Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 martie 2024

Regulile pentru gradația de merit a profesorilor se vor modifica „într-un timp relativ scurt”, anunță Ligia Deca: Nu putem să venim cu revoluții acolo
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat luni, 25 martie, în cadrul unei conferințe de presă, că metodologia gradației de merit pentru profesori va fi revizuită și „e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt”. Pe 11 martie 2024, Ligia Deca spunea că în Ministerul Educației au loc discuții în prezent cu privire la „regândirea gradației de merit” și „regândirea treptelor de salarizare” a profesorilor.
Amintim că ordinul de ministru cu noile reguli pentru gradația de merit a profesorilor, programat să apară de Ziua Păcălelii, în acest an, a fost mutat pe 2 aprilie de Ministerul Educație, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial.
Ministrul Educației a spus luni că lucrează cu specialiștii OCDE pentru un cadru de evaluare de performanță potrivit pentru România: „Un alt sfat al lor este ca acest cadru să nu fie implementat brusc. Este nevoie de pilotare, este nevoie de timp de acomodare și este nevoie de predictibilitate pentru cadrele didactice”, a spus Deca.
„Prima discuție pe care o avem în acest sens este cea legată de revizuirea metodologiei gradației de merit, e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt. Și acolo avem prima discuție. Sigur, nu putem să venim cu revoluții acolo, pentru că, practic, e nevoie de un pic de timp să mergem pe recomandările OCDE.
Recomandările OCDE vorbesc și despre corelarea etapelor de promovare în carieră cu standarde profesionale, deci este vorba de o construcție a carierei didactice mai amplă, este vorba de timp pentru a putea avea rezultate obiective, de tipul evaluării standardizate pentru elevi, ca să poți să ai oglinda valorii adăugate la clasă. Și ne propunem, sigur, să venim cu o serie întreagă de propuneri, dar, din nou, aceste schimbări nu se pot întâmpla peste noapte”, a precizat Ligia Deca...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Întâlnire cu criticii literari Alex Ștefănescu și Ion Simuț

Olimpiada de limba și literatura română, în direct, de la Oradea

Întâlnire cu criticii literari Alex Ștefănescu și Ion Simuț

Organizatorii etapei naționale a Olimpiadei la limba și literatura română au programat, ieri (miercuri, 4 februarie 2009), o fericită întâmplare, ca de la profesioniști la profesioniști – „la așa valori-elite, așa președinți”! După întâlnirea de luni, când olimpicii naționali au fost martorii confesiunilor literare ale celor doi critici literari, Alex Ștefănescu și Ion Simuț, aseară, au avut parte de o nouă rundă „fierbinte” încheiată cu ... autografe.

Invitatul de onoare al evenimentului, găzduit de sala festivă a Colegiului Național „Mihai Eminescu”, a fost Ioan Moldovan, redactorul-șef al revistei ”Familia” din Oradea.
Cei doi critici literari și-au prezentat reciproc ultimele apariții de carte. Ion Simuț a vorbit despre „Istoria literaturii române contemporane” (1941-2000), a lui Alex Ștefănescu, iar Alex Ștefănescu, despre „Europenitatea romanului românesc contemporan”, cartea lui Ion Simuț, după care, fiecare și-a prezentat propria carte din punct de vedere tehnic.
O imagine vie, o panoramă, un sistem de lectură și de valori
„Istoria literaturii române contemporane” este văzută de Ioan Simuț ca „prima imagine vie despre literatura română contemporană”, cu multe ilustrații și documente, „spectaculoasă și plăcută la vedere”, rodul unei vieți, al unei dureri întregi, rezultatul unei sculpturi în propriile texte despre literatura română contemporană, scrisă din iubire și cu mult respect.
„Aveți astfel un sistem de lectură, de valori... Ea putea fi de trei ori mai mare, dar nu toți autorii despre care a scris apar și în carte”, ține să sublinieze Ion Simuț.
În stilu-i caracteristic, autorul și-a prezentat cartea din punct de vedere tehnic, dar cu șarm, oferind și detalii neașteptate. Cartea este rodul a zece ani de muncă asiduă. Are 1200 de pagini și conține 1500 de ilustrații. Este tipărită pe hârtie din import și cântărește 2,950 de kilograme. Despre carte s-au scris 261 de articole, din care doar 100 sunt favorabile. Unii au scris chiar cu ură (când nu s-au regăsit în paginile Istoriei...).
Cele mai bune 35 de romane din literatura română contemporană (1945-2005)
Ion Simuț face parte din galeria scriitorilor de importanță națională, „critic și istoric literar complet,  valoros, cu o imensă autoritate morală... Cărțile sale sunt trainice și spun adevăruri bine verificate”, susține criticul literar Alex Ștefănescu.
În „Europenitatea romanului românesc contemporan”, Ion Simuț a ales (după cum singur recunoaște) cele mai bune 35 de romane din literatura română contemporană (din perioada 1945-2000), prezentând fiecare lucrare în circa 11.000 de semne. Din literatura basarabeană, s-a oprit la trei autori.
În dialog cu olimpicii, criticii literari au emis noi judecăți de valoare, interesante, care merită atenție.
„Eu cred că în literatură nu există un progres, așa cum se întâmplă în  tehnică, ci mai degrabă o succesiune de mode” - Alex Ștefănescu.
În literatură, contează înzestrarea individuală, capacitatea de creație, felul în care reușești să emoționezi și să cucerești publicul.
Proza postdecembristă suferă de o carență morală. Mulți înclină spre o exprimare bombastică, țin să scrie complicat, iar a scrie complicat este mult mai ușor decât a scrie simplu.
Alex Ștefănescu dorește să-i convingă pe olimpici de un adevăr simplu: „Literatura a fost inventată să ne bucure, să ne încânte, să ne ajute să comunicăm” (sugerându-le, mai cu seamă dascălilor, „să nu facă din literatură un chin”. Cu siguranță, criticul literar se gândea la profesorii de română care își „terorizează” elevii, îndepărtându-i de literatură).
Ion Simuț a atras atenția asupra unui alt fenomen care tinde să ia amploare: supralicitarea semnificațiilor cuvintelor. Þinem să aflăm cu orice preț semnificația cuvintelor, exagerând în acest sens. „Avem tendința de a citi cu gândul că orice element are o semnificație”, pierdem astfel din vedere esențialul și nu mai apucăm să ne emoționăm...
Manifestarea s-a încheiat cu zâmbetul pe buze și cu satisfacția de a cumpăra o carte și a obține un autograf din partea autorului. (Ovidiu Dan)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Întâlnire cu criticii literari Alex Ștefănescu și Ion Simuț.

Trimite email
vineri, 29 martie 2024, 09:19:15 Ora standard a Europei de Est