Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
21 august 2026

Portofoliul profesional al cadrelor didactice, disponibil acum ca modul în platforma Edus (P)

De peste 10 ani, Edus urmărește îndeaproape cerințele care apar în sistemul de învățământ și le integrează, pe măsură ce apar, în aceeași platformă. Edus nu mai este demult doar un catalog electronic. Modulul de burse, raportările MATE și chestionarele SASAT, butonul roșu, modulele SCIM și CEAC pentru control intern și asigurarea calității au fost adăugate în timp, pe măsură ce școlile au avut nevoie de ele. Numai de la începutul acestui an, platforma a primit 23 de actualizări, cu funcții noi și îmbunătățiri.

Cel mai recent pas este un modul dedicat portofoliului profesional al cadrelor didactice, răspuns la obligația introdusă prin Ordinul nr. 3.858/2026. Modulul este disponibil acum în Edus.

Ce rezolvă modulul pentru conducerea școlii

Metodologia aprobată prin Ordinul nr. 3.858/2026 stabilește obligații atât pentru cadrele didactice, cât și pentru unitatea de învățământ. Fiecare școală are obligația să își elaboreze o procedură internă proprie pentru gestionarea portofoliilor, iar responsabilitatea implementării revine conducerii.

În practică, directorul are nevoie să vadă care cadre didactice și-au depus portofoliul, să poată aproba sau returna un portofoliu depus și să poată prezenta situația organizat la un control. Modulul din Edus acoperă acest flux.

Portofoliile depuse sunt vizibile conducerii într-o secțiune dedicată, accesibilă din meniul principal, iar directorul poate aproba un portofoliu sau îl poate respinge cu un motiv, caz în care cadrul didactic redobândește accesul pentru a-l corecta.

Cum funcționează pentru cadrul didactic

Cadrul didactic își construiește portofoliul pe cele cinci secțiuni prevăzute de metodologie: date de identificare, activitatea de predare, învățare și evaluare, activități complementare, managementul clasei și evoluția în cariera didactică.

Documentele se încarcă în librăria proprie și se asociază secțiunilor corespunzătoare. Fiecare adăugare sau eliminare se reflectă automat în opisul portofoliului, care rămâne mereu actualizat. Declarația de autenticitate, obligatorie pentru fiecare portofoliu, se semnează electronic direct în platformă. La final, portofoliul se poate descărca structurat, cu opis, declarație și documente organizate pe secțiuni, sau se poate depune către școală.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
27 iulie 2026

Programele pentru opționalele de Astronomie la nivel de liceu au fost publicate și se aplică din anul școlar 2026-2027. Patru discipline care urmăresc aceleași competențe generale: „Cerul mai aproape”, „Universul în mișcare”, „Stelele sub lupă”, „Universul și omul – o călătorie existențială”

Programele școlare pentru opționalele de Astronomie care vor fi disponibile la nivel de liceu au fost adoptate printr-un ordin al ministrului Educației și Cercetării, publicat luni în Monitorul Oficial. Programele, introduse pentru clasa a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a, se aplică începând cu anul școlar 2026-2027.

Programele adoptate sunt pentru discipline incluse în Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), anume:
„Astronomie. Cerul mai aproape” – clasa a IX-a
„Astronomie. Universul în mișcare” – clasa a X-a
„Astronomie. Stele sub lupă” – clasa a Xi-a
„Astronomie. Universul și omul – o călătorie existențială” – clasa a XII-a

Potrivit documentului adoptat, „ca disciplină nouă, conform Planurilor-cadru pentru învățământul liceal, cu frecvență zi, aprobate prin OMEC nr. 4350/2025, aceasta se regăsește, ca disciplină de tip opțional ce poate fi inclusă în oferta națională, în Anexa nr. 2 din OMEC nr. 4350/2025 filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică, clasele a IX-a – a XII-a la Note specifice, partea 2) Precizări privind curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) și în Anexa nr. 3 din același ordin, filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii, clasele a IX-a – a XII-a.
Toate cele patru discipline urmăresc formarea acelorași competențe generale, anume:

Formularea de explicații argumentate pe baza rezultatelor investigării fenomenelor și proceselor cosmice
Analizarea de modele explicative referitoare la structura și evoluția sistemelor în ansamblul Universului
Corelarea de concepte și legi ȘTIAM pentru rezolvarea de probleme și situații-problemă din domeniul astronomiei.
Formularea de opinii argumentate referitoare la explorarea responsabilă a spațiului cosmic...
Citiți mai multe pe Edupedu...

Întâlnire cu criticii literari Alex Ștefănescu și Ion Simuț

Olimpiada de limba și literatura română, în direct, de la Oradea

Întâlnire cu criticii literari Alex Ștefănescu și Ion Simuț

Organizatorii etapei naționale a Olimpiadei la limba și literatura română au programat, ieri (miercuri, 4 februarie 2009), o fericită întâmplare, ca de la profesioniști la profesioniști – „la așa valori-elite, așa președinți”! După întâlnirea de luni, când olimpicii naționali au fost martorii confesiunilor literare ale celor doi critici literari, Alex Ștefănescu și Ion Simuț, aseară, au avut parte de o nouă rundă „fierbinte” încheiată cu ... autografe.

Invitatul de onoare al evenimentului, găzduit de sala festivă a Colegiului Național „Mihai Eminescu”, a fost Ioan Moldovan, redactorul-șef al revistei ”Familia” din Oradea.
Cei doi critici literari și-au prezentat reciproc ultimele apariții de carte. Ion Simuț a vorbit despre „Istoria literaturii române contemporane” (1941-2000), a lui Alex Ștefănescu, iar Alex Ștefănescu, despre „Europenitatea romanului românesc contemporan”, cartea lui Ion Simuț, după care, fiecare și-a prezentat propria carte din punct de vedere tehnic.
O imagine vie, o panoramă, un sistem de lectură și de valori
„Istoria literaturii române contemporane” este văzută de Ioan Simuț ca „prima imagine vie despre literatura română contemporană”, cu multe ilustrații și documente, „spectaculoasă și plăcută la vedere”, rodul unei vieți, al unei dureri întregi, rezultatul unei sculpturi în propriile texte despre literatura română contemporană, scrisă din iubire și cu mult respect.
„Aveți astfel un sistem de lectură, de valori... Ea putea fi de trei ori mai mare, dar nu toți autorii despre care a scris apar și în carte”, ține să sublinieze Ion Simuț.
În stilu-i caracteristic, autorul și-a prezentat cartea din punct de vedere tehnic, dar cu șarm, oferind și detalii neașteptate. Cartea este rodul a zece ani de muncă asiduă. Are 1200 de pagini și conține 1500 de ilustrații. Este tipărită pe hârtie din import și cântărește 2,950 de kilograme. Despre carte s-au scris 261 de articole, din care doar 100 sunt favorabile. Unii au scris chiar cu ură (când nu s-au regăsit în paginile Istoriei...).
Cele mai bune 35 de romane din literatura română contemporană (1945-2005)
Ion Simuț face parte din galeria scriitorilor de importanță națională, „critic și istoric literar complet,  valoros, cu o imensă autoritate morală... Cărțile sale sunt trainice și spun adevăruri bine verificate”, susține criticul literar Alex Ștefănescu.
În „Europenitatea romanului românesc contemporan”, Ion Simuț a ales (după cum singur recunoaște) cele mai bune 35 de romane din literatura română contemporană (din perioada 1945-2000), prezentând fiecare lucrare în circa 11.000 de semne. Din literatura basarabeană, s-a oprit la trei autori.
În dialog cu olimpicii, criticii literari au emis noi judecăți de valoare, interesante, care merită atenție.
„Eu cred că în literatură nu există un progres, așa cum se întâmplă în  tehnică, ci mai degrabă o succesiune de mode” - Alex Ștefănescu.
În literatură, contează înzestrarea individuală, capacitatea de creație, felul în care reușești să emoționezi și să cucerești publicul.
Proza postdecembristă suferă de o carență morală. Mulți înclină spre o exprimare bombastică, țin să scrie complicat, iar a scrie complicat este mult mai ușor decât a scrie simplu.
Alex Ștefănescu dorește să-i convingă pe olimpici de un adevăr simplu: „Literatura a fost inventată să ne bucure, să ne încânte, să ne ajute să comunicăm” (sugerându-le, mai cu seamă dascălilor, „să nu facă din literatură un chin”. Cu siguranță, criticul literar se gândea la profesorii de română care își „terorizează” elevii, îndepărtându-i de literatură).
Ion Simuț a atras atenția asupra unui alt fenomen care tinde să ia amploare: supralicitarea semnificațiilor cuvintelor. Þinem să aflăm cu orice preț semnificația cuvintelor, exagerând în acest sens. „Avem tendința de a citi cu gândul că orice element are o semnificație”, pierdem astfel din vedere esențialul și nu mai apucăm să ne emoționăm...
Manifestarea s-a încheiat cu zâmbetul pe buze și cu satisfacția de a cumpăra o carte și a obține un autograf din partea autorului. (Ovidiu Dan)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Întâlnire cu criticii literari Alex Ștefănescu și Ion Simuț.

Trimite email
luni, 14 septembrie 2026 la 09:33:26 Ora de vară a Europei de Est