în special în ceea ce priveşte criminalitatea informatică și propune „ca domeniul inteligenţei artificiale să fie reglementat corespunzător, astfel încât specia umană să fie protejată, nu invers". Fiinţa  umană, în trăirea sublimă, nu poate să se protejeze singură sub asaltul atâtor stimuli necunoscuţi, dar depinde de noi, concluzionează autorul, „ca modul în care vom trăi să aibă urmări dintre cele mai benefice asupra vieţii noastre, iar pentru atingerea acestui deziderat, puterile în stat, adaptându-se cât mai bine noului set de norme, vor trebui să fie şi separate, şi în echilibru, dar mai ales să dialogheze şi să colaboreze loial pentru a găsi soluţii optime pentru vieţile şi carierele noastre".
Chestiunea culturală principală a vremurilor noastre este educaţia, iar legat de cultură, politică şi putere în societatea noastră contemporană, chiar în statul de drept, autorul constată că „a luat naştere dispreţul faţă de lege".
Pot evidenţia afirmaţia autorului că înainte de a globaliza orice altceva, cu referire specială la drept, ,,trebuie realizată globalizarea spirituală a umanităţii, adică a demnităţii fiecărui om", autorul apreciind că „omenirea se confruntă cu o puternică criză a mondializării, caracterizată prin grave probleme de ordin economic, politic, social, dar mai ales de natură spiritual-morală".
Epoca modernă nu mai este una a cunoaşterii, ci una a comunicării (p.91)
Sunt încântată ca am trăit această clipă împreună,  încercând să comunic câteva mesaje pe care autorul le-a formulat în cuprinsul eseurilor, cu încrederea că cititorii cărţii vor avea teme de reflecţie.
Mulţumim, domnule profesor Ovidiu Predescu!
Prof. univ. dr. habil. Elena-Ana Iancu
Trimite email
duminică, 12 aprilie 2026 la 07:03:25 Ora de vară a Europei de Est