Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Întâlnire cu criticii literari Alex Ștefănescu și Ion Simuț

Olimpiada de limba și literatura română, în direct, de la Oradea

Întâlnire cu criticii literari Alex Ștefănescu și Ion Simuț

Organizatorii etapei naționale a Olimpiadei la limba și literatura română au programat, ieri (miercuri, 4 februarie 2009), o fericită întâmplare, ca de la profesioniști la profesioniști – „la așa valori-elite, așa președinți”! După întâlnirea de luni, când olimpicii naționali au fost martorii confesiunilor literare ale celor doi critici literari, Alex Ștefănescu și Ion Simuț, aseară, au avut parte de o nouă rundă „fierbinte” încheiată cu ... autografe.

Invitatul de onoare al evenimentului, găzduit de sala festivă a Colegiului Național „Mihai Eminescu”, a fost Ioan Moldovan, redactorul-șef al revistei ”Familia” din Oradea.
Cei doi critici literari și-au prezentat reciproc ultimele apariții de carte. Ion Simuț a vorbit despre „Istoria literaturii române contemporane” (1941-2000), a lui Alex Ștefănescu, iar Alex Ștefănescu, despre „Europenitatea romanului românesc contemporan”, cartea lui Ion Simuț, după care, fiecare și-a prezentat propria carte din punct de vedere tehnic.
O imagine vie, o panoramă, un sistem de lectură și de valori
„Istoria literaturii române contemporane” este văzută de Ioan Simuț ca „prima imagine vie despre literatura română contemporană”, cu multe ilustrații și documente, „spectaculoasă și plăcută la vedere”, rodul unei vieți, al unei dureri întregi, rezultatul unei sculpturi în propriile texte despre literatura română contemporană, scrisă din iubire și cu mult respect.
„Aveți astfel un sistem de lectură, de valori... Ea putea fi de trei ori mai mare, dar nu toți autorii despre care a scris apar și în carte”, ține să sublinieze Ion Simuț.
În stilu-i caracteristic, autorul și-a prezentat cartea din punct de vedere tehnic, dar cu șarm, oferind și detalii neașteptate. Cartea este rodul a zece ani de muncă asiduă. Are 1200 de pagini și conține 1500 de ilustrații. Este tipărită pe hârtie din import și cântărește 2,950 de kilograme. Despre carte s-au scris 261 de articole, din care doar 100 sunt favorabile. Unii au scris chiar cu ură (când nu s-au regăsit în paginile Istoriei...).
Cele mai bune 35 de romane din literatura română contemporană (1945-2005)
Ion Simuț face parte din galeria scriitorilor de importanță națională, „critic și istoric literar complet,  valoros, cu o imensă autoritate morală... Cărțile sale sunt trainice și spun adevăruri bine verificate”, susține criticul literar Alex Ștefănescu.
În „Europenitatea romanului românesc contemporan”, Ion Simuț a ales (după cum singur recunoaște) cele mai bune 35 de romane din literatura română contemporană (din perioada 1945-2000), prezentând fiecare lucrare în circa 11.000 de semne. Din literatura basarabeană, s-a oprit la trei autori.
În dialog cu olimpicii, criticii literari au emis noi judecăți de valoare, interesante, care merită atenție.
„Eu cred că în literatură nu există un progres, așa cum se întâmplă în  tehnică, ci mai degrabă o succesiune de mode” - Alex Ștefănescu.
În literatură, contează înzestrarea individuală, capacitatea de creație, felul în care reușești să emoționezi și să cucerești publicul.
Proza postdecembristă suferă de o carență morală. Mulți înclină spre o exprimare bombastică, țin să scrie complicat, iar a scrie complicat este mult mai ușor decât a scrie simplu.
Alex Ștefănescu dorește să-i convingă pe olimpici de un adevăr simplu: „Literatura a fost inventată să ne bucure, să ne încânte, să ne ajute să comunicăm” (sugerându-le, mai cu seamă dascălilor, „să nu facă din literatură un chin”. Cu siguranță, criticul literar se gândea la profesorii de română care își „terorizează” elevii, îndepărtându-i de literatură).
Ion Simuț a atras atenția asupra unui alt fenomen care tinde să ia amploare: supralicitarea semnificațiilor cuvintelor. Þinem să aflăm cu orice preț semnificația cuvintelor, exagerând în acest sens. „Avem tendința de a citi cu gândul că orice element are o semnificație”, pierdem astfel din vedere esențialul și nu mai apucăm să ne emoționăm...
Manifestarea s-a încheiat cu zâmbetul pe buze și cu satisfacția de a cumpăra o carte și a obține un autograf din partea autorului. (Ovidiu Dan)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Întâlnire cu criticii literari Alex Ștefănescu și Ion Simuț.

Trimite email
duminică, 17 mai 2026 la 07:42:38 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Invitație

Goran Bregovic & Wedding & Funeral Band,
La Sala Palatului, București
Vineri, 5 iunie, ora 19.00, acces de la 18.00