Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
22 decembrie 2025

SURSE: Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării / Marilen Pirtea – în pole position pentru a prelua portofoliul


Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării, potrivit surselor Edupedu.ro.
Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, este cotat cu cele mai mari șanse de a prelua portofoliul cel mai dur lovit de măsurile de austeritate aplicate deja prin Legea Bolojan și cu un dosar fierbinte pe masă, și anume controversata programă de limbă română ce readuce cronicarii spre a fi studiați de elevii de 14-15 ani, la clasa a IX-a.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Excelența Sa Muhammad Amhar Azeth vine miercuri la Universitatea Agora

Vizita ambasadorului Republicii Indonezia pentru România și Republica Moldova,

Excelența Sa Muhammad Amhar Azeth vine miercuri la Universitatea Agora

Excelența Sa va prezenta, pentru studenții Universității Agora, lectura invitată ,,Indonesia Outlook: an update from the region".

Locul evenimentului: Campusul Universității Agora, în Aula Albastră.
Data: decembrie 18, 2019, orele: 17.00-18.00
Moderatori: Mișu-Jan Manolescu, președintele Universității Agora, Ioan Dzițac, rectorul Universității Agora.
Informaticieni din Indonezia cu lucrări științifice publicate în International Journal of Computers Communications & Control (editată de Universitatea Agora):  IJCCC
Despre Indonezia
Indonezia, oficial Republica Indonezia, este o țară insulară amplasată în Asia de Sud-Est, aceasta cuprinde 17.508 insule și treizeci și trei de provincii, cele mai importante fiind: Borneo (Kalimantan), Sumatra Celebes (Sulawesi) și Jawa. Având peste 238 de milioane de locuitori, este a patra cea mai populată țară a lumii, fiind și țara cu cel mai mare număr de musulmani. Indonezia este o republică prezidențială cu un parlament și președinte ales.
Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Indonezia
Indonezia este una dintre cele mai bune țări de vizitat din Asia, mai ales pentru turiștii care vor să experimenteze o vacanță exotică, cultura asiatică și peisajele care îți taie respirația. Însă Indonezia înseamnă mult mai mult decât insule tropicale, temple și plaje sălbatice.
Iată 10 lucruri mai puțin cunoscute despre această fabuloasă țară asiatică
1. Indonezia este a patra cea mai populată țară din lume, având aproximativ 262,7 milioane de locuitori, potrivit unui recensământ din 2016. Indonezia este depășită la acest capitol doar de China, India și Statele Unite ale Americii. Populația crește cu 1,9% în fiecare an, un procent considerabil mai mare decât cel al altor state din regiune.
2. Indonezia este cea mai populată țară de religie islamică. Multe insule și sate din Indonezia au fost vizitate de misionari și convertite la creștinism, însă credințele străvechi nu au dispărut complet, ci s-au contopit cu cele mai recente. De exemplu, s-au păstrat superstiții vechi și credința în existența spiritelor rele. O excepție este insula Bali, unde populația este predominant hindusă.
3. Indonezia are cel puțin 17.508 insule, potrivit CIA World Factbook, însă Institutul Național de Aeronautică și Spațiu a numărat cel puțin 18.307 insule, în 2002. În alte registre, numărul insulelor indoneziene variază de la 13.466 la 8.844.
4. În Papua, o provincie din estul Indoneziei, încă mai există triburi sălbatice. Cel puțin 44 din cele 107 triburi izolate din lume trăiesc în Indonezia. Unele familii de triburi încă păstrează „trofeele" umane ale bunicilor lor. Cu toate acestea, triburile nu se mai aventurează în afara zonelor pe care le dețin, așa cum se întâmpla în trecut.
5. Cel mai mare lac vulcanic din lume, Lacul Toba, se află în Sumatra. Erupția explozivă care a dus la formarea acestui lac a fost un dezastru catastrofic, care a dus la scăderea temperaturilor pe întreaga planetă, timp de 1.000 de ani, din cauza reziduurilor răspândite în atmosferă. Cea mai puternică erupție din istoria Terrei a avut loc în urmă cu 75.000 de ani, când vulcanul Toba a aruncat în atmosferă, cu o viteză imensă, o cantitate uriașă de cenușă. Norul de cenușă a ajuns inclusiv pe insula Ceylon, aflată la mii de kilometri distanță.
Catastrofa produsă de vulcanul Toba ar fi constat într-o iarnă vulcanică pe Terra, care a durat între 6 și 10 ani, și la o scădere a temperaturilor medii la nivel global, pe o perioadă de 1.000 de ani, iar omenirea a fost la un pas de dispariție, potrivit BBC News.
Erupția a fost de 100 de ori mai mare decât cea mai mare erupție din istoria recentă, cea a Muntelui Tambora, tot din Indonezia, care a avut efecte în toată emisfera nordică. Anul 1816 a rămas în istorie drept „anul în care nu a existat vară".
6. O nouă insulă, Pulau Samosir, s-a format în centrul Lacului Toba, iar aici locuiește tribul Bataks. Insula a devenit populară printre turiștii dornici de aventuri nonconformiste.
7. Indonezia este singurul loc de pe pământ în care poți vedea în sălbăticie „dragonul Komodo", o șopârlă uriașă. Cele mai populare insule pentru cei care vor să vadă creatura sunt Insula Rinca și Komodo. Ambele fac parte din provincia estică a Nusa Tenggara.
8. Sumatra este singurul alt loc, în afară de Borneo, unde poți vedea urangutani sălbatici. Parcul Național Gunung Leuser este cel mai bun loc pentru cei care vor să vadă animalele și este situat lângă satul Bukit Lawang.
9. Limba vorbită în Indonezia este foarte similară cu cea vorbită în Malaezia. Ambele au expresii și cuvinte comune și este destul de ușor pentru locuitorii celor două țări să se înțeleagă între ei.
10. În arhipelagul indonezian se vorbesc peste 700 de limbi și dialecte. Numai în Papua există cel puțin 270 de dialecte.
Sursa:
https://www.digi24.ro/experiente-exotice/10-lucruri-mai-putin-cunoscute-despre-indonezia-supereruptia-care-a-dus-la-formarea-celui-mai-mare-lac-vulcanic-din-lume-870667

Trimite email
vineri, 26 decembrie 2025 la 21:59:35 Ora standard a Europei de Est