Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Noul ministru al Educației și Cercetării, Mihai Dimian, a depus jurământul la Palatul Cotroceni / Ministrul nu a adresat niciun discurs după învestire

Noul ministru al Educației, Mihai Dimian, rectorul Universității Ștefan cel Mare din Suceava, a depus jurământul la Palatul Cotroceni. Dimian a fost propus și validat, în unanimitate, pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în urmă cu o zi, în cadrul Biroul Politic Național al Partidului Național Liberal. Amintim, funcția de ministru al Educației a fost vacantă mai mult de 2 luni după demisia lui Daniel David din 22 decembrie 2025.

Mihai Dimian, noul ministru al Educației și Cercetării, are ca cercetător scoruri medii la impactul activității științifice, obținute mai ales prin articole de grup apărute în publicații controversate, potrivit unei analize Edupedu.ro

Noul ministru al Educației, Mihai Dimian a depus jurământul la Palatul Cotroceni, la ora 16, după ce astăzi, președintele României, Nicușor Dan, a semnat decretul de numire.

Mihai Dimian este al 32-lea ministru în ultimii 36 de ani.

Ceremonia a fost una scurtă: după intonarea imnului, Mihai Dimian a depus jurământul, fără să țină vreun discurs.


Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Excelența Sa Muhammad Amhar Azeth vine miercuri la Universitatea Agora

Vizita ambasadorului Republicii Indonezia pentru România și Republica Moldova,

Excelența Sa Muhammad Amhar Azeth vine miercuri la Universitatea Agora

Excelența Sa va prezenta, pentru studenții Universității Agora, lectura invitată ,,Indonesia Outlook: an update from the region".

Locul evenimentului: Campusul Universității Agora, în Aula Albastră.
Data: decembrie 18, 2019, orele: 17.00-18.00
Moderatori: Mișu-Jan Manolescu, președintele Universității Agora, Ioan Dzițac, rectorul Universității Agora.
Informaticieni din Indonezia cu lucrări științifice publicate în International Journal of Computers Communications & Control (editată de Universitatea Agora):  IJCCC
Despre Indonezia
Indonezia, oficial Republica Indonezia, este o țară insulară amplasată în Asia de Sud-Est, aceasta cuprinde 17.508 insule și treizeci și trei de provincii, cele mai importante fiind: Borneo (Kalimantan), Sumatra Celebes (Sulawesi) și Jawa. Având peste 238 de milioane de locuitori, este a patra cea mai populată țară a lumii, fiind și țara cu cel mai mare număr de musulmani. Indonezia este o republică prezidențială cu un parlament și președinte ales.
Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Indonezia
Indonezia este una dintre cele mai bune țări de vizitat din Asia, mai ales pentru turiștii care vor să experimenteze o vacanță exotică, cultura asiatică și peisajele care îți taie respirația. Însă Indonezia înseamnă mult mai mult decât insule tropicale, temple și plaje sălbatice.
Iată 10 lucruri mai puțin cunoscute despre această fabuloasă țară asiatică
1. Indonezia este a patra cea mai populată țară din lume, având aproximativ 262,7 milioane de locuitori, potrivit unui recensământ din 2016. Indonezia este depășită la acest capitol doar de China, India și Statele Unite ale Americii. Populația crește cu 1,9% în fiecare an, un procent considerabil mai mare decât cel al altor state din regiune.
2. Indonezia este cea mai populată țară de religie islamică. Multe insule și sate din Indonezia au fost vizitate de misionari și convertite la creștinism, însă credințele străvechi nu au dispărut complet, ci s-au contopit cu cele mai recente. De exemplu, s-au păstrat superstiții vechi și credința în existența spiritelor rele. O excepție este insula Bali, unde populația este predominant hindusă.
3. Indonezia are cel puțin 17.508 insule, potrivit CIA World Factbook, însă Institutul Național de Aeronautică și Spațiu a numărat cel puțin 18.307 insule, în 2002. În alte registre, numărul insulelor indoneziene variază de la 13.466 la 8.844.
4. În Papua, o provincie din estul Indoneziei, încă mai există triburi sălbatice. Cel puțin 44 din cele 107 triburi izolate din lume trăiesc în Indonezia. Unele familii de triburi încă păstrează „trofeele" umane ale bunicilor lor. Cu toate acestea, triburile nu se mai aventurează în afara zonelor pe care le dețin, așa cum se întâmpla în trecut.
5. Cel mai mare lac vulcanic din lume, Lacul Toba, se află în Sumatra. Erupția explozivă care a dus la formarea acestui lac a fost un dezastru catastrofic, care a dus la scăderea temperaturilor pe întreaga planetă, timp de 1.000 de ani, din cauza reziduurilor răspândite în atmosferă. Cea mai puternică erupție din istoria Terrei a avut loc în urmă cu 75.000 de ani, când vulcanul Toba a aruncat în atmosferă, cu o viteză imensă, o cantitate uriașă de cenușă. Norul de cenușă a ajuns inclusiv pe insula Ceylon, aflată la mii de kilometri distanță.
Catastrofa produsă de vulcanul Toba ar fi constat într-o iarnă vulcanică pe Terra, care a durat între 6 și 10 ani, și la o scădere a temperaturilor medii la nivel global, pe o perioadă de 1.000 de ani, iar omenirea a fost la un pas de dispariție, potrivit BBC News.
Erupția a fost de 100 de ori mai mare decât cea mai mare erupție din istoria recentă, cea a Muntelui Tambora, tot din Indonezia, care a avut efecte în toată emisfera nordică. Anul 1816 a rămas în istorie drept „anul în care nu a existat vară".
6. O nouă insulă, Pulau Samosir, s-a format în centrul Lacului Toba, iar aici locuiește tribul Bataks. Insula a devenit populară printre turiștii dornici de aventuri nonconformiste.
7. Indonezia este singurul loc de pe pământ în care poți vedea în sălbăticie „dragonul Komodo", o șopârlă uriașă. Cele mai populare insule pentru cei care vor să vadă creatura sunt Insula Rinca și Komodo. Ambele fac parte din provincia estică a Nusa Tenggara.
8. Sumatra este singurul alt loc, în afară de Borneo, unde poți vedea urangutani sălbatici. Parcul Național Gunung Leuser este cel mai bun loc pentru cei care vor să vadă animalele și este situat lângă satul Bukit Lawang.
9. Limba vorbită în Indonezia este foarte similară cu cea vorbită în Malaezia. Ambele au expresii și cuvinte comune și este destul de ușor pentru locuitorii celor două țări să se înțeleagă între ei.
10. În arhipelagul indonezian se vorbesc peste 700 de limbi și dialecte. Numai în Papua există cel puțin 270 de dialecte.
Sursa:
https://www.digi24.ro/experiente-exotice/10-lucruri-mai-putin-cunoscute-despre-indonezia-supereruptia-care-a-dus-la-formarea-celui-mai-mare-lac-vulcanic-din-lume-870667

Trimite email
luni, 16 martie 2026 la 16:50:00 Ora standard a Europei de Est