Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Întâlnire cu criticii literari Alex Ștefănescu și Ion Simuț

Olimpiada de limba și literatura română, în direct, de la Oradea

Întâlnire cu criticii literari Alex Ștefănescu și Ion Simuț

Organizatorii etapei naționale a Olimpiadei la limba și literatura română au programat, ieri (miercuri, 4 februarie 2009), o fericită întâmplare, ca de la profesioniști la profesioniști – „la așa valori-elite, așa președinți”! După întâlnirea de luni, când olimpicii naționali au fost martorii confesiunilor literare ale celor doi critici literari, Alex Ștefănescu și Ion Simuț, aseară, au avut parte de o nouă rundă „fierbinte” încheiată cu ... autografe.

Invitatul de onoare al evenimentului, găzduit de sala festivă a Colegiului Național „Mihai Eminescu”, a fost Ioan Moldovan, redactorul-șef al revistei ”Familia” din Oradea.
Cei doi critici literari și-au prezentat reciproc ultimele apariții de carte. Ion Simuț a vorbit despre „Istoria literaturii române contemporane” (1941-2000), a lui Alex Ștefănescu, iar Alex Ștefănescu, despre „Europenitatea romanului românesc contemporan”, cartea lui Ion Simuț, după care, fiecare și-a prezentat propria carte din punct de vedere tehnic.
O imagine vie, o panoramă, un sistem de lectură și de valori
„Istoria literaturii române contemporane” este văzută de Ioan Simuț ca „prima imagine vie despre literatura română contemporană”, cu multe ilustrații și documente, „spectaculoasă și plăcută la vedere”, rodul unei vieți, al unei dureri întregi, rezultatul unei sculpturi în propriile texte despre literatura română contemporană, scrisă din iubire și cu mult respect.
„Aveți astfel un sistem de lectură, de valori... Ea putea fi de trei ori mai mare, dar nu toți autorii despre care a scris apar și în carte”, ține să sublinieze Ion Simuț.
În stilu-i caracteristic, autorul și-a prezentat cartea din punct de vedere tehnic, dar cu șarm, oferind și detalii neașteptate. Cartea este rodul a zece ani de muncă asiduă. Are 1200 de pagini și conține 1500 de ilustrații. Este tipărită pe hârtie din import și cântărește 2,950 de kilograme. Despre carte s-au scris 261 de articole, din care doar 100 sunt favorabile. Unii au scris chiar cu ură (când nu s-au regăsit în paginile Istoriei...).
Cele mai bune 35 de romane din literatura română contemporană (1945-2005)
Ion Simuț face parte din galeria scriitorilor de importanță națională, „critic și istoric literar complet,  valoros, cu o imensă autoritate morală... Cărțile sale sunt trainice și spun adevăruri bine verificate”, susține criticul literar Alex Ștefănescu.
În „Europenitatea romanului românesc contemporan”, Ion Simuț a ales (după cum singur recunoaște) cele mai bune 35 de romane din literatura română contemporană (din perioada 1945-2000), prezentând fiecare lucrare în circa 11.000 de semne. Din literatura basarabeană, s-a oprit la trei autori.
În dialog cu olimpicii, criticii literari au emis noi judecăți de valoare, interesante, care merită atenție.
„Eu cred că în literatură nu există un progres, așa cum se întâmplă în  tehnică, ci mai degrabă o succesiune de mode” - Alex Ștefănescu.
În literatură, contează înzestrarea individuală, capacitatea de creație, felul în care reușești să emoționezi și să cucerești publicul.
Proza postdecembristă suferă de o carență morală. Mulți înclină spre o exprimare bombastică, țin să scrie complicat, iar a scrie complicat este mult mai ușor decât a scrie simplu.
Alex Ștefănescu dorește să-i convingă pe olimpici de un adevăr simplu: „Literatura a fost inventată să ne bucure, să ne încânte, să ne ajute să comunicăm” (sugerându-le, mai cu seamă dascălilor, „să nu facă din literatură un chin”. Cu siguranță, criticul literar se gândea la profesorii de română care își „terorizează” elevii, îndepărtându-i de literatură).
Ion Simuț a atras atenția asupra unui alt fenomen care tinde să ia amploare: supralicitarea semnificațiilor cuvintelor. Þinem să aflăm cu orice preț semnificația cuvintelor, exagerând în acest sens. „Avem tendința de a citi cu gândul că orice element are o semnificație”, pierdem astfel din vedere esențialul și nu mai apucăm să ne emoționăm...
Manifestarea s-a încheiat cu zâmbetul pe buze și cu satisfacția de a cumpăra o carte și a obține un autograf din partea autorului. (Ovidiu Dan)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Întâlnire cu criticii literari Alex Ștefănescu și Ion Simuț.

Trimite email
luni, 8 decembrie 2025 la 23:56:07 Ora standard a Europei de Est